Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ������N������I������I
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 2873 pentru ������N������I������I.
Ștefan Octavian Iosif - De cântece Parisu-i plin...
... Ştefan Octavian Iosif - De cântece Parisu-i plin... De cîntece Parisu-i plin... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție De cîntece Parisu-i plin Ca marea de sirene, Și nu mai pleacă cei ce vin Pe țărmul mîndrei Sene. La Napoli, grădinele Nu știu ce e zăpada, Și ... serenada. Suspină țitera-n Tirol Cînd în tăcerea sfîntă Vreun orb moșneag în capul gol Pe prispă stă și cîntă. Zănatec țipăt de viori E-n veselele ciarde, Cîntarea asta-ți dă fiori Și tremură, și arde... Dar creadă cine cum o vrea, Cum crede să-și aleagă ; Nu-s doine ...
... Mihai Eminescu - Satira I Satira I de Mihai Eminescu Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate ... de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi, Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi; Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic, Căci sub frunte-i ... un arbor, de-o idee i se leagă. "De-oi muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarte Secolii din gură-n gură și l-or duce mai departe, De a pururi, pretutindeni, în ungherul unor crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost ... arbori ce se scutură de floare, Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! Și din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate; Amorțită li-
... Mihai Eminescu - Scrisoarea I Scrisoarea I de Mihai Eminescu Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate ... de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi, Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi; Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic, Căci sub fruntea-i ... un arbor, de-o idee i se leagă. "De-oi muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarte Secolii din gură-n gură și l-or duce mai departe, De a pururi, pretutindeni, în ungherul unori crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost ... arbori ce se scutură de floare, Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! Și din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate; Amorțită li-
Mihai Eminescu - Frumoasă-i...
... Mihai Eminescu - Frumoasă-i... Frumoasă-i... de Mihai Eminescu În lacul cel verde și lin Răsfrânge-se cerul senin, Cu norii cei albi de argint, Cu soarele nori sfâșiind. Dumbrava cea ... Înalț-a ei frunte spre cer. Pe stânca sfărmată mă sui, Gândirilor aripi le pui; De-acolo cu ochiul uimit Eu caut colo-n răsărit Și caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a ... e o boltă de-azur, Pe jos e un verde covor, Țesut cu mii tinere flori. Văd apa ce tremură lin Cum vântul o-ncruntă-n suspin, Simt zÄ�firi cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori, Văd lebede, barcă de vânt, Prin unde din aripe dând, Văd fluturi ... M-aș face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil Cu suflet voios de copil, M-aș pune pe-o floare de crin, Să-i beau suflețelul din sân, Căci am eu pe-o floare necaz: Frumoasă-i
... Mihai Eminescu - Frumoasă-i Frumoasă-i... de Mihai Eminescu În lacul cel verde și lin Răsfrânge-se cerul senin, Cu norii cei albi de argint, Cu soarele nori sfâșiind. Dumbrava cea ... Înalț-a ei frunte spre cer. Pe stânca sfărmată mă sui, Gândirilor aripi le pui; De-acolo cu ochiul uimit Eu caut colo-n răsărit Și caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a ... e o boltă de-azur, Pe jos e un verde covor, Țesut cu mii tinere flori. Văd apa ce tremură lin Cum vântul o-ncruntă-n suspin, Simt zÄ�firi cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori, Văd lebede, barcă de vânt, Prin unde din aripe dând, Văd fluturi ... M-aș face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil Cu suflet voios de copil, M-aș pune pe-o floare de crin, Să-i beau suflețelul din sân, Căci am eu pe-o floare necaz: Frumoasă-i
... Gelu Vlaşin - Muka I Muka I de Gelu Vlașin dimineața se naște oribila neputință ascunsă printre mângâierile care n-au existat dimineața dansul ucide într-o discotecă un zâmbet trist pentru care o noapte întreagă a devenit liliachie dimineața în formă de ...
Naum Râmniceanu - Pentru nedreptatea ce i s-au făcut
... rămas putere Nici alt unde s' năzuesc, M-au pătruns a mea durere Și cunosc că mă topesc. Eu fără zădărnicie Pe streini i-am priimit, Făr-a ști că-s vrăjmași mie Ca pre-ai mei fii i-am iubit Am vrut să fiu hrănitoare La nemernicii barbari, Mumă bună-ngrijitoare, Făr-a ști că sînt tîlhari. I-am priimit părintește Pe flămînd, gol, însetat Și ei acum tîlhărește De tot m-au dărăpănat. I-am ajutat cu mijloace În tot chipul d-ajutori, Socotindu-i fii de pace, Iar nu hoți răzvrătitori. Izgoniți, fugiți de silă D-al lor loc înstrăinați Au aflat la mine milă Ca și-ai mei ... toate, Neștiindu-i că sînt hoți. Le-am fost mumă cu dorire Cestor bărbați blestemați, Nu le-am făcut osebire De-ai mei fii adevărați. N-am știut că vreodată Mă vor face vînzătoare, N-am știut c-oi fi înșelată Și-mi vor fi omorîtoare. Toți, în loc de mulțumită Pre mumă au umilit. Să mă vadă prăpădită, După ... cugetat, M-au slăbit cu totul foarte, N-am nădejde de scăpat. Ca niște lupi pre o turmă P-ai mei fii au prăștiat, Gonindu- ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"
... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" de Grigore Alexandrescu Tu, care-ai fost din pruncie al muzelor favorit, Și ca strămoșască-avere geniul l-ai moștenit, Cântător ... Și că tot omul s-apleacă la ce este mai pornit; Că acela ce-n tragedii face patimi a vorbi Nu poate și-n elegie chinurile a descri. Dacă iar în cea din urmă știi frumos să zugrăvești Plăcerea, melancolia, amor, chinuri sufletești, Al odei cei înfocate ... ton înalt nu poți să-l ții, Nici să alergi pe-ale slavei pline de sânge câmpii. Felurile-s osebite, și voiesc osebit dar: Cine-n mai multe se cearcă, osteneala-i e-n zadar. Eu dar, ce din cruda-mi vârstă, de când ochii am deschis, Când a-nceput pentru mine al vieții amar vis, Am ... a mă crede, când al lirei Dumnezeu Încă nu vrea să-mi arate care este felul meu? Tot ce-mi place mă aprinde, și-n minutul ce citesc A putea lucra întocmai deocamdată socotesc. Apoi vine cugetarea. Pe-al meu duh îl întreb: Știi Dacă tu în felu ...
Mihai Eminescu - Afară-i toamnă
... Mihai Eminescu - Afară-i toamnă Afară-i toamnă de Mihai Eminescu Afară-i toamnă, frunza 'mprăștiată, Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri; Și tu citești scrisori din roase plicuri Și într’un ceas gândești la viața toată. Pierzându-ți timpul tău cu dulci nimicuri ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele
... sa țară, el fără țel se duce Oriunde îi surîde un cer senin și dulce; Dar cugetele sale se-nturnă nencetat Spre patria iubită ce-n doliu a lăsat... Credea în viitorul promis umanității, Precum și în triumful justițiii, verității, Deși avea momente cînd sufletu-i coprins De cugetile sceptici parcă zdrobit și stins. Iubea să facă versuri, deși prea rar le scrie: A strînge arta-n reguli credea că-i o sclavie. Era poet el însă în suflet și scria În proza pitorească tot ceea ce simțea. El trece toată noaptea sub domele tăcînde, S ... soare, D-o patimă arzîndă tot sînu-mi fu coprins; Luptam a stinge focuI, dar focuI fu nestins! Rugai pe Cythereea să vie-n apărare, Dar ea vărsă în sînu-mi o flacără mai mare! Leandru înțelese cît el era iubit, Cîntările-mi arzînde ferice i-au vestit. Cu degete de roze amorul îi deschise Ast sîn plin de iubire, de fermece, de vise; Perfida Cytheree, pe fruntea astui loc Făcînd ... căci a iubit!â€� Așa se plînge Hero pe turnul dupe mare, Și, mai plecînd în lacrimi vederea spre pămînt, Ea se aruncă- ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I
... care-un picior vrednic nu poate poticni. Acea mai neplăcută e calea blestemată De cele nouă fete, ce umblă tot desculțe. Pierdură mulți puterea și-n capăt n-au ajuns! În trudă și sudoare îți trebui să te scalzi, Și care-i răsplătirea? Ocara și disprețul! Acela ce la masă pe cărți se gârbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți, Nu are grădini mândre de marmuri strălucind, Nici oile-nmulțește la turma părintească. Dar adevărul este că muzele nădejde Au mare în al nostru ... afle începutul, Pricina și sfârșitul; puțină cinste dând La tagma preoțească. Năravul acel bun Cu totul îl pierdură. Ei cvas nu vor să beie, Și n-ar mânca păstramă măcar orice le-ai face. Ei nu mai știu ce-i postul, și lumânări nu duc La sfintele biserici, cum fac creștinii buni. Socot că popii trebui să-și caute de slujbă, Iar nu să se ... știința Ce n-are atâta numai protivnici și vrăjmași, Câți eu în scurt aice acum am arătat, Sau care puteam încă și mai fățiș să-i număr. Azi cumpăna-aurită a Temidei se află În mâinile acelor ce raiul îl deschid, Și care adevărul nu vor a-l ...