Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru OR
Rezultatele 1901 - 1910 din aproximativ 2512 pentru OR.
Cincinat Pavelescu - Mie însumi ca magistrat
Cincinat Pavelescu - Mie însumi ca magistrat Mie însumi ca magistrat de Cincinat Pavelescu Că Cincinat E-afemeiat Vreți o probă? Poartă
Cincinat Pavelescu - Necunoscutei
Cincinat Pavelescu - Necunoscutei Necunoscutei de Cincinat Pavelescu Blondă, palidă, înaltă, Când trecu pe lângă mine, mlădioasă, Statuie abia ieșită de sub daltă Avea-n ochi privirea caldă, voluptoasă, Și visa niște imagini depărtate... Scene dulci din vremi de mult înmormântate, Iar cu degetele albe și subțiri Scutura dintr-un buchet de trandafiri O risipă de petale parfumate, Ce, plutind în juru-i albe și ușoare, Păreau fluturi ce se țin după o floare! Urmăream prin cugetare al ei vis, Când privirea-i, de lumină rătăcită, Mă-nveli cu-o mângâiere infinită. Ceru-albastru cu seninu-i depărtat Parcă tot în al meu suflet a intrat, Când din ochii ei adânci, de peruzea, Două raze scăpărară-n noaptea mea. ... Ani trecură; toamne lungi și ierne grele. Peste frunte-mi perii albi au înflorit, Și, spre zările pierdute, rândunele S-au tot dus și s-au întors din pribegit. Primăvara, liliacul și sulfina Așteptară, în grădină și pe lunci, Să mai scapere asupră-le lumina Din privirile Necunoscutei de atunci... Dar, de când cărarea serii a-nghițit-o Și amurgu-n păru-i galben a apus, Că e moartă pentru mine am simțit-o, Și- ...
Cincinat Pavelescu - O epigramă
... să încep la Teatrul Național Joile literare de la Comedia Franceză, pentru ca publicul să poată lua contact direct cu scriitorii și operele lor. Aș vrea cu acest prilej scriitorii să fie larg remunerați. Aș fi încurajat în primul rând literatura dramatică originală, aceea care merită, bineînțeles. Aș fi căutat să ...
Cincinat Pavelescu - Oaia, lupul și apărătorii
Cincinat Pavelescu - Oaia, lupul şi apărătorii Oaia, lupul și apărătorii de Cincinat Pavelescu FABULĂ Vrând să scape de sub gheara Unui lup ce-o fugărea, O mioară, vai de ea! Ca să n-o răpuie fiara, Căutând un ascunziș, S-a pitit într-un tufiș plini de spini de scaieți și mărăcini. Atunci lupu-i pierde urma... Dar fricoasă mielușea, Când ieși să-și cate turma, Toată lâna după ea Albă, creață și bogată, Rămăsese ca răsplată În tufișul salvator, Dar cam prea apucător. . . . . . . . . . . . . . Această fabulă banală N-are nevoie de
Cincinat Pavelescu - Ocultă Ocultă de Cincinat Pavelescu Adună un tragic mănunchi Din toate durerile tale Și-n noapte, pe munte, -n genunchi, Cu florile mistice-n mână, Sub cerul de lună și jale Cuvinte de rugă îngână! Eu, Doamne, atâta îți cer: O rază din nalta-ți dreptate. Și când al tău glas va străbate Al nopții mister, De simți încă-n tine un rest Din sfânta, dar moarta credință, Un zeu o să prindă ființă Din al tău gest! Paris,
Cincinat Pavelescu - Panteism Panteism de Cincinat Pavelescu Tu care porți spre cimitir Când jerbe mari de trandafiri, Când albe crizanteme, De nu te-ai teme Și n-ai avea de moarte frică, Ai șterge lacrima ce-ți pică Și-ai scutura în vântul serii Florile durerii, Simțind că-n darul ce le porți E viața vie din cei morți. Tu nici nu crezi Că cei pe care mergi să-i vezi Etern într-înșii n-au avut Decât al corpurilor lut. În ei pe tine te iubești: Cu toată fața ta cea tristă Și-nduioșările din glas, Din al lor suflet n-a rămas Decât durerea-ți egoistă: Tu nici nu crezi Că cei pe care mergi să-i vezi, Chiar de-i iubești, De-i plângi, pe tine te jelești. Dar ei sunt morți ca trupul lor De care ochii jalnici fug, Iar din smintitul tău amor Și-atâtea vise mincinoase Azi ce mai e? un pumn de oase, Un pumn de oase-ntr-un cosciug... Dar soarele ce moare, încă Mai râde-n pomii înfrunziți, Și-n seara clară și adâncă Mai cântă râul: auziți! O, voi ce mai trăiți o clipă În ritmul vieții ...
Cincinat Pavelescu - Patru epigrame
Cincinat Pavelescu - Patru epigrame Patru epigrame de Cincinat Pavelescu Pe când eram magistrat în Brăila, un prieten, judecător, mă roagă, la clubul Rally, să-l împrumut cu 25 lei, ca să ponteze la bacara. Neavând la mine această sumă, el m-a silit să fac câteva versuri unui simpatic bancher, pe care-l auzise cu câteva minute mai înainte lăudându-mă, și să-i cer, pe departe, douăzeci și cinci de lei. Îi trebuia numai atât ca să-și completeze suta de lei, hotărât s-o piardă. Șaptezeci și cinci se și duseseră. Bancherul îmi spusese că în țara asta e o crimă să aibă cineva talent și că ar trebui să mă duc în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru mine în interesul dulcilor sale patimi de jucător. Pe când bancherul da ceea ce se cheamă, în termeni de club, o chouete de Ă©cartĂ©, a primit din parte-mi, pe un petic de hârtie, aceste rânduri: În țara asta de nimic, Unde talentul e o crimă, Mai lesne-i ...
Cincinat Pavelescu - Pe un album
... în fundul mării Un diamant strălucitor. Și când te văd zâmbind întruna Și-n caldul ochilor tăi vii Cum pururi scânteie minciuna Zburdalnicelor nebunii, Aș vrea din ochii tăi cei limpezi Adânci, dar veșnic surâzând; Pentru-a-ndulci destinul tainic Să văd o lacrimă picând. Și ea să fie ...
Cincinat Pavelescu - Pescuitorii de perle
... Tot răsăritul aurorii, În coaja tristului trecut. Ca să găsesc și eu comoara Acestor flori ce nu mai mor, În marea plină de primejdii Aș vrea nebun să mă cobor. Spre largul ocean de vise, Scafandru nou mă las și eu, În fundul căruia e golul Neantului sau Dumnezeu. Ce-ngrozitoare ...
Cincinat Pavelescu - Piatra de moară și bobul de grâu...
... o piatră de moară haină ce, -mpinsă de apa din râu, îl schimbă-n făină... Dar piatra de moară, ursuză, sau, poate, cuminte, nici nu vrea măcar să auză când bobul de grâu o acuză, și-și vede de treabă-nainte! Morala: Oricât ar cârti înțeleptul, Când ai putere, ai și ...
Cincinat Pavelescu - Primăvară (Pavelescu)
... tresaltă... Pricep latenta simfonie A firelor-de iarbă-naltă Pe care vântul le mlădie Și le sărută și le-apleacă, Când spre pădure vrea să treacă. Ca floarea umedă sub rouă, Nădăjduiesc o viață nouă. Și, cum prin frunze tainic moare Amurgul serii auriu, Din umbră, o privighetoare Îmi ...