Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FI LĂSAT SĂ AȘTEPTE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 574 pentru FI LĂSAT SĂ AȘTEPTE.

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... tatăl măreț... Minvana     Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit,     Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit,     De ce cu mâhnire      mai tânguim     A noastră fericire! Las-anii treacă, noi veseli fim. Armin     O, voi dulci minute Fericirii mele, voi treceți curând,     Iar inima simte Soarta ce m-așteaptă, zorile sosind;     Căci zi de s-arată ... Minvana     Las’ se reverse Zorile plăcute de care vorbești;     Las’ lumineze Lumea întru care tu, Armin, trăiești;     Cu domnești odoare     Mâini de voi fi eu,     A mea inimioară Și ochii la tine vor fi, scumpul meu... Armin     Te las sănătoasă, Amată Minvană! căci la răsărit     Ziua se revarsă Și a dimineții vântișor eu simt. Minvana     O, nu ... mângâios     De-a mea tristă stare, Și adă-i aminte de-al ei credincios. (Către Minvana)     O, Minvană dulce, La sunetul arfei îndată sosești,     Ca măcar atuncea Cu-a lui Armin umbră te-nsoțești,     Căci de nime frică     Eu atunci ne-având,     Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt...     Toate... dar nici moartea Amorul tău ... ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... tatăl măreț... Minvana     Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit,     Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit,     De ce cu mâhnire      mai tânguim     A noastră fericire! Las-anii treacă, noi veseli fim. Armin     O, voi dulci minute Fericirii mele, voi treceți curând,     Iar inima simte Soarta ce m-așteaptă, zorile sosind;     Căci zi de s-arată ... Minvana     Las’ se reverse Zorile plăcute de care vorbești;     Las’ lumineze Lumea întru care tu, Armin, trăiești;     Cu domnești odoare     Mâini de voi fi eu,     A mea inimioară Și ochii la tine vor fi, scumpul meu... Armin     Te las sănătoasă, Amată Minvană! căci la răsărit     Ziua se revarsă Și a dimineții vântișor eu simt. Minvana     O, nu ... mângâios     De-a mea tristă stare, Și adă-i aminte de-al ei credincios. (Către Minvana)     O, Minvană dulce, La sunetul arfei îndată sosești,     Ca măcar atuncea Cu-a lui Armin umbră te-nsoțești,     Căci de nime frică     Eu atunci ne-având,     Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt...     Toate... dar nici moartea Amorul tău ... ...

 

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei

... ce răspunsese la ploconeala lui conu Rache. - "O vezi", îmi mai șopti el, în vreme ce chelnerul luând dela dânsa comanda, o ascundea de noi: " te uiți la ea bine". Timp de peste un sfert de ceas, nu făcui altceva ; nu cred mai fi privit vreodată cu atâta stăruință și mai cercetător o femeie, ceea ce-mi fu cu putință fără mă sfiesc, dânsa fiind ocupată numai de ceea ce avea în pahar și pe taler. Dar cu cât o priveam mai mult, vedeam la ea ... grasă nici slabă, la trăsuri potrivită și fără vreun semn anume, nu chiar la modă și nu demodată, nu avea nimic, dar nimic deosebit. Ași fi urmat o privesc totuși dacă femeia ar fi zăbovit, îndată însă ce își isprăvi ultima bucată de crenvirșt și sorbi fundul halbei plăti, își luă pachetul și plecă înclinând spre noi ușor, fără ... dreaptă a clădirii finanțelor. S-au mai plimbat, s-au mai cinstit până la trenul de seară în care s-au suit împreună ca se întoarcă la București. La Câmpina, Gogu Nicolau a cumpărat două ciorchine de cireși legate pe bețișoare ca ...

 

Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului

... bine" tot ceriul au răsunat, De uietul acel groznic pământu s-au clătinat. Toți cu gurile căscate din acea mar-adunare Ce-a fie, ce-a iasă, aștepta cu nerăbdare. Mercur, șăzând într-o laturi, având în mână un compas Și măsura de câte palme este al lui Iupiter nas. Minerva și Prozerpina ... amorezat Toată ciuda și mânia ș-o întoarce pe bărbat, Îi tot ninge, îi tot plouă, și nimica nu-i mai placi. Bărbatu, văzând furtuna, tragi-ntr-un colț și taci. meară cari-i pricina de-i așa de mânioasă, De suspină și oftează, de răstoarnă tot în casă, Stă -și aducă aminte nu cumva i-au zis ceva Și deși în gând nu-i vine vro întâmplare așa, "Poate oi fi urlat zice, dar vedi câ-s greșit, Fimeia ari dreptate și cu rezon s-au pornit." Pe urmă cu amorezul, dacă iar s-au împăcat, Îi tot chef ... fantazia, poezia le sfeclești, Căci nu faci haz de stihuri, numai bani strigă, răcnește. mă ierte cetitorii, c-am ieșit din șiru meu, Dar îl mai spui o dată acestor îndărăptnici vreu Că nu-i frumos, nu-i cu cale, cât or trăi

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea

... toate gazetele urlă în fiecare zi despre criza ministerială, pentru că nu se-mpacă, și numa intrigi și la conservatori și la liberali, în loc facă un guvern de coaliție, cu toți bărbații de stat, care le zică regele, mă-nțelegi, serios: vă ordon pentru ca limpeziți situațiunea, fincă așa nu poate pentru ca meargă, ca dumneata tragi încolo și dumnealui încoace, fiincă, niciodată nu s-a-ntâmplat în alte țări, nici pe vremea fanarioților, putem pentru ca zicem, nici înainte de independență, în detrimentul prestigiului, care trebuie toți lupte, dacă e vorba aibă pretenții de oameni politici... Dumneata nu vezi, cu chestia economiilor... - Ba văz! - Apoi, dacă vezi, ce mai umbli cu mofturi? - Ba nu umblu de ... economii... mofturi! și cu bugetul încărcat cu treizeci și șase de milioane, care mă prinz cu dumneata pe ce poftești că nu poate pentru ca fie o realitate... - Dacă e vorba de economii - zic eu - pentru ce nu desființăm armata, care?... - Ce vorbești, domnule? se poate spui astfel de absurdități?... tocmai acuma

 

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

... infatigabili reporteri de ziar, și că persoana căreia i-au pierdut urma, fiindcă a știut le scape cu atâta dibăcie, nu poate fi altul decât inteligentul jude de instrucție de pe lângă onor. trib. Ilfov, simpaticul meu amic J. Th. Florescu, care a mandat și ordonat ... carta de vizită nu se mai vede; a dispărut sub talpa ciubotei din stânga a stăpânului ei. Confrații își mușcă buzele. - dăm de știre poliției! - N-am făcut nimic!... Trebuie știm noi mai întâi cine e tipul ăsta . Dacă este ce bănuiesc eu, apoi atunci captura lui s-o facem noi... și atunci pofteasca iar d . judecător ne mai facă fasoane! - Unde dracul e dobitocul de D.? - E două și jumătate... - Crezi că mai vine?... E rușine se-ntoarcă singur... Pe când șoptesc acestea tinerii noștri, tipul se scoală și, trecând pe lângă ei, cu capu-ntors fără -i privească, iese, cine știe pentru ce, pe uscioara care duce în dosul ospătăriei. A ieșit urmărit de privirile celor trei confrați, și ... etc. etc. El! Boris Sarafoff! la București!! Boris Sarafoff!!! - Boris Sarafoff trebuie prins! prins de noi! Cât e de scurtă viața omului, progresul n-ar ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cîntece (Iosif, 1)

... despre această ediție Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Singurel ca un haiduc,     În surghiun ca norul, Cată mîine mă duc     Și -mi las odorul. Mîine plec în zori de zi...     Însă pînă mîine, Vino mai aproape, — zi     Doina mea, stăpîne! Doina cu păstorul, cînd     Prăpădise ... ajunge-acasă !...â€� IV Dragă codrule, te las...     Plec pe căi străine... Chezășie mi-a rămas     Inima la tine. Tu m-ai învățat cînt     Din copilărie, Și de-atunci n-am pe pămînt     Altă bucurie !... V Bate vînt din răsărit, Veste neagră mi-a venit Că ... vechi) Stau la Bălgrad trei fîrtați,     Stau în închisoare : Mîine-n zori sunt așteptați     De spînzurătoare... — Domnule, măria-ta,     Cel dintîi oftează, Bun ai fi de-ai aștepta     Pînă mîini de-amează... Pînă maica mi-o veni,     Nu mă du la moarte, Că de-acas-abia porni     Și-i bătrînă foarte ! — Domnule ... Iartă-i, de se poate ! Ci de mine nu-ntreba :     Mie mi-e totuna. Mai vedea-voi mîini ori ba     Soarele și luna !... N-o ...

 

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

... cerini un soldo , fiecare își avea cutioara lui și aprindea rînd pe rînd chibriturile ținîndu-le sus, torțe minuscule, aprinse pentru o glorie uriașă. Ai fi spus o migrațiune de licurici ce merg apoteozeze un luceafăr, șerpuitorul drum al robilor coborît întru întâmpinarea lui Dumnezeu. Cel ce dezrobise atîtea zvonuri însă și le dăduse drumul în lume, magul ... sub pălăria lui uriașă, cu o bastistă de mătase legat la gît, cu cele două puncte negre neclintite, ca două note pline ce i-ar fi adormit în ochi, privea la rîul tulbur stropit de lumini fără -l vadă parcă, privea mai departe, dincolo de lume, ca și cum ar fi fost deprins cu extazul pămîntesc și aștepta vadă altceva, ce nu văzuse încă, aceea ce nu se poate vedea, desigur, decît după moarte... Și a doua zi, l-am văzut ... reîmprospătate în toate anotimpurile. În această grădină-panteon, unde toate gloriile Italiei și ale Romei vechi își au busturile lor, consiliul municipal găsise de cuviință înalțe un bust de marmoră și celui ce nu devenise o glorie postumă și al cărui cap nu cunoscuse încă mîna sacrilege care -i ...

 

Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite

... viață. Fiul împăratului îi da târcoale, și se tot minuna de frumusețea și de gingășia ei. Apoi o luă de mână și îi zise: - Soție -mi fii și ea priimi. El nu voi o ducă pe jos acasă la tată-său, ca nu ostenească, fiindcă o vedea că era puțintică la trup încât ar fi băut-o într-un pahar de apă, și așa de subțirică de parcă era trasă prin inel. El o povățui se urce în pomul de lângă fântână, și îi zise -l aștepte acolo până se va întoarce de la tatăl său cu cară împărătești și cu călăreți, ca o ia, fiindcă el cunoscuse locurile că nu mai este așa departe. Fata cea frumoasă zise copaciului se lase jos, și el se lăsă, apoi se puse în el și se ridică. Fiul împăratului rămase cu gura căscată uitându-se la ea ... mi-a ars fețișoara și vântul mi-a bătut perișorul. Împăratul, cum o văzu, rămase la îndoială și nu-i venea crează că ea este zâna pe care o lăsase el acolo. Dară, după vorbele ce-i zise, pare că ar fi

 

George Coșbuc - Spinul

... fragi, venind peste coline, Și vezi cu ce mi te-ai ales! Trei fragi? Și-atât e doară bine! Căci n-am putut în deal ies; Trei fragi de-ar fi, sunt pentru tine! Cu ochii-nchiși și strânși de tot, Ea de dureri izbea piciorul: Ah, lasă-mă, că nu mai pot! Fricoasă ești! Da ... noi! stai la masă-ntre bătrâne. Ea-și ține brațul stâng pe piept Și-ncetișor dezmiardă fruntea Flăcăului cu brațul drept. Eu ție vreau -ți fiu pe plac; Și n-o joc, și ce-i cu asta? Așa-i! Dar eu? Eu ce mă fac? La nuntă-mi, bată-o năpasta, nu joc eu? De-aș ști că zac, La nuntă vreau -mi joc nevasta! Ea râde-acum! Nebun ce ești! Flăcăul grabnic ridică: Ei, iacă spinul! Ce-mi plătești? Vrei plată? Uite, ai trei fragi, Și din cosiță-ți dau bujorii... Și toată frunza de pe fagi ... flori dă-mi ochii tăi cei dragi Și pentru fragi dă-mi obrăjorii! Și ea-l lovește-ncetișor, Zâmbind, cu palma peste gură. Eu știu! ceri așa-i ușor! Dar las acum! E joi aici Și nimeni, așteptând, nu moare! Mă porți ca pe copiii mici! Dar joi,

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

... nu umblă? - ...nu umblă decât pe zezonul băilor. - Am înțeles, răspund eu pe jumătate domirit. Firește, e prea de timpuriu, înainte de sfârșitul lui mai, -nceapă băile... Dar nu știam fie acuma și-n Berlin pătimași cari vin se caute la băile din Iași. Trei ceasuri și jumătate în Pașcani - cam prea mult!... Dar ce pitoresc! Ce glodăraie și colbăraie!... Ce abdomene de ... și înainte de vreme; 2) ad locum: se spală Iașii; nu-i vorbă, Iașii sunt un târg tare curat; dar orșicât, cineva, cât de curat fie, tot nu strică se și spele din când în când; măcar dacă nu se spală singur, se lase spălat, și 3) ad personam: servitoarea bunelor mele gazde a avut ingenioasa inspirație pună la gurile zgheaburilor toate cofele și putinile din casă... Las se premenească umplutura de mai multe ori până curge limpede de tot, și mă spăl bine cu apă de ploaie - excelentă pentru pieliță. Din adâncul ... plin de apă și intră, leoarcă de ploaie, pe portalul bătrânului său palazzaccio. - Ia sama (îi strig), pe San Giovanni, padrone mio! nobilul meu senior, nu-ți ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>