Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎN SUFLET

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 1012 pentru ÎN SUFLET.

Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...

... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta ... n-ascult decât glasu-adevărului senin; Și sarcina vieții-mi să fie cât de grea, Voi ști s-urmez, părinte, cu râvnă calea ta. Retras în sală mare de marmură trandafirie, Încins în strălucitul și negrul lui talar, Privirea lui o-nalță pe-a cerului câmpie Și cugetul lui zboară în lumi fără hotar. Și gând cu gând se-mbină în lungă reverie, Și buzele-i se mișcă c-un zâmbet blând, amar, Și sufletul îl împlu dorinți nemărginite, Ca marea de adânce cu valur'le ... răspund-anume Din marea cea albastră, care e steaua mea? E-acel trandafir roșu, ce mut-duios-uimit Lucește-un gând de aur deasupra-mi în zenit? Un om se naște ­ un înger o stea din cer aprinde Și pe pământ coboară în

 

Iacob Negruzzi - În dulcea lună mai

... Iacob Negruzzi - În dulcea lună mai În dulcea lună mai de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție În dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsare Și vesel de plăcere tot sufletul tresare, Eu singur în mâhnire, în suferinți și chin Vărs lacrimi de durere și mult amar suspin. În dulcea lună Mai când tainic luna plină Și mii de mii de stele pământul însenină Pe cerul vieții mele s-adună negri nori Ce-ntunec ... când păsările cântă Și armonii divine natura toat-încântă În mine-un glas de jale se plânge disperat Ca viscolul de iarnă ce urlă-nfricoșat. În dulcea lună Mai când dulci și calde raze Din soare se coboară și totul înviază Eu palid, in tăcere, plec fruntea la pământ ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - În cetatea morților

... Iuliu Cezar Săvescu - În cetatea morţilor În cetatea morților de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     În cetatea morților     Liniște și pace,     Iar deasupra porților,     În cetatea morților,     Crucea strâmbă zace.     Pe cărarea stelelor     Trece trista lună,     Și-n tăcerea sferelor     Pe cărarea stelelor,     Sufletele-adună.     Iar din sânul norilor,     Lacrimile ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea

... grațiile lor estetice, pe când huriile golite inspiră asiaticului aceeași dorință brutală ce el o simte în vis în vreo oază din Sa­hara sau în haremul său propriu. Pe de altă parte însă sinuciderile și uciderile, dramele casnice, desperațiile, nebuniile din cauza amorului covârșesc cu nenu­mărate procente pe acele ... cum se vede, asta au avut-o în vedere filozofii antichității, partizanii poligamiei. Însă oare omul poate fi fericit fără poezia amorului? Și ce înseamnă în traducere modernă fabula pomului cunoștinței, de care scrie Biblia? Omul a fost și va fi în tot timpul însetat să vadă ceea ce nu vede, să afle ceea ce nu are. Cu acest cusur el se naște și crește și cu ... Dobândirea curmă lupta de a dobândi, și tocmai aceea luptă este dorul, iară dorul speranța, și speranța imaginația împodobită cu tabloul raiului adăpat în căsătoria din dor printr-o îmbrățișare, în care două suflete se unesc sleindu-se numai într-un suflet, într-un gând, într-o dorință. Acel moment este raiul pământesc, pe care Adam l-a schimbat pe cel ceresc, și șarpele alegoric ... ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

... Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu ... mâncare; îi era degrabă să meargă la neica Stavrache, hangiul, fratele-său mai mare. Hangiul era foarte mulțumit: om cu dare de mână, cu han în drum – mare greutate i se luase de pe suflet. Câte nopți nu dormise el o clipă măcar cumsecade, trăgând cu urechea și așteptând cu inima sărită pe musafirii de noapte! Negreșit trebuia să-i ... multe ori cu neica Stavrache, a pornit cu vesela bandă, fără să se mai uite înapoi. * De mult nu se mai pomenea acum în ...

 

Constantin Mille - În ajunul anului nou

... Constantin Mille - În ajunul anului nou În ajunul anului nou de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Te duci în veșnicie, bătrân cu ghebu´n spate, Saturn la el te chiamă păcatele să-i spui, Și proasta omenire gonindu-te departe, Cu flori primește  ... Că pacea și dreptatea vor lua a vieții frâne! An nou! an vechi! pe lume tot rele o s´aducă; Urcați-l azi în slavă și mâni l-îți blăstăma, Războiul roș de sânge zăbalele își mușcă: Tiranii vor războaie; războaie vom purta. Te duci, moșneag, purtându-ți pe ... stăpân? O parcă văd la anul cum lumea ´nsângerată Te va goni cu chiot, cu plânset, cu fiori... Dar, vai! Ca să salute din suflet

 

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare

... poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică apărute sub auspiciile ei, deși fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă în discuția generală. S-a recunoscut că adevărul orcât de puțin favorabil ne-ar fi, trebuie spus cu toată sinceritatea îndată ce este întemeiat ... și 1866 erau poate poeziile curat lirice mai sugestive. Îmi aduc aminte că pe mine și pe câțiva din compatrioții mei ne încântase la 1857 ...

 

Mihai Eminescu - În liră-mi geme și suspin-un cânt

... Mihai Eminescu - În liră-mi geme şi suspin-un cânt În liră-mi geme și suspin-un cânt de Mihai Eminescu În liră-mi geme și suspin-un cânt, Căci eu îmi vărs acum veninu-n vânt. Prin minte-un stol de negre gânduri trec: Spre casa ... încet-încet. Și orice vis, orice dorinț-a mea Eu singur le-am înfrânt încet-încet. Săgeata doar a crudului amor În suflet mi-o împlânt încet-încet Și simt veninul pătrunzând adânc... Cu sângele-l frământ încet-încet Și nu-mi rămâne decât să pornesc Spre al ...

 

Dimitrie Bolintineanu - În florile plăpânde din câmpurile noastre

... Dimitrie Bolintineanu - În florile plăpânde din câmpurile noastre În florile plăpânde din câmpurile noastre de Dimitrie Bolintineanu Și florile plăpânde din câmpurile noastre, Născute pe mormântul vitejilor străbuni, Sunt mult mai râzătoare ca sufletele ... ce-i plină de viață, de mărire, La moarte și la doruri privește cu dispreț! Așa făcea pe timpul de fală, fericire, Românul cel măreț. În inimile voastre de ce nu pot eu oare Să vărs căldura sacră ce-ncinge sânul meu? Atunci ați trece viața cum trece-o sărbătoare Înalte ...

 

Alexei Mateevici - Creștina

... inima lui fără știre Era al lui Hristos ostaș, Ș-a sfintei tinere cuvinte El cu-nsetare le prindea, Și flacăra credinței sfinte În suflet i se aprindea. Credința, dragoatea — unite Din rătăciri adânci l-au scos Și-n vasul inimii smintite Suflat-au duhul luminos. IV Strălucitoarea revărsare ... ivește, Și-n Tibru focul oglindirii Luciri de aur risipește. Se scoală Roma zgomotoasă... Ca moartea tinerei să vadă, Mulțimea ei gălăgioasă Ticsește circul tulburată. În haina sa împărătească Cu aur numai și argint, În gloata lui prietenească, Neron s-a așezat. Privind În negura îngândurării, Albin s-așează printre ei. Și noaptea neagră-a întristării Se oglindește-n ochii săi. Vuiește zgomotoasa gloată, Cu nerăbdare așteptând ... Iertând chinuitorii mei Eu rugăciunea mea, ce arde, O duc în ceruri pentru ei... Să-i ierte dar Mântuitorul Pentru sfârșitul sângeros, Primească-i Răscumpărătorul În marea turmă-a lui Hristos! Lumina-nvățăturii sfinte Ce focul dragostei aprinde Și-a păcii lasă urmi neșterse, În inimi reci să se reverse!" Tăcut-a sfânta... ...

 

Mihai Eminescu - Care-o fi în lume...

... Mihai Eminescu - Care-o fi în lume... Care-o fi în lume... de Mihai Eminescu ­ Care-o fi în lume și al meu amor? Sufletul întreabă inima cu dor. Va fi mănăstirea cu zidiri cernite, Cu icoane sânte și îngălbenite, Va fi vitezia cu ... aramă L-ale cărei flamuri patria te cheamă, Ori va fi o dulce inimă de înger Să mângâie blândă ale mele plângeri? L-am cătat în lume. Unde o să fie Îngerul cu râsul de-albă veselie? Unde o să-l caut, mare Dumnezeu... Poate-i vo fantasm-a sufletului ... Visu-i și părere, Haina strălucită pusă pe durere". Dar dacă e astfel, unde-i a mea zână Cu chipul de înger muiat în lumină? ­ N-a fost niciodată. De-a fost vrÄ�odată, Atunci în mormântul cel rece o cată. De n-a fost ­ imagină-ți singur în tine Un înger din ceriuri cu aripi senine, Pe care deodată cu sufletul tău Pe lume-l trimise de sus Dumnezeu Și care-nainte de ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>