Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎN CE

 Rezultatele 1931 - 1940 din aproximativ 2180 pentru ÎN CE.

Alecu Văcărescu - Oglinda cînd ți-ar arăta

... Te-ai închina la tine.     N-ar fi mijloc să te privești     Asemenea după cum ești         Și idolatrie         Să nu-ți aduci tu ție.     Ochii în ea cînd ți-i arunci     Dă tot să-ntunecă atunci         Și dă te și arată         Iar nu adevărată.     D-aceea nu da crezămînt     Oglinzii ce ... înșălăciune         Și tot minciuni îți spune.     Ci cîtă ești să știi, dă vei,     Da crezămînt ochilor miei,         Fiindcă nu te-nșală         Nici fac vreo greșeală.     În ei te cată să te vezi     Întocma pă cît luminezi         Și d-într-a lor vedere         Vezi cît ai putere.     Crede-i săracii ...

 

Cincinat Pavelescu - Sonet (Cincinat Pavelescu, 1)

... Cincinat Pavelescu - Sonet (Cincinat Pavelescu, 1) Sonet de Cincinat Pavelescu Car dans linfini je veux vivre... Sans quon me le puisse ravir Ce rÄ™ve que je veux poursuivre. Et vais, imortellement ivre Pouvoir sans jamais massouvir Baiser tes lourds cheveux de cuivre. L. G. Ai cizelat în ... crinii, Ca să presari sub pașii ei petale, Și n-ai păstrat, poete, frunții tale Decât paloarea visului și spinii! Urmează-ți visul tainic înainte! Ce-ți pasă dacă farmecu-i te minte Când inima-ți sub vraja lui tresaltă? Să moară chiar, el moarte nu mai are, Căci l-a ...

 

Mihai Eminescu - Când amintirile...

... n trecut Încearcă să mă cheme, Pe drumul lung și cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. Deasupra casei tale ies Și azi aceleași stele, Ce-au luminat atât de des Înduioșării mele. Și peste arbori răsfirați Răsare blânda lună, Ce ne găsea îmbrățișați Șoptindu-ne-mpreună. A noastre inimi își jurau Credință pe toți vecii, Când pe cărări se scuturau De floare liliecii ... au oare-atâta dor În noapte să se stingă, Când valuri de isvor N-au încetat să plângă, Cum luna trece prin stejari Urmând mereu în

 

Vasile Alecsandri - Românca de la Grivița

... Vasile Alecsandri - Românca de la Griviţa Românca de la Grivița de Vasile Alecsandri Un sanț se-naintează spre groaznica redută, În el, din zori, românii primesc ghiulele mii, Ș-așa plouă cu glonțuri, cât ei rămași o sută Se-ntreabă între dânșii de-s încă pintre ... mămăligă ferbinte de gustare Într-un ceaun de schijă sub dâmbul prăbușit. O-ntreabă căpitanul: „Leliță, nu ți-e teamă De bombe, de șrapnele ce zboară-n jurul tău?“ Răspunde româncuța: „Nici nu le bag în

 

Cincinat Pavelescu - Poetul (Pavelescu, 2)

... Cincinat Pavelescu - Poetul (Pavelescu, 2) Poetul de Cincinat Pavelescu Vezuviul în marea albastră își răsfrânge Și casca lui de aur și pana ei de fum; Iar lava când din beznă spre vârf își face drum, Cu ... mpestrițează văpăile-i de sânge. Poetul e asemeni vulcanului stingher: În preajma lui mulțimea naivă se îmbată, Trăiește, țipă, cântă și-ntreabă-apoi mirată La ce slujește lumii sterilul său crater? El, calm și mândru, fruntea spre ceruri și-o ridică, Simțind că poartă-n coaste o rană sângerând De-a ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui scriitor popular

... Cincinat Pavelescu - Unui scriitor popular Unui scriitor popular de Cincinat Pavelescu Eu nu știu azi la șezătoare Ce ne silește să dormim; Nu e târziu și e răcoare! (Un glas): În

 

George Topîrceanu - Mi-a răsărit în suflet dorul...

... George Topîrceanu - Mi-a răsărit în suflet dorul... Mi-a răsărit în suflet dorul... de George Topîrceanu Mi-a răsărit în suflet dorul Ca o plăpândă floare-albastră, Și-ntr-un amurg de seară dulce A înflorit iubirea noastră, — Dar tu te-ai ... îngrijit, iubito, Mai mult de floare, ca de glastră... În taina nopților tăcute, Când clipele se pierd mai greu, Eu am hrănit cu lacrimi floarea Ce

 

Nicolae Nicoleanu - Secreta mea durere

... fost! Căci razele speranții si glasul mângăerii Nu si-a vărsat lumina pe sufletu-mi tăcut, Și rătăcind ca dorul pe stâncile durerii În sînul meu amorul trăi necunoscut Și jalnic ca o floare născută p'un mormânt. O tu, ce-aprinzi în pieptu-mi dureri neadormite! Când noaptea se coboară cu șopte fericite Pe patul tău odihna si somnul a chema, Poate că zici adesea ...

 

Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano

... dase trei asalturi redutei neînvinse, Tustrele îndrăznețe și crunte, dar respinse. Și câmpu-ntreg de sânge acoperit era, Și, cuib grozav de moarte, reduta fulgera. În șanțuri trupuri multe grămadă, răsturnate, Și altele străpunse, pe dâmburi acățate, Formau un crud spectacol ce lumei arăta Cum știe pedestrașul în foc a se lupta. Romani căpitanul de trei ori cu ai săi, De trei ori ajunsese la șanțuri cel întăi, Ș-acum, retras ... aspru colonel, Ieșind de nu știu unde, pășește către el Și-i zice: „Căpitane, nu-mi place-a ta purtare, Stai tot în urmă!“ „Cine? ... răcnesc în tulburare“ Ostașii lui Romano, arși, rumeni pe obraz. „El! căpitanul nostru?! ... din toți cel mai viteaz!“ „Tăcere, copii!“ ... calu-i nalt Pornește înainte, deprins a merge-n frunte, Și zboară ... dar un glonte, un sol al morții crunte, Îi vine drept în cale și-i se oprește-n pept. Atunce căpitanul, pe cal stând încă drept, Răcnește: „Colonele! ... departe ești! ... răspunde Cine-i în cap și-n coadă? ... Eu unde ... și tu unde? ...“ Apoi, zdrobit, el care și moare lin, zâmbind, Căci vede

 

Mihai Eminescu - Ștefan cel Mare (schițe de imn)

... viteaz, Ne vine Ștefan cel Mare. Cum oare, o, țară, Tu n-o să-l cunoști, Când sună fanfară Chemarea de oști, Când buciume sună În văi și pe plai Și oastea s-adună Călare pe cai ­ Pe steaguri cu semne de bouri? II Pe creștete nalte a munților ... semn de noroc Pe orișice culme înaltă. Mânat de credință, mânat de profet, Din negre pustiuri, porni Mohamet, Stârnind mulgătorii de iepe; Îneacă o lume în flacări și fum Și moartea-i netează al gloriei drum: E moartea stăpână pe stepe. Ce zgomot de bucium și arme, ce val! Când Ștefan se suie călare pe cal Răspunde Suceava din urmă, Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns Să știi de ce munții săgeată-ai pătruns ­ Și-a codrului cale se curmă. Răsună pământul de tropotul des, De-atâtea oștire de munte, de șes ...

 

Vasile Alecsandri - Steluța

... Vasile Alecsandri - Steluţa Steluța de Vasile Alecsandri Dedicație E.N. Tu, care ești pierdută în neagra vecinicie, Stea dulce și iubită a sufletului meu! Și care-odinioară luceai atât de vie Pe când eram în lume tu singură și eu! O! blândă, mult duioasă și tainică lumină! În veci printre steluțe te cată al meu dor, Ș-adeseori la tine, când noaptea e senină, Pe plaiul nemuririi se nalță c-un lung zbor ... vecinicie e fără de trecut! Plăceri ale iubirii, plăceri încântătoare! Simțiri! mărețe visuri de falnic viitor! V-ați stins într-o clipală ca stele trecătoare Ce las-un întuneric adânc în urma lor. V-ați stins! și de atunce în cruda-mi rătăcire N-am altă mângâiere mai vie pe pământ Decât să-nalț la tine duioasa mea gândire, Steluță zâmbitoare dincolo de mormânt! Căci ... viață eu te-am iubit pe tine, O, dulce dezmierdare a sufletului meu! Și multă fericire ai revărsat în mine Pe când eram în lume tu singură și eu! Frumoasă îngerelă cu albe aripioare! Precum un vis de aur în ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>