Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU
Rezultatele 1971 - 1980 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.
George Coșbuc - Un cântec barbar
... Nevolnică turmă, Mai râdeți, că-i râsul din urmă! S-apropie ziua! Și-atunci Vedea-veți, sălbateci barbari, Câmpiile voastre-necate De vuietul multor armate, Ca vuietul apelor mari - Veni-vom ca-n ziua de-apoi; Va plânge cu hohote zarea De cară, de cai, de strigarea Mulțimii pornite spre voi! Ieși-vor din negru pămînt, În ... miei vor fi leii, Fugi-vor de spaimă mișeii Cuprinși de pornitul potop Spre Roma! Călcînd pe cohorți Răzbi-ți-vom colosul de-aproape Și nu va mai fi cine să-ngroape Mulțimea cea mare de morți! Din Istru vom face pârâu, Să-l umpli, romane, cu sânge, Cu lacrimi pe care le-or plânge Nevestele neamului tău! Și nu vei putea să mai pui În șiruri înfrânta-ți armată, Și-om face să fie odată Toți corbii și lupii sătui! Căci vultur să fii, un colos, Cu aripi de repezi furtune Și cuibul în cer de l-ai pune, De-acolo noi da-te-vom jos! Ce-i ... L-om prinde de barbă-nhățându-l, Cu tronu-i cu tot răsturnându-l Din cer, căci acel Dumnezeu Ce lasă pe-al vostru pământ Să crească atâta urgie, Acela nu ...
Alecu Donici - Leul și iepurele
... Alecu Donici Un leu c-un iepure prieteni s-au făcut. Eu văd că vă mirați Și nici e de crezut; Dar când îți sta să căutați La adunările lumești, Apoi mai grele lucruri îți crede nefirești. Așa, odată au pornit Ei împreună la plimbare, Și iepurele au stârnit Această întrebare ... Prietene iubit! Mă mir eu și te rog să-mi spui Pricina, pentru ce cucoșul nimicit, Pe care poți pe loc c-o sfârlă mort să-l pui, Te sparie așa cumplit, Încât tu fugi de glasul lui? — Aceasta nu-i de vro mirare, Lui leul au răspuns. Și noi cei mari suntem cu slăbiciuni născuți. Precum un elefant, cât este el de mare, De ... Și eu ca voi cei mari, Mă tem de câini copoi și varvarii ogari. Și noi adeseori pe patimi ne silim Cu ale celor mari să le sămăluim. Dar nu
Cincinat Pavelescu - Epilog (Pavelescu)
... Cincinat Pavelescu - Epilog (Pavelescu) Epilog de Cincinat Pavelescu Poeților O, să găsești o formă nouă! Să scapi de veșnica rutină, Cum florile renasc din rouă, Din visul tău să-nchegi lumină! Să ieși din căile banale, Să nu tot gemi p-o coardă spartă, Să zbori cu aripile tale Spre idealuri noi de artă! Să n-arunci strofa ca o haină Pe vorba goală, gândul șters, Și lacrima ce-ți pică-n taină Să
Dimitrie Bolintineanu - Rovina
... îmbată. Ei sunt mulți la număr, dar înfemeiați. Au venit la luptă de răpiri chemați Și dorința pradei e căzută foarte, Rar înalță omul pân'să-o cate-n moarte. — ,,Pentru țara noastră însă noi murim! În amoru-i tânăr inima mărim! Cât n-or fi românii un popor de ... roși-vor încă jugul crud să poarte, Cât a lor mărire or căta prin moarte, N-o călca străinul într-acest pământ Fără să găsească chiar al său mormânt. Cel ce nu se luptă pentru-al țării bine Nu merită viața decât spre rușine! Dar va fi, din contra, martor Dumnezeu! Inima îmi spune și român sunt eu!" Zice, sună-n bucium. Sub alt ... pasă. Vede pe-a lui doamnă si-ntristată-o lasă. Acolo se vede doamna și-a lui fiie Dulce și frumoasă ca o bucurie, Albă, purpurată, cu peri aurori Semănați cu lacrimi, ale morții flori. Pe gurița-i mică, fraged zmeurită, Sărutarea pare încă adormită! Iar pe ... fruntea-i trece umbra unui chin Și pe braț i-o pleacă ca pe-un moale crin. — ,,Fiica mea cea dulce! doamna-mumă spune, ...
Duiliu Zamfirescu - Pe Acropole
... în ghiara-i rece La priveliștea acestei, unice în univers, Protestări a omenirii contra timpulului ce trece, Monument, al cărui nume sunător e ca un vers. Căci așa e, totul piere, ca o umilă scânteie: Jocuri, timp, filozofie; mâna care te făcu; Timpuri noi și jocuri nouă; sărbători panathenee, Totul piere sau se schimbă; — neclintit ești ... razele din lună limpezi curg pe a ta frunte În imensa, infinita liniște de orient, Din trecut și pân’ la tine se întinde ca o punte, Peste care tot trecutul se coboară în prezent. Ah! ajută-mă acuma, tu, Minervă înțeleaptă, Să găsesc printre atâtea lucruri nouă ce mă mint, Drumul către Salamina și navarcul ce așteaptă Să mă-ntoarcă la Megara, Eleusis și Corint. Lasă-mă să viu la tine, lume plină de parfumuri Ce răsai din timpul clasic ce mi-a fost atât de drag; Să culeg în libertate trandafirii de pe drumuri, Să mă-mbăt din armonia limbii din Areopag8, Să cunosc amorul vostru, zeu a tot ce-i scris să fie, Născătorul de iluzii, de dureri și poezii, Astfel cum îl vrea Sophocl1, răsturnând o-mpărăție Și putând
Alexandru Vlahuță - Tot alte vremi...
... Cum nici n-aș fi trăit... Mai clare-s câte le-am visat Și-n cărți le-am fost citit. Și de-ar fi fost să nu te știu, De mult puteam să mor Un beduin într-un pustiu, Sub lună călător. Dar chipul tău în veci mi-a stat Ca o lumină-n gând. Și ani întregi te-am așteptat, De-atâta dor plângând. Căci singura-mi iubire-ai fost Și singurul meu vis, Ce ... fine, mi te-ai arătat, Tu, chip frumos și sfânt; Pierdut, în fața ta am stat Cu ochii în pământ, Gândind că s-ar putea să pleci, Stingher și dornic iar, Să plâng în urma ta pe veci, Chemându-te-n zadar. Tu însă te-ai înduioșat Și mâna mi-ai întins, De tine m-am alăturat ... Ființa mea cea de demult În noapte s-a pierdut. În urmă stă un larg pustiu, Un vis nelămurit. Din tot trecutul meu nu
... Eu îi dădui aur și îl blăstămăi, Și pe credinciosu-mi rob atunci chemăi. Pe calul meu ager sării cu grăbire, Și lăsându-i frâul ca vântul zburam, Nu simțeam durere, nici compătimire, Ca piatra eram. O negură ochii îmi păinjini, Și înghețul morței inima-mi slei. Dar când casa grecei zării de departe, Slăbi tot curajul și puterea ... fărădelege, văzui pângărire! Pe-un arman în brațe ținea strâns la sân, Ș-a lor buzi lipite arătau simțire, Numai prin suspin. Iute ca un fulger paloșul am scos... C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos! Apoi a lor trupuri călcând cu turbare, Priveam a ... duioasă, Și cum din grumazu-i sânge gâlgâia... De-acum se sfârșiră greaca cea frumoasă, Ș-amoriul cu ea! De-acum pentru mine zi senină nu-i! Cui să-mi spun durerea? Amor s-arăt cui? Robul luă îmbe trupurile-n spate, Și-ndată ce-a nopței umbră se ivi, Merse, și ... El le azvârli. Ah! cu trupul grecei în val îngropat, Ș-a mea bucurie s-a acufundat! Nici minut, nici oară nu mai am de-atunce De-amor, de odihnă, ci numai de chin,
Constantin Negruzzi - Șalul negru
... Eu îi dădui aur și îl blăstămăi, Și pe credinciosu-mi rob atunci chemăi. Pe calul meu ager sării cu grăbire, Și lăsându-i frâul ca vântul zburam, Nu simțeam durere, nici compătimire, Ca piatra eram. O negură ochii îmi păinjini, Și înghețul morței inima-mi slei. Dar când casa grecei zării de departe, Slăbi tot curajul și puterea ... fărădelege, văzui pângărire! Pe-un arman în brațe ținea strâns la sân, Ș-a lor buzi lipite arătau simțire, Numai prin suspin. Iute ca un fulger paloșul am scos... C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos! Apoi a lor trupuri călcând cu turbare, Priveam a ... duioasă, Și cum din grumazu-i sânge gâlgâia... De-acum se sfârșiră greaca cea frumoasă, Ș-amoriul cu ea! De-acum pentru mine zi senină nu-i! Cui să-mi spun durerea? Amor s-arăt cui? Robul luă îmbe trupurile-n spate, Și-ndată ce-a nopței umbră se ivi, Merse, și ... El le azvârli. Ah! cu trupul grecei în val îngropat, Ș-a mea bucurie s-a acufundat! Nici minut, nici oară nu mai am de-atunce De-amor, de odihnă, ci numai de chin,
Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare și solii
... mare, tânăr și bătrân... Era nobil omul când era român. Solii dau firmanul. Mircea îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: — ,,Padișahul vostru, nu mă îndoiesc, Va să facă țara un pământ turcesc. Pacea ce-mi propune este o sclavie Până ce românul să se bată știe!" La aceste vorbe sala-a răsunat; Dar un sol îndată vorba a luat. — ,,Tu, ce într-această ... mei!" Apoi către solii Porții el vorbește — ,,Voi, prin care șahul astăzi mă cinstește! Mircea se închină de ani obosit; Însă al său suflet nu e-mbătrânit: Ochii săi sub gene albe și stufoase Cu greu mai îndreaptă săgeți veninoase; Dar cu toate astea fieru-i va lovi, Ș-albele ... orice drum de pace, spuneți că e-nchis!" Apoi către curte domnul se îndreaptă. — ,,Fericirea țării de la noi s-așteaptă. De deșarte vise să nu ne-nșelăm Moarte și sclavie la străini aflăm. Viitor de aur țara noastră are Și prevăz prin secoli a ei înălțare. Însă mai ...
George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu
... Trei romanţe pentru mai târziu I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu de George Topîrceanu Romanța automobilului Păzea! Păzea că trece-n goană, Aleargă, Vâjâie ca vântul, Și dacă n-ai urechi normale te face una cu pământul! El vine drept din arsenalul Progresului uman Modern, Să te trimată-n bezna rece a Absolutului etern. Păzea! Că trece-n zbor copilul civilizației extreme Și zvârle-n aer trei semnale, â ... Prin mine mor — ca să renască — Vibrații pentru mai târziu, Eu sunt ce n-am fost niciodată Și-un sfert din ce era să fiu! Un capelmaistru invizibil comandă pâlniei sonore Trei game ultraviolete Și alte trei, multicolore, — Pe când bagheta lui ocultă, Bătând frenetica măsură, Înscrie notele ... primului avânt, — Trompetă, Placă, Diafragmă Și... dracu știe ce mai sânt!... Pornesc metalice acorduri Și-n ritmul unui danț romantic Se-nalță, Cresc tumultuoase, ca o tempestă pe Atlantic, Apoi coboară, se-ntretaie și mor încet Ca un ecou Produs de zborul unei muște În cavitatea unui ou... Dar placa se-nvârtește-ntruna Ca un perpetuum-mobile. Pe ea și-au imprimat scheletul un șir de sunete Fosile Prin care oamenii de mâine Vor ști cum fluierau străbunii... Căci ...
Gheorghe Asachi - Cântecul unui giune român din Anovlahia
... Gheorghe Asachi - Cântecul unui giune român din Anovlahia Cântecul unui giune român din Anovlahia de Gheorghe Asachi Nu-n politie, ci la sat, Care-i zic la noi Vlahor, De români împoporat, M-a cuprins duios amor, Fiica unei văduvi bune ... stea Luminează-n a ta casă, A ta fată mi-e mireasă Ș-o voi duce-n casa mea, În viață ca să fie A românului soție. Ah, nu știți în ochi, în față Câtă grație și frum˘seață! A ei buze erau scrise Chiar cu roș de trandafir, Sărutarea ei văpsise Ș ...