Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU RIMA
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 44 pentru CU RIMA.
Ștefan Octavian Iosif - O viață
... apuce, Și-nfrigurat se-ntoarce în fiecare seară În odăița scundă din strada solitară... ... Voi mă-ntrebați acuma, firește: cine-i oare Acest copil sălbatic, cu fruntea visătoare, Adus de mine-n versuri cu artă-așa subtilă, Că, zugrăvindu-l, însumi i-am suspinat de milă?... "O, l-am ghicit!" va spune drăguța domnișoară, Oftând și ea la rându ... suferință, Această arătare din vechile poeme, Ce nu cunoaște țară și nu cunoaște vreme, Acest erou romantic visat și zi, și noapte De brudnicele fete cu mințile necoapte... "Îl știu și eu! va zice băcanul cel simpatic. E vreun "împușcă-n lună", un tânăr ușuratic Ce scrie cărți cu versuri, — ei și?... ce-mi pasă mie, Că eu doar nu sunt membru de la Academie, Să stărui ca să-i deie vreun premiu ... mai de care!" Nu, scumpă domnișoară, nu chir Sotir, băietul De care este vorba nu face pe poetul, Și chiar de umple-adesea caiete-ntregi cu rime, Vă jur că până astăzi nu le-a citit la nime. E drept că trece strada cu ...
Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu
... țin încă o dată... Venin și farmec... Cu penetul ca sideful O stradă prea îngustă Tu mă privești cu marii ochi... Terține Icoană și privaz Cu gândiri și cu imagini Vis Eu nu cred nici în Iehova Mureșanu Cântec vechi Codrule, Măria-ta Doină, doină greu îmi cazi A frumseții tale forme ... Povestea teiului O, rămâi Sonete Foaia veștedă Scrisoarea I Scrisoarea II Scrisoarea III Scrisoarea IV Scrisoarea V Mănușa Iubind în taină... Trecut-au anii... Veneția Cu mâine zilele-ți adaogi... Lasă-ți lumea... La mijloc de codru... De-oi adormi... Diana Din noaptea... Sara pe deal Nu mă înțelegi La steaua ... ei Andrei Mureșanu Frumoasă și jună Iubită dulce, o, mă lasă... Iubitei Cântecul lăutarului Copii eram noi amândoi... Aveam o muză Doi aștri... Când crivățul cu iarna... O, te-nsenină, întuneric rece... Demonism Miradoniz Eco Odin și poetul Memento mori Povestea magului călător în stele Dacă treci râul Selenei... Adânca mare ... zi întâi de mai Ce șoptești atît de tainic... Femeia?... Măr de ceartă Când te-am văzut, Verena... Pierdut în suferința... M-ai chinuit atâta cu ...
Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate
... ne așteaptă în cele două rânduri finale, din ce în ce mai scurte și mai uscate. Spanac rezonanță metaforică persiflantă; sonoritate colțuroasă, seacă, în finala cu măcăit batjocoritor: aci e maximum de contrast cu strofa centrală, neumoristică. Virtuozitatea căreia i-a reușit această construcție nu e obișnuită. Economia interioară: fiecare rând o enunțare vizuală amintește pe cea ... numesc, convenabil, spirit. Poetul însă ar fi vrut să scrie cu miresme de culori. Dar culori și miruri se prefăceau în cuvinte negre, la fel cu toate civintele. Și întreba pe Cel-ce-toate-le-a-făcut de ce nu i-a lăsat și lui darul cel ... e totdeauna păcat, dacă e vorba), citiți, întreg, și fără grabă măcar Ciobanul bătrân. Între cimitirul vechi și sat. / Mai stă bordeiul jumătate dărâmat, / Coperit cu stuf, cu găuri de un cot. / Dar înflorit cu rapiță galbenă de tot. / Cu noaptea în cap, fără să mai ia nimic în gură, / Gata de drum cu o înjurătură, / Moșul alb mână oile satului la păscut / Nu pe drumul sur spre oraș pierdut, / Ci pe miriști țepoase, din care sar prepelițe grase ... ...
Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga
... Murășul Și duc tustrele Crișuri." Așa ne spun cele dintîi strofe ale poeziei Noi, iar în Oltul se personifică amintirea trecutului și răzbunarea viitorului, tot cu prilejul unei ape curgătoare, care atrage cu atît mai tare pe poet cu cît valurile ei se duc spre țărmurile binecuvîntate ale României libere. „De mult, în vremi mai mari la suflet, Erai și tu haiduc, moșnege ... sus nu întrebuințează vorbe exagerate „în contra tiranilor barbari", ci zice numai : „Neputincios pari și tu astăzi — Te-a-ncins cu lanțuri împăratul," și cu cît expresia e mai măsurată, cu atît impresia e mai adîncă. Vechiul adevăr : prin strigăte violente se risipește emoțiunea și dispare, prin vorba stăpînită se păstrează și crește. Și, poate, cea ... ne încîntă în afară de nota specială a patriotismului : „La sînul tău vin în amurguri Sfioase fetele fecioare, Și dimineața vin neveste Cu șorțul prins de cingătoare. Și vin păstori cu gluga albă, Din fluier povestindu-și dorul, Și cîte cîntece și lacrimi Nu duce valul, călătorul..." Numeam mai sus „excepționale" împrejurârile în cari patriotismul ... a voastră strună Din cerul sfînt o rază să coboare. E frig la voi și moartă-i strălucirea Cetăților
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu
... durere și, în loc de reparația organismului, va aduce degenerarea lui, dar în marginile normalului e neîndoielnic că munca-exercițiu e necesară organismului și plăcută. Cu totul altceva e cu munca creatoare (adevărata muncă, cum zice Ferrero). Aceasta din urmă nu e nici neapărat trebuitoare organismului, deși imens de necesară speciei, nici plăcută, și cea ... e că marea majoritate a omenirii trăiește fără a simți nevoie de acest fel de muncă; iar acei care se îndeletnicesc cu deosebire cu dânsa -artiștii — se detrachează în câțiva ani. Ferrero, prea grăbit a dovedi penibilitatea muncii intelectuale (creatoare), n-a băgat de ... lui sfârșit? Și câți dintre acei care se prefac că o înțeleg, nu o fac decât de modă, de rușine; în realitate însă se uită cu dispreț la volumul subțire, pentru copierea căruia ar ajunge cu prisos o zi. Tot acestei nepriceperi, în parte, i se datorește potopul de versuri proaste și de proză și mai proastă care se revarsă asupra ... avea un anumit simțământ, o anumită stare sufletească de exprimat. Ca poet, pentru exprimarea acestei stări sufletești, Eminescu a ales forma poeziei lirice, ...
Mihai Eminescu - Odin și poetul
... cer să cânt... durerea mea adâncă S-o lustruiesc în rime și cadențe Dulci ca lumina lunei primăvara Într-o grădină din Italia. Să fac cu poezia mea cea dulce Damele să suspine, ce frumoase Pot fi pentru oricine. Pentru mine Nu. Și juni nătângi cu țigarete-n gură, Frizați, cu sticla-n ochi, cu cioc sub dinți, Să reciteze versuri de-ale mele Spre-a coperi cu-espresia adâncă Unei simțiri adevărate  niște mofturi. Mai bine-aș smulge sufletul din mine, Aș stoarce cu o mână crudă, rece Tot focul sânt din el, ca în scânteie Să se risipe, pân-se va-njosi Să animeze pe deșerți și răi ... de-a voastră mărire. Orice popor, oricât de prăpădit O piatră va găsi, sau o bucată De fier ori de aramă, ca să sape Cu ea urmele-adânci ce le-ați lăsat  Voi oameni mari, ce stați acum cu zeii Și ospătați cu ei  în colbul negru Uitat ș-ușor al vechiului pământ. Dar ei... De-ar merge-n sud și nord  nimica. Sunt ca o ... Din cupa mea de aur bea auroră S-între seninul blândei diminețe În pieptul tău. Și ți-oi deschide-atunci Portalele nalte de la hale ...
Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul
... Dar el cântă-n nepăsare Parcă-ar fi la masă mare, Și dă semn de veselie Parcă-ar fi la cununie!.. Iată mârzăcițele [6] Și cu tătărițele Că la hanul năvălesc Și cu toate așa-i grăiesc: ,,Alei! Doamne han bătrân Cu hamger bogat la sân! Fă cu Grue ce vei face Sufletul să ni se-mpace, Că de când s-a ridicat Și-n Bugeac Grue-a intrat ... nu mai avea nici tată, nici mamă pe timpul lui Grue. ↑ Aman e strigătul turcilor și al tătarilor când ei se află în față cu un pericol. Aman înseamnă: ,,Grație!" ↑ Vezi nota din balada lui Serb-Sărac . ↑ Caii din baladele și din poveștile poporale sunt hrăniți cu jăratic și scot scântei de foc pe ochi și pe nări când se aprind la fugă. A scoate însă scântei verzi înseamnă a ... Românii sunt foarte bucuroși de cumetri judecând după marele număr de cumetri ce se găsesc în fiecare sat. Ceremonia botezului da loc la serbări voioase cu mese mari și cu hore. ↑ Mănăstirile ce se ridicau în timpurile grele ale luptelor noastre ...
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade
... pe cea dintâi foaie a poeziei românești moderne, aș numi balada Andrei Popa a lui Alecsandri: Cine trece-n Valea-Seacă Cu hangerul fără teacă Și cu pieptul dezvelit? Andrei-Popa cel vestit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Zi și noapte de călare Trage bir din drumul mare, Și din țară peste tot Fug neferii cât ce ... Deleanu și din Beldiman se pot cita versuri în care își află glas, original pentru întâia oară, verva satirică în poezia noastră. La Budai-Deleanu cu o muzicalitate surprinzătoare, la Beldiman cu o violență de limbaj superb familiară, ne întâmpină, întâia oară, pe românește, invectiva în formă artistică. Budai-Deleanu apostrofează astfel pe românul ajuns, din vânjos ... totul, în fața străinilor în a căror mână încăpuse: Venetici flămânzi de prin ostroave, Greculeți din Anadol, din Pera, Ți-au răpit venituri, cu hrisoave; Tu le zici: Arhonda, kalimera! Și te închini cu multă plecăciune Crezându-le toate ce vor spune... Beldiman însă îi ia, pe fiecare după nume, cum îi cunoștea din ochi sau din auzite, și ... Romandi pârcălabul, un giugea, un om pocit; O stârpitură grecească, ieșit dintr-un vas clocit. Insistent atrag atențiunea asupra frumuseții emistihului: Și de țări vânturător, cu ...
Dimitrie Anghel - Aducerile-aminte...
... vină. În fața palatului vechi, sub terasă, marele glas al mării amuțise, și cuprinsă de îngheț, se întindea acum ca un cîmp alb cît vedeai cu ochii. Apoi într-o dimineață, un vînt de sud a venit și, cu foarfecă lui nevăzută tăind gheața de-a lungul malului, a dat drumul banchizei în larguri. Ușor și lin, cu molcome legănări a pornit minunatul ostrov alb, și apoi s-a depărtat ca o insulă feerică luată de valuri. Sosesc corăbiile ... fantome, ne chema parcă spre dînsul, dar noi rămîneam locului, legați de greaua ancoră a nevoiei. Noi stam locului, și nu călătoream decît cu fantazia, noi rămîneam țintuiți de marginea cheiului trist de unde se deschidea infinitul mării, ca doi albatroși cu aripele rănite. Sarea amară a lăcrămilor ne curgea de multe ori pe față, și balsamul adormitor al versurilor ne adormea nostalgiile. Ceteam împreună ... m-așteaptă, Dar totuși uit adesea să vin s-o mai revăd... Și multe sunt asemeni în casa mea bătrînă Ce s-au deprins încetul cu-ncetul cu
... odată, mâna-i albă, Când mi-o întinde, s-o sărut?... Și-n minte mi s-arată chipu-i Atât de fraged și de blând, Cu ochii mari, senini, albaștri... Ascund în fundul lor vrun gând?... Șuvițe blonde-i cad pe frunte... Un păr bogat și mătăsos, Ș-un gât ce ... mi se pare... Ba da, o umbră e în poartă; Și nici un semn, nici o mișcare... Ajung în dreptul ei... Cum tremur! Și trec cu ochii în pământ... Îmi fac mustrări de stângăcia Și frica mea fără cuvânt. Mă-ntorc... Aș fi trecut ș-acuma, Căci pentru frică nu-s ... Îmi arde inima, mă doare... Ș-am sărutat-o mult și lacom, Am sărutat-o, scos din minți, Pe ochii reci, pe gât, pe gură, Cu mii de sărutări fierbinți. Târziu ne-am despărțit... cu-ntoarceri, Cu trăgăniri copilărești. Ș-am urmărit-o cum se șterge, Ca o minune din povești. Și mult am stat așa, în noapte, Să-mi deslușesc tot ... pe haină, Mirat, găsesc un fir de păr, Pricep că visul ce visasem S-a petrecut în adevăr. Mă-mbrac, mă pieptăn mai cu ...
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
... grijă a toată cheltuiala curții și a oaspeților ce ar veni în țară și are toate catastijele în mâna lui. Stolnic mare cu obicei la zile mari și la veselii domnești, îmbrăcat în haină domnească, să vie înaintea bucatelor domnești; le tocmește pe masă înaintea domnului cu tipsiile; și dvorbitor întru acele zile. Comis mare ispravnic pe povodnici și pe toți caii domnești; merge înaintea domnului și a povodnicilor. Medelnicer ... Spătar al 2-lea și al 3-lea cel al 2-lea svorește (servă) la masă când cel mare nu svorește; și este îmbrăcat și cu spata (spada) încins, și cu buzduganul în mână la spatele domnului. Iară spătarul al 3-lea svorește peste toată vremea. Paharnic al 2-lea după dvorba paharnicului celui mare dvorește ... Letopisețe găsim termenii de rudă aleasă, sinonim de boier. Acele rude alese se bucurau de privilegiul de a nu fi „supuse pedepsei cu caterga sau cu ocna, ci pentru greșeli mici erau gonite de pe moșiile lor pe câtăva vreme. Pentru greșeli mari erau descăpățânate. Un boier vinovat și hotărât la ... ...