Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI
Rezultatele 1911 - 1920 din aproximativ 2740 pentru NU MAI.
Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice
... Aprodul Purice de Dimitrie Bolintineanu S-aprinsese-n luptă Hroiot cel tiran. Când s-abate calul marelui Ștefan, Purice-i oferă calul său îndată. Domnul nu ajunge scara ridicată. — ,,Doamne! Moviliță mă voi face eu, Ca să poți să-ncaleci după gâtul meu! Zice și se pleacă. Ștefan, fără muncă ... câștiga, În movilă-naltă eu te voi schimba. Omul este mare, nu prin al său nume, Naștere, avere, ci prin fapte bune; Faptele sunt nobili, nu țărâna sa Ce deopotrivă viermii-o vor mânca. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Și acum, Movilă, aidi a ne lupta! Căci urmașii noștri nu ne-or semăna! Mulți români chiar astăzi la străini aleargă Și prin ei așteaptă țara ca să meargă. Și cum vrei ca viața la ei ... ei a afla, Când tu nu o afli în inima ta! Cel străin nu-ți face niciodată bine Fără să câștige drepturi peste tine. Nu zic c-o să piară neamul românesc; Dar sunt timpi în care popolii slăbesc; Cum sunt ani în care pomul ce rodește Nu dă nici o roadă, deși înflorește. Popolii se pleacă când mai
Elisabeta de Wied - Maimuța %E2%80%98n colivie
... aer greu, Și-atâția cască-gură de-avalma 'n jurul meu. Râzând ei vreau să vadă mereu truditu-mi joc, Cu bețe mă 'ntărâtă să nu stau la un loc. «Cum seamănă cu omul! Și-urâtă e!» Și stau Privind cum hărțuită din colț în colț eu dau. Voi ... biata, tremur cu suflet istovit. Vai, veseli palmierii în minte când îi am Și mândrele liane pe cari mă legănam Sunt trist atunci de moarte, nu văd nimic, nu știu - Voi râdeți și mai tare, strigând în râs: Musiu! Și ca prin vis a voastră injurie-o aud. O, de-aș mai fi vr'odată prin codrii mei din Sud! Iubită fui, ferice, sărind din pom în pom Și nu mă găsea nimeni urâtă ca un om. Simt negurile morții pe ochii 'ntunecați – Aveți de mine milă și 'n pace mă lăsați! De fier ...
Antim Ivireanul - Rugăciunea care au învățat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos %E2%80%9ETatăl
... adecă ajutorul și dreptatea, ca să-l păzească curat și nebântuit de putĂ©ria păcatului, dupre cum apostolul cătră romani în 6 / capete zice: Să nu împărățească păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să vă supuneț întru pohtele lui. Fie voia ta, cum în ceriu, așa și pre pământ. La ... pleca cereștilor și pământeștilor și celor de supt pământ. / Pâinea noastră cea din toate zilele dă-ne-o noao astăzi. Cu această rugăciune cĂ©rem mai vârtos de la Dumnezeu hrana cea preste fire a sufletului, carea iaste cuvântul lui Dumnezeu, după cum la Matheiu, cap 4 zice: Nu ... ce cu tot cuvântul ce iase din rostul lui Dumnezeu. Și iartă noao greșalele noastre, cum și noi ertăm greșiților noștri. Această rugăciune ne îndemnează mai mult să ertăm greșalele celor ce ne greșĂ©sc noao, ca și Dumnezeu să iarte păcatele noastre cĂ©le ce / în toată vrĂ©mea greșim ... capete zice: Lăsați și să va lăsa voao. Și nu ne duce pre noi în ispită. Prin rugăciunea aceasta cĂ©rem de la Dumnezeu să nu ...
Ion Luca Caragiale - Istoria unei epigrafe
... acum patru persoane -; de d. Cesar Boliac. O s'auziți prin lume, o să citiți prin gazete că Rouher este capul partizanilor Apelului la popor. Nu credeți, domnilor, asemenea minciuni ! Rouher, vă spun eu, este numai o cortină din dosul căreia un altul lucrează pentru băiatul lui Napoleon. Este d. Cesar ... i prezintă curtea. Ce suavă liniște domestică: servitoarea cumpărase o saca de apă. Sacagiul o deșerta în putină. Ce privire fericită ! D. Boliac se simțea mai bine aspirând acea simplicitate pacifică, care părea a fi un balsam calmant pentru înima lui muncită. În două minute sacagiul deșertă sacaua, își ... însă lovea cu biciul pe spinarea gloabei; gloaba nu putea porni; era ocupată cu afaceri intime. D. Boliac privea scena sacagiului și gloabei cu cel mai mare interes. Secretarul, asteptând dictarea, adormise. Sacagiul, pierzându-și răbdarea, întoarce biciul d'a'ndoasele și 'ncepe a croi spinarea animalului ... atunci ziarul d-lui Boliac se vinde câte un leu nou. Furtuna se liniști. Bătrânul imperialist, uimit de fericita lui inspirațiune, își aduse aminte că nu și-a băut, după masă, cafeaua; se răpezi, puse mâna pe călimări și înghiți cu sete licoarea neagră... Crezuse că era ceașca de
Gheorghe Asachi - Datine naționale
... toată fața pământului, atât de variată prin clime și producte, locuiesc oameni fericiți. Arșițele cocitoare a ecvatorului, ghețurile amorțitoare a polurilor nu-i îndeamnă a se strămuta aiure, deși, macar din auz, li sunt cunoscute țările mai frumoase și stâmpărate în care o climă paradisită răvarsă mană și plăcere. Di ce nu se oțărăște eschimoul de câmpiile coperite cu giulgiurea unui vecinic omăt și de noapte neîntreruptă de câteva luni? Etiopul di ce sufere săgetarea soarelui și ... și, ca un fenix, au reînviet din proprie cenușă. Precum cu interes păstrăm odoarele și averile moștenite care ni asigurează o viață materială, cu atâta mai mult, mic și mare, să respectăm și să păzim semnele caracteristice a naționalități, din care fiecare poartă în sine tipul evlaviei, a ... și muriră! Cu câtă îngrijire, de câteva zile, se îndeletnicea femei bătrâne și june întru pregătirea părței unei pietăți sfinte, și în noaptea de ieri nu era mormânt carele să nu fi fost avut a sa lumină, o cunună de flori și în genunchi o ființă vie carea răposatului ei consfințea rugi și lacrimi ... ...
... Ici de-ai trece, din păcate, Să-ți arunc doi glonți în spate. Oliolio, mândră fetică! De-ai veni cole-n potică Să te fac mai frumușică. Că mi-i pușca hultuită. Și mi-i ghioaga țintuită, Și mi-i inima-ncolțită. Oliolio, măi Taie-Babă![2] Căci nu șuieri mai degrabă, Să sărim, voinici, la treabă! Pușculița-mi ruginește, Ținta-n ghioagă se tocește, Murgul sare, nechezește!... În pădurea de la Strungă Ce slujește pușca ...
Ștefan Octavian Iosif - Sfat în pustie
... senine, Dar călăuzul de cămile vine, Mă scutură din somn, și-mi strigă tare: "Sus și la drum ! gătește-te degrabă, Că vremea trece, vremea nu te-ntreabă, Și ceasul de pornire bate-acum !... Ori poate vrei să mori răzleț pe drum? Hei, sunt trudit și eu, și de-ar fi ... mare largă de nisip — Pustiul fără de hotar se pierde Și ce departe este oaza verde !" Tu care dormi cu zîmbetul pe buze Și nu asculți de glasuri călăuze, Trezește-te, fii gata de plecare, Că, uite, se urnește caravana... Auzi departe, mai departe-n zare Ce veselă răsună darabana ! Și-acela care cel dintîi pornește Și nu se lasă îmbiat, firește Că și ajunge cel dintîi la țel... De-aceea zic: e fericit acel Ce și-a urcat desagii în ...
... senine, Dar călăuzul de cămile vine, Mă scutură din somn, și-mi strigă tare: "Sus și la drum ! gătește-te degrabă, Că vremea trece, vremea nu te-ntreabă, Și ceasul de pornire bate-acum !... Ori poate vrei să mori răzleț pe drum? Hei, sunt trudit și eu, și de-ar fi ... mare largă de nisip — Pustiul fără de hotar se pierde Și ce departe este oaza verde !" Tu care dormi cu zîmbetul pe buze Și nu asculți de glasuri călăuze, Trezește-te, fii gata de plecare, Că, uite, se urnește caravana... Auzi departe, mai departe-n zare Ce veselă răsună darabana ! Și-acela care cel dintîi pornește Și nu se lasă îmbiat, firește Că și ajunge cel dintîi la țel... De-aceea zic: e fericit acel Ce și-a urcat desagii în ...
... acolo să privească Pe urs cînd o să-l lovească. Deci vînătorul pîndește, Gîndește, să socotește Cum și unde să-l lovească, Pielea rău să nu-i găureasca. Tocma cînd își făcea planul, Iacă și ursul, dușmanul, Ieșea trosnind din pădure Și să ducea după mure. Pușcașul, cum îl zărește, Să ... Stă și tremură de frică, Perii-n cap i sa ardică, Să dea fugă e rușine, Că cîrpaciul vedea bine. Slobozi pușca în grabă, Dar nu făcu nici o treabă, Că nu căzu ursu-ndată Cu o pușcătură dată. Să mai umple vreme n-are, Ursul venea spre el tare. Neavînd altă ce face, Cade jos, ca un mort zace. Urșul, după ce sosește, Peste dînsul ... să vază dacă suflă. Iar el săracul se umflă, Era moartea să-l apuce, Ursul pînă a se duce. Și văzîndu-î că nu mișcă. Nici nu-l mușcă, nici nu-l pișcă, Ci să pune de-l împute Și merge-n pădure iute. Apoi pușcașul să scoală Gaiben, ca zăcut de boală. Iar cîrpaciui vine ... ți cînd se puse ? Iar pușcașul zise : -Frate ! Îmi spuse lucruri ciudate: Cum că de azi înainte Ține, zise, bine minte Si nici un lucru nu ...
Mihai Eminescu - Cântec vechi (Eminescu)
... Mihai Eminescu - Cântec vechi (Eminescu) Cântec vechi de Mihai Eminescu Vino, scumpă, de privește Dorul tău cum mă muncește. Nici defel cum nu mă lasă Nici să intru sara-n casă, Ci din așternut mă scoală, Ca pe-un pătimaș de boală, Și mă face de alerg Neștiind ... strâng să nu te pierd Și te chem și te dezmierd. Ars deodată sar din pat, Singurel m-am deșteptat, Suspinând și amețit, Mă simt mai nenorocit. Sunt de carne, nu-s de fier! Ce să fac ca să nu pier. Căci rănit sunt de amor, De nici tăiesc, nici nu mor: Somnul meu nu este somn, Nici pe mine nu
... de vei simți vrodată Că pieptul tău nutrește scânteia cea sacrată, Să știi că mizerabil vei trece pe pământ; În timpurile noastre, decât să cânți, mai bine De pietre sparge-ți lira ș-apoi sufocă-n tine Fugoasa-ți inspirare și-al tău nebun avânt. De-acum, stăi noaptea singur, citește ... pământul în lung și-n lat să-ncingă, Prin vorbă sau prin spadă, cu-ncetul ea s-atingă Și polul miazănoapte și polul miazăzi. Sau, nu! Muncește-ți mintea, gândește-te, combină, Inventă-o monstruoasă, teribilă machină, Concepere fatală, ce, demn-a se chema Flagelul omenirei, pornind într-o ... să-ți dea. Umblai după-ntâmplare, și numai a ta muză Și cultul ce-ți dau grecii le-aveai drept călăuză: Orb, tu nu vedeai lumea, dar lumea te vedea. Rapsode, vino și-astăzi, și, de mai poți, te-nspiră, Te-ncearcă să mai farmeci mulțimea cu-a ta liră Și cu scânteia sacră ce-aveai pe fruntea ta Dac-ai trăi, desigur, ți-ai renega și ... ți-ar zice-n ironie Și fără să te-asculte: “Sărmanul e smintit!â€� Și chiar daca p-alocuri, prin lungă căutare, S-ar mai ...