Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȘI
Rezultatele 1911 - 1920 din aproximativ 4759 pentru ȘI.
Henry Wadsworth Longfellow - Glontele
... Wadsworth Longfellow Traducere de Ștefan Octavian Iosif . Publicată în Pagini literare , 9 aprilie 1900 După Longfellow E mort de-acum frumosul tînăr, căzut viteazul neînvins, Și inima-i învăpăiată și-obrajii lui aprinși s-au stins ! El — sufletul nădejdii noastre, el — răsfățatul de noroc, Pe care cu mîndrie ochii îl urmăreau din loc ... feriți de întuneric; — el călărea cîntînd încet: "Port două roze roșii La pălăria mea, A treia-n vîrful spadei Îmi va-nflori și ea..." Atunci din margine de codru un glonte șuierînd ieși: Cîntarea-i amuți pe buze și, brusc, un trup se prăbuși, Simții că sîngele-mi îngheață, fiori de groază m-au pătruns. Și l-am strigat ușor pe nume, dar, vai ! n-am căpătat răspuns ! L-am rădicat pe cal cu trudă și-ncet, prin ploaie și noroi, Prin noapte și prin ceață, iată-l adus la tabără-napoi ! La raza unei mici lanterne, sub cort, văzut-am dup-aceea Pe fața-i două roze albe ... sîngera a treia... Și-un vis acum mi-arată însă același glonte ucigaș Cum șuieră zburînd departe, se duce șuierînd în zbor, Străbate munți ...
Iacob Negruzzi - Presimțire (Iacob Negruzzi)
... Iacob Negruzzi - Presimţire (Iacob Negruzzi) Un toporaș de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Azi privești cu mulțămire, cu triumf și ironie Ș-al tău cuget nu te mustră c-ai sdrobit a mea junie. Însă vai! Îmi zice tainic un glas rău prevestitor ... O sinistră presimțire al meu suflet a pătruns Ce-mi arată-ntr-o oglindă viitorul tău ascuns: Eu văd fața ta frumoasă, rumenă și înflorită De dureri și suferințe ca zăpada înălbită, Văd din ochi-ți care mândru azi în jurul lor privesc Cum ferbinți, amare lacrimi în torente isvoresc, Văd frumosul păr ... sânu-ți alb și fraged cade-n valuri turburat, Și din sânu-ți ce se mișcă pe-ale visurilor unde Văd sbucnind cu violență gemeri și oftări profunde- Dar zardarnic te vei plânge și vei geme în zadar Căci nimic, nimic în lume n-a să curme-al tău amar Și atunci în desperare, plecând fruntea spre pământ, Eu te văd gândind la mine și la jalnicul meu cânt. Dar atunci eu n-oiu surâde cu triumf și
Iancu Văcărescu - Buna vestire
... Iancu Văcărescu - Buna vestire Buna vestire de Iancu Văcărescu Îmbărbătați-vă, români! Vă îndreptați greșala, Acestor Table voi urmați și lepădați sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveți și-întreaga moștenire De nume, fapte de români și a Patriei iubire. Oricare om veți auzi, ce către voi vorbește Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea nobil este ... orice rang de orice stăpânire, Dar toți românii sunt datori nobili a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte sunt greșeli vedeți în istorie, De nedreptate vă feriți, de lene ... spre a le ține, Ciceroni și Coriolani având, păstrați-i bine. Voi duh aveți curând să fiți orice, puind silință, D-ostași, plugași și învățați acum e trebuință, Trei căpetenii d-aste stări ținând oblăduirea. Pre toți ca mădulari d-un trup să-i poarte-n veci unirea, Ostașu ... a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și ...
Ioan Cantacuzino - Satiră Omul
... stăpînește. Ceriul însuș s-ar fi dresu, Pentru dînsul, cel alesu Soare, lună, stele gloată, Cele dă sus, firea toată, Lui sînt gata spre slujire, Și rai are iar gătire. Să petreacă mult trufos, Dăcît hirea mai norocos, Ar fi vrînd și altu lecaș, Nu ști unde, foarte vrăjmaș, Iadu numit pă nume bun. Unde pă cel ce nu dă pun. Omul face și preface, Ce glagole și ce tace. Acu-i zice fericitul, Dar dă-l știi, zi-i ticăitul. El în cap e plin dă fum, Care sfîrșit n-are nici ... mai tot dă nas, Iar zavistia leac nu-i dă pas Ciuda foarte îl pișcă rău, Drag argind stă-n cîrcă-i greu Frica, spaima și minciuna, Fără calea prea nebuna, Clevetirea și pîravea, Cît să mișcă, de acolea. Iar mîndria frumoasă, E la dînsul tot dă casă. Iată multu fericitu Și decît bou, mai cinstitu. Dar boabele fără seamă, Că-i mărețu nu bag seamă, Brînci lui dau fără dă veste Și lui spun prea rea poveste. El ce zice că-i iconit, Asemenea și
... Ioan Neniţescu - Ţara mea Țara mea de Ioan Nenițescu Acolo unde-s nalți stejari Și cât stejarii nalți îmi cresc Flăcăi cu piepturile tari, Ce moartea-n față o privesc; Acolo, unde-s stânci și munți, Și ca și munții nu clintesc Voinicii cei cu peri cărunți În dor de țară strămoșesc; Și unde dorul de moșie Întotdeauna drept a stat Și bărbăteasca vitejie A-mpodobit orice bărbat; Acolo este țara mea, Și neamul meu cel românesc! Acolo eu să mor aș vrea, Acolo vreau eu să trăiesc! Acolo unde întâlnești Cât ține țara-n lung și-n lat Bătrâne urme vitejești Și osul celor ce-au luptat; Și unde vezi mii de mormane Sub care-adânc s-au îngropat Mulțime de oștiri dușmane, Ce cu robia ne-au cercat; Acolo este țara mea ...
Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus
... Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea şi îngrozitoarea şi oribila dramă din strada Uranus Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus de Ion Luca Caragiale Nu știm dacă Moftul român are vreo trecere în fața cititorilor, dar suntem convinși că e ... n-a ținut de loc seamă de exigențele presei române. Căci, iată că, îndată după apelul ce l-am făcut către sf. nostru patron și după intervenția acestuia în favoarea noastră, Dumnezeu ne trimise oribila dramă din strada Uranus, dramă menită să rămână în analele criminologiei universale, după ce va ... Karkaleki! patron al presei române, roagă-te la bunul creator să ne trimită curând altceva, ca să isprăvim odată cu: Toate mofturile în privința înfiorătoarei și îngrozitoarei și oribilei drame din strada Uranus! ULTIMA ORĂ În momentul de a pune sub presă, reporterul nostru special află chiar de la nenorocita victimă ... ea nu s-ar fi sinucis de bunăvoie, ci că o mână criminală, al cărui [sic] nume ne scapă încă, dar care, desigur, grație neobositului și inteligentului jude de instrucție J. Th. Florescu, va sfârși prin a fi descoperit, i-a pus pumnalul în mână, obligându-o ...
Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei
... cuviință a-i da. Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondență, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a-și fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la București, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a ... graniță până la Tulcea. Apoi Rușii rostiră intenția d'a așeza depozite de arme d'alungul nouălor granițe, dela Silistra până la Mangalia, și în sfârșit șanțuri și valuri de pământ înșirate între Maglai și Sulina. Guvernul român a găsit aceste propuneri neacceptabile, mai ales că Rusia nu părea că voiește să dea nicio compensare, și a însărcinat pe agentul său dela Petersburg, generalul Ghica, să facă o contra-propunere guvernului rusesc. România se declara gata a întinde ... prin România, adică convenția dela 4 Aprilie. Mai întâi, această contra-propunere a fost respinsă cu oarecare trufie de către cei din Petersburg, și lucrurile au rămas unde erau, adică găsindu-se Dobrogea de fapt în plină și întreagă stăpânire a Rusiei. În aceste condiții, guvernul prințului Carol s'a văzut silit să se adreseze puterilor iscălitoare ale tractatului
Ion Luca Caragiale - Bietul Ion
... Ion Bietul Ion de Ion Luca Caragiale A tot răbdat Ion, răbdat, Până când foc s-a supărat, — Că prea-și bătea joc toți de el, Ba că-i nerod, ba că mișel, Și câte alte, fel de fel! — A scos un par din gard, și — feri! De-or hi mojici, de-or hi boieri; Că a pornit ca un netot, Și dă-i la cap și strică tot! O zi întreagă a sbierat Și val-vârtej a alergat Pe toți în spaime i-a băgat... Când tocmai seara-ntr-un târziu, Hop! Iată dete de ... l adormi întors pe dos... S-a scărpinat a doua zi Bietul Ion când se trezi Se duse drept acasă — și
... Ion Luca Caragiale - Cronica Cronica de Ion Luca Caragiale Câteva varietăți literare și lingvistice nu strică, pentru a mai lăsa politica să se odihnească. I - FORMULE TOPOGRAFICE — Când un casier spală putina și lasă în casă tufă de Veneția, se cheamă că a plecat la Mărul Roșu, sau că s-a dus la Țurloaia ... să se îndoiască că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila. — Ai bani, stai și poruncești ca pașa de la Dii. — Un bătăuș trebuie să-și găsească și el Bacăul; o să capete și el odată una, s-auză câinii în Giurgiu! — Ferește-te a acorda credit aventurierilor cari sunt azi aici, mâine în Focșani. â ... Copăceni — Jamaica de Bragadiru — Coniacul de Ulmeni — Cașcavalul de Penteleu — Urda de Comarnic — Stridiile de Ostenda — Apa de Buda, și Hârtia de Letea. III - GENITIVE PERSONALE CRISTALIZATE Hapurile lui Morizon — Apostroafele lui Iepurescu — Picăturile lui Davila — Reîntoarcerea lui Assachi — Cimitirul lui ... lui Kisseleff — Hanul lui Niculcea — Cronicele lui Max— Cotul lui Fălcoianu — Turnul lui Eiffel — Marșul lui Boulanger — Mititeii lui Iordache și...
Ion Luca Caragiale - Teatrul la țară
... țară de Ion Luca Caragiale În sfârșit, conform circulării onor d. administrator al domeniilor coroanei, despre care am vorbit la timp, s-a și constituit la Cocioc săptămâna aceasta prima „Societate dramatică națională rurală". După statutele pe cari ne-a făcut onoarea a ni ... relevat cei dântâi în presa română ingenioasa idee patriotică a onor. d-lui I. Kalinderu), se vede că această societate se compune, ca și cea din București, din 18 societari, și anume: 16 societari de clasa întâia, 1 societar de clasa a doua și 1 societară de clasa a treia. „Societatea dramatică națională rurală de pe domeniul Cocioc" are de scop cultivarea și dezvoltarea treptată a artelor dramatice, lirice și coregrafice, în toate genurile lor; și dacă judecăm după repertoriul pe care-l anunță pentru stagiunea 1901—1902, are să fie desigur la înălțimea intențiilor inițiatorului. În adevăr, afișul prealabil pentru ... mai în vogă[lxxxii] piese moderne ca: Cyrano de Bergerac de Rostand, Rosmersholm de Ibsen, Onoarea de Sudermann, Șoricelul de Pailleron, Dama de la Maxim și altele. Iată acuma
Ivan Andreievici Krâlov - Lupul și păstorul
... Ivan Andreievici Krâlov - Lupul şi păstorul Lupul și păstorul de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Lupul oarecând, Lângă stână stând Și prin gard privind, Au văzut ciobanul alegând un miel, Ce au fost mai gras, Și tăindu-l făr’ de milă, l-au pus frumos în frigare, Iar câinii se uita stând lângă el. Deci lupul, oftând, în lături s-au ... către câini cu ciudă prea mare: „O! să fi mâncat eu mielul, ce calabalâc ați face, Iar păstorul îl și frige și stâna cată și tace!â€� Așa și stăpânitorii dau porunci cu strășnicie, Să nu jăcuim poporul, că vom cădea în urgie. Așa și sânții călugări ne spun din amvon cuvinte, Să nu iubim avuție, că iadul ne va înghite. Și apoi ei însuși fac Cu noi cum li-i mai pe plac. Deci și noi dup-a lor pildă pe cine putem jupim, Iar în Săptămâna Mare câteodată ne spăsim, Și