Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU GRIJA (PENTRU)
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 263 pentru CU GRIJA (PENTRU).
... și tăinuiri Sunt toate numai să port salbe Și să-mi dedic pletelor albe Ghirlandele de trandafiri. De alte griji alți oameni știu; Eu numai pentru azi port grijă, Căci timpul e cu braț de spijă Și mâine pot să nu mai fiu! II Tu lauzi în cântări mărirea Tebanilor, el cântă firea Și tot ce Thales cunoștea ... uscioara, Ea însăși deci se fură De-acasă, ca să vie Răspuns să-mi dea din gură Prea bună-i dânsa totuși! V Aperi tu cu mâna tare Pe pilotul dus pe mare, Venus tu! Dar pe-acela ce-ți servește, Pe-un poet care iubește Pe el nu! Las pilotul ... se-neacă bietul Pe uscat! VI Câți picuri de rouă pe frunze sclipesc, Atâtea pahare de vin să golesc! Și cânturi atâtea să cânt eu cu drag, Câți muguri în vară pe codru de fag. Și câte steluțe pe cerul azur, Atâtea săruturi de fete să fur. Și câți sunt aceia ... Mi-a zis mama Mi-a zis mama, dragă fată, Că-i păcat a săruta Nu te mai sărut! Cu ...
Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni
... porcul, Iute ca focul; Ș-a alergat la Ștefan Țiganu, În fundul pământului, Și i-a dat să facă nouă secerele, Cu zimții de viorele, Cu mănunchi cu floricele; Ca să taie grâu cu ele. S-a sculat badea Vasile într-o sfântă joi, S-a dus să are dealurile Gorarimului, Văile Rusalimului. Badea ara ... odobaie, Ș-a făcut o fățărușă de alamă -- Numai unul domnul S-o știe de seamă. Ș-a adus nouă iepe Cu copitele crăpate, Cu tei legate; Cu coada felezuiau, Cu urechile vânt trăgeau, Cu botul în sac puneau, Badei bine îi părea. Scoală, doamnă, nu dormi, Că noi de-aseară nu dormim, Că gerul ne geruiește, Viscolul ne viscolește ... mare, Ș-a luat o sită deasă, De mătasă, Ș-a cernut un sac, Ș-a făcut un colac, Cu miere îndulcit, Cu zahar zăhăruit, Ca pentru noi, plugărașii, gătit. V-am ura, v-am mai ura, Dar ne temem că vom însera, C-avem să trecem Trei dealuri îngemănate, Șed balaurii ... că doresc să vie în anul viitor pâine multă și frumoasă, să trăiască toți
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie
... desăvârșit să botează în apa Iordanului, pentru ca să spĂ©le tot neamul omenesc din spurcăciunea păcatului celui strămoșesc. Acolo îngerul cel mare Gavriil slujiia cu cucerie, iară aicea îngerul și înainte mergătoriul Ioann slujaște taina. Deci dară decât sunt lucrurile praznicului de astăzi mai luminate, cu atâta sunt și mai mari decât ale praznicului ce au trecut. Pentru aceasta dară, de vrĂ©me ce să botează Hristos, să ne botezăm și noi, nu că doară că nu suntem botezaț cu sfântul botez, adecă cu apă și cu duh, ci pentru căci am întinat cu păcatele noastre sfântul botez. Trebue să ne spălăm cu lacrămile pocăinții, ca să ne facem curaț, după cum zice prorocul Isaia: Lăsând vicleșugurile dintru inimile voastre și faptele cĂ©le rĂ©le, de carele ... te botez. Zise Hristos: Ioanne, lasă cuvintele acĂ©stia acuma, că nu iaste vrĂ©me de a înmulți vorba; vrĂ©mea purtării de grijă iaste. Pentru aceasta m-am făcut om, pentru aceasta m-am îmbrăcat în trup, pentru aceasta m-am arătat sărac și m-am arătat smerit, ...
Dimitrie Bolintineanu - Țuțora
... Dimitrie Bolintineanu - Ţuţora Țuțora de Dimitrie Bolintineanu Către domnul Petru tânăra sa fată Într-o zi purcede tristă, dolorată. Își ridică vălul cu aur țesut. Ca o auroră chipu-i a părut. Ochii-umbriți de gene râur lacrimi line, Râură tezauri de grații divine. Vorba-i ... ei ce noaptea fața-i împrumută În ridente bucle sânul ei sărută. — ,,O, mărețe doamne, fii ascultător. Au venit cazacii, prad, robesc, omor. Fii cu bunăvoie pentru-această țară! Scoală-te și sparge ceata lor barbară!" — ,,Fiică, nu deschide sânu-ți frăgior Grijilor ce farâm omul pieritor. Inima fecioarei sub dureri ... floare prin furtuni turbate. Cel ce-ți dete viața ție ți-a lăsat Lumea cu dulci raze, unde necurmat Grijile-ncunună cugetele line Cu florile d-aur viselor senine. Te îmbată dulce de cerești visări Și ne lasă nou negrele vegheri!" — ,,Dar când omul uită drepturile-i sfinte ... deschis spre lacrimi ochii muritori. Dar a treia dată lupta se precumă. Inamicul fuge și moldavii-i urmă. Taie și fărâmă pe cazaci cu
Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)
... a produce ce era atunci de nevoie. Caracterul românesc, naturalețea poeziei lui Alecsandri se datorește, cum știu toți, faptului că întâia oară, din îndemnul, mai cu seamă, și cu ajutorul lui Alecu Russo, el caută în poezia populară ajutorul literar trebuincios pentru înființarea unui stil literar liber de orice artificialitate pedantă. Pentru că vorbim tocmai de formarea unui stil literar român, este locul să pomenim aici vestita poemă în proză Cântarea României, despre al cărei autor s ... sărbătorile satului... Doina și iar doina!... suntem pribegi în coliba părintească. Acel ce a construit asemenea text avea evident un auz literar rafinat, pentru valoarea vocabularului românesc avea un simț de o siguranță cu totul nouă ambele aceste daruri scriitorul le pune, cu perfectă conștiință, în slujba intenției de a făuri o proză poetică cu sonoritate arhaic-religioasă, însă care să fie imediat înțeleasă de cititorul contemporan. Capacitatea literară a limbii române apare verificată până în capăt într ... a fost adevărat omul a două lumi. Să ne amintim aci hotărârea lui Alecu Russo, pomenită adeseori: Russo vrea reluarea firului tradițional pentru a mântui cultura românească de schimonosirile ...
Constantin Stamati - Domnia elefantului
... lui odată Asupra lupilor aprigi că le jupoaie de piele, El au început îndată A plânge de a lor jale, Și cu mânie răcnind: „O, lupi plini de vicleșuguri! O, tâlhari nelegiuiți, De unde vi s-au dat voie pe oi, capre să beliți?â€� Iar ... Să strângem cest bir ușor de la varvarele oi, Luând de fieștecare numai câte o pielcică, Ca să ne facem cojoace. Deci aceste toante dobitoace, Pentru așa lucru de nimică, Se jeluiesc măriei tale Degeaba și făr’ de cale...â€� Atunci elefantul zise: „Bravo, voi aveți dreptate, Dacă nu mă ... luați Câte două piei de oaie, pentru care strâmbătate, De voi afla că o faceți, grozav veți fi pedepsiți. Câte o pielcică, însă, făr’ de grijă jupuiți; Și voi, oilor, să nu mai îndrăzniți Cu jalbe să mai veniți. Căci a mea milă domnească strâmbătate nu va face, Lăsând pe bieții lupi iarna să peie făr’ de cojoace ...
Ivan Andreievici Krâlov - Domnia elefantului
... lui odată Asupra lupilor aprigi că le jupoaie de piele, El au început îndată A plânge de a lor jale, Și cu mânie răcnind: „O, lupi plini de vicleșuguri! O, tâlhari nelegiuiți, De unde vi s-au dat voie pe oi, capre să beliți?â€� Iar ... Să strângem cest bir ușor de la varvarele oi, Luând de fieștecare numai câte o pielcică, Ca să ne facem cojoace. Deci aceste toante dobitoace, Pentru așa lucru de nimică, Se jeluiesc măriei tale Degeaba și făr’ de cale...â€� Atunci elefantul zise: „Bravo, voi aveți dreptate, Dacă nu mă ... luați Câte două piei de oaie, pentru care strâmbătate, De voi afla că o faceți, grozav veți fi pedepsiți. Câte o pielcică, însă, făr’ de grijă jupuiți; Și voi, oilor, să nu mai îndrăzniți Cu jalbe să mai veniți. Căci a mea milă domnească strâmbătate nu va face, Lăsând pe bieții lupi iarna să peie făr’ de cojoace ...
... Numai cu glas de câini lătrând, Și uneori cai nechezând. Pe ceru-albastru și curat Cu stele multe-mpresurat. O lună de lumină plină, Trecea cu o mișcare lină, Sub șatră unul din țigani Cu capul înălbit de ani, Pe lângă foc încă ședea Și demâncatul pregătea. El aștepta cu nerăbdare Pe preaiubita lui fetică, Ce îndeseară, singurică, S-a dus la câmp pentru plimbare. Dar ea nu vine! luna trece! Moșneagul îngrijat petrece. Zamfira nu se vede! Nu-i! Și s-a răcit mâncarea lui. Dar ... la noi rămâi În astă noapte tu de mâi; Sau și mai mult, nădăjduiesc, Eu gata sunt să înlesnesc A ta petrecere aici, Cu parte după roduri mici, A ostenelilor lenoase. Deprinde-te și tu cu noi, Cu sărăcia cea voioasă, Și mâine dez-de-mânecate Într-o căruță amândoi Ne vom porni noi mai departe. Vrun meșteșug trebui să știi; Fierar bun ... Dunăre, spunea De ale lui nenorociri Și alte multe povestiri Cu mintea sa închipuia. Dar alții pentru dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și ...
... Numai cu glas de câini lătrând, Și uneori cai nechezând. Pe ceru-albastru și curat Cu stele multe-mpresurat. O lună de lumină plină, Trecea cu o mișcare lină, Sub șatră unul din țigani Cu capul înălbit de ani, Pe lângă foc încă ședea Și demâncatul pregătea. El aștepta cu nerăbdare Pe preaiubita lui fetică, Ce îndeseară, singurică, S-a dus la câmp pentru plimbare. Dar ea nu vine! luna trece! Moșneagul îngrijat petrece. Zamfira nu se vede! Nu-i! Și s-a răcit mâncarea lui. Dar ... la noi rămâi În astă noapte tu de mâi; Sau și mai mult, nădăjduiesc, Eu gata sunt să înlesnesc A ta petrecere aici, Cu parte după roduri mici, A ostenelilor lenoase. Deprinde-te și tu cu noi, Cu sărăcia cea voioasă, Și mâine dez-de-mânecate Într-o căruță amândoi Ne vom porni noi mai departe. Vrun meșteșug trebui să știi; Fierar bun ... Dunăre, spunea De ale lui nenorociri Și alte multe povestiri Cu mintea sa închipuia. Dar alții pentru dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și ...
Vasile Alecsandri - Baba Cloanța
... cumplit își frânge, Crunt strigând spre răsărit: „Sai din hău făr' de lumină Tu, al cerului dușman! Tu, ce-n veacuri schimbi un an Pentru-un suflet ce suspină, Duhul răului, Satan! Tu, ce stingi cu-a ta aripă Candela de pe mormânt, Unde zac moaște de sfânt, Când înconjuri într-o clipă De trei ori acest pământ! Vin ... fiori), Pintre șerpi și pintre flori, La cea baltă de mă-i duce Și-mpregiuru-i de trei ori!â€� Baba Cloanța se pornește Fără grijă de păcat, Cu Satan încălecat, Ce din dinți grozav scrâșnește Și tot blastemă turbat. Saltă baba, fuge, zboară Cu sufletul după dor, Ca o buhnă la izvor, Și-n urmă-i se desfășoară Toată lâna din fuior. Fuge baba despletită, Ca vârtejul fioros, Sus ... De diochi, de soarte rele Și de șerpi l-a descânta. Doi pași încă... Vai! în luncă Țipă cocoșul trezit; Iar Satan afurisit Cu-a sa jertfă se aruncă În băltoiul mucezit! Zbucnind apa-n nalte valuri, Mult în urmă clocoti, În mari cercuri se-nvârti, Și ... trestii, și de maluri Mult ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI
... bună, prielnice zăbăvi; Ca un cinstit prieten cu mine potrivit Să depărtez urâtul în prisoselnici ceasuri; Să-mi pot petrece vremea, departe de-orice zgomot, Cu grecii și latinii din timpurile vechi; Să cercetez efectul lucrărilor; să-nvăț A ști și a cunoaște din pildele străine, Ce ... om Pe aripile sale suindu-l la grad nalt; Și dacă favorează mai mult pre oarecare, Nu stă-ndelung statornic; curând îl și azvârle Departe cu piciorul și-l sfarâmă de tot, Căci fără ajutoru-i silința-i un necaz, O trudnică răbdare pentru un rod vremelnic. Din zori de zi te scoală, îmbracă-te, pornește La casă de la casă, spre a te curteni; Așteaptă-n ... mână să suferi a șicanei Necaze zgomotoase; dorind cu îngrijire Să nu cumva scapi ceasul de slujbă hotărât, De-a purure cu frică sentințele să-nchei, Să nu jignești prin ele vreo persoană mare. Ori stând pe lângă curte din ziuă pân-în seară, Să ții balanțierul ... Trăind în sărăcie, fu numai un nebun; Și cel ce într-o bute viețuia flămând Voind a-și da un nume de filosof ...