Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SPRE

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 1542 pentru SPRE.

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV

... ca între oameni să însemnezi ceva. O, muză! să începem a mai tâmpi condeiul, S-așternem pe hârtie tot laude pompoase. Chiar Tulie, spre pildă, deși e un viclean, Isteț, la minte ager, putem să-l renumim; Și nespuind cum este, să ne silim a-l face ... soi de versuri ce nasc melancolie, Noi poate vom aduce la cititori plăcere. Tristețea este dată la omul muritor, Căci el pe tot minutul pășește spre mormânt! Să aibi numai plecare, materie destulă Găsești pentru a scrie. De ce dar să faci satiri, Și ura tuturora să tragi asupra ... alfavitei [1]. Al tău duh este trândav, produce foarte greu; A scri ce nu simțește, nu poate nicidecum! Iar când năravuri rele găsesc spre înfruntare, Îndată te faci alta, te istețești la minte, Din pană versul curge mai iute, mai ușor, Eu însumi întru sine că sunt poet mă ... a priimi sunt gata Oricare-mi va fi soarta ș-a anilor meu număr. Viețuind cu cinste și fără-nvăluiri, Voi trece spre sfârșitul acel neapărat; Pe poarta veciniciei eu voi intra acolo Unde dorita pace de-a purure domnește. În scurt, a scrie ...

 

Calistrat Hogaș - La Pângărați

... picioare vânjoase, stăteau drept și neclintiți, cu mânile încleștate pe boldul cârmei, gata să tragă când la „câmp“, când la „pădure“, spre a se împotrivi ademenirii apelor viclene, care-i târa spre vaduri primejdioase... și mânați de repejunea șivoiului râdeau în goană cu chipurile lor încremenite pânza deasă a pădurilor, ș-apoi se mistuiau la ... nu Și-ar fi ridicat în aer crucile lor scânteietoare, ai fi luat această mânăstire drept unul din acele castele medievale zidite la locuri tari spre înlâmpinarea restriștelor de tot soiul a vremurilor de atunci. Atât de înalt, de puternic și de neclintit e brâul de ziduri ce încinge ... auzii pe tovarășul meu zicând. — Domnul! răspunse călugărul cu glas răgușit și gros; și, de sub niște sprâncene puternic zburlite și colțuroase, aruncă repede spre mine și peziș o coadă de ochi întunecată. Privii lung și mirat pe acest călugăr care, nitam-nisam, se uita chiorâș la mine, și care ... trecurăm prin păr. în loc de peptene toate cele zece degete resfirate ale amânduror mânilor noastre, și ne găsirăm, astfel, în starea cea mai potrivită spre ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou

... ca să luăm ajutor, fiind calea mai de-parte cu totul troienită. Aceasta vă fac cunoscut, fiindcă poate doriți a vă coborî aici spre a merge mai departe cu sania până la târgușorul megieș, distanță de doi kilometri, unde veți găsi gazdă sau la otel, sau mai ... văzut noaptea în vălmășagul cumplit al viscolului, care mai că nu mă răsturna de pe picioare, atunci cu părere de rău mi-am întors căutătura spre cupeul în care eram adăpostit și voiam să mă întorc îndărăt. Era însă prea târziu. Locomotiva slobozi un șuier îndelungat și neagra umbră a ... nu e departe. Să ne ferească însă Dumnezeu de altă primejdie, când vom trece colea prin pădure. — Și el arătă cu mâna în fund spre orizont. — Ce primejdie poate fi? îl întrebai cu îngrijire. — Apoi dă, mă cam tem să nu deie peste noi vreo puiniță de lupi ... amețitoare și la cea mai mică cârnitură sau lovitură a tălpilor în vreo cioată de copac puteam fi aruncat din ea pe omăt, spre a fi sfâșiat de lupi, care, cum am înțeles, ne adulmecaseră și aler­gau din toate puterile, ca să ne ajungă. — Moșule ...

 

Costache Conachi - Visul amoriului

... tău cere ca să cunoști pre amori     De este de fericire sau de este-omorîtori.     Trezăște-te, dar, și vino după mine cătinel     Și scrie spre pomenire orice-ai vedea la el.â€�     M-am priimit și îndată aflîndu-mă-ntr-aripat     Deîmpreună cu dînsa spre răsărit am zburat.     Într-acea călătorie vedeam mii de năluciri     Și mă temeam fiind toate în deosăbite firi.     â€žTînărule, nu te teme, mi-au ... să nu gîndești că-i rupe-o și că-i mai putea trăi.â€�     Am alergat într-un suflet, de dragoste înfocat,     Dar plecîndu-mă spre dînsa, mirosul m-au îmbătat.     Am amețît și îndată orizontul s-o-nnegrit     Și podoabele grădinii din ochii mei au lipsît.     În întuneric de noapte ... Nu arde însă ca focul, ci foarte deosăbit,     Căci aducea răcoreală unui pept înnădușit.     O bucurie nespusă în mine să răvărsa     Și zefirii cu dulceață spre iubit mă-ntărta.     Atunci văzui cu ochii coborîndu-să din nori     O fată dumnezăoaie, îmbrăcată tot în flori,     Chiar asemenea cu chipul care mi s ...

 

Emil Gârleanu - Înecatul

... Emil Gârleanu Gheorghe Nicoară, călăraș cu schimbul, și frate-său, un băiețandru căruia nu-i mijise mustața, veniseră să adape caii în Siret. Cum coborau spre vad, băiatul spuse: — Ia te uită, bădiță, colo, sub mal, ce buștean a adus apa! Călărașul privi într-acolo, apoi strânse calul ... locului. Călărașul îi strigă: — Fugi până ici la moară și cheamă pe moș Vasile. Băiatul lovi cu funia căpăstrului în cal și o luă spre moară. Se întoarse repede înapoi. Morarul nu era acolo. — Atunci repede-te și adu pe tătuca. Luați și o frânghie. Rămas singur, călărașul se ... Unde-i frate-meu? Primarul îi ieși înainte: — Înecatul ți-e frate? Ești din Săbăoani? — Mi-i frate, îngână venitul, căutând cu ochii spre mal. — Apoi să-i facem hârtiile în regulă, o să vie și domnul procuror, adăugă primarul. Țăranul vorbi ca într-aiurea: — Păi, o ... frântă-n pungă. Am avut numai leul ista de parale, că vândusem un lăvicer. Oamenii se uitară nedumeriți unii la alții, iar țăranul se îndreptă spre mal. Când ajunse lângă înecat, dădu creanga de mesteacan la o parte, se uită la dânsul, apoi se puse într-un genunchi și-i căută ...

 

Emil Gârleanu - Demisia

... un rând! Dintr-un colț se înălță o umbră, merse, clătinându-se, până la butoiul de lângă tejghea, dădu drumul canelei și se îndreptă apoi spre masă, cu două halbe cu bere. Pe urmă, fără nici un cuvânt, se duse și se topi iarăși în colțul de unde răsărise adineoare. Mincu ... mi placi... Prosit! Afară s-a luminat de-a binelea. Pe trotuarul ud se strecoară trecătorii rari; zarzavagiii trec cu căruțele spre piață. Cei doi artiști au băut tocmai cât le trebuia să fie veseli la culme. Funcționarul însă e topit. Din când în când mai suge ... am mai îndulci viața cu câte o glumă? Ceasornicul bate orele șapte. Prietenii sunt cam obosiți, plătesc, iau între ei pe Petru Știucă și pleacă spre casă. Aerul rece de afară îi înviorează. Funcționarul se mai trezește; dar în minte i s-a înfipt un gând care îl stăpânește ...

 

Gheorghe Asachi - Voichița de Românie

... ni unește și el cere să închiem o alianție ofensivă și defensivă. Osman: Dar, să închiem; mai nainte însă să ni înțelegem despre condițiile legăturei. Spre a te agiuta, imperatorul meu, căruia Dumnezeul deie ani îndelungați, va coopera cu toată a sa putere a Răsăritului ... cutrieră deșertările ce-l despart de moscoviți, să cerce a întrerumpe cale ambasadei lui Ștefan, ce peste puțin s-a îndrumat spre Moscva cu mireasa, ca să o conducă în brațele fiului țarului. Osman: Ce minunat vânat am face prin asta! Eu cred că Ștefan, care iubește ... raza soarelui, încât abia poți acolo ținti ochii! Vlad: Ce fac viglele noastre? Curierul: Ai noștri a început a se retrage spre tabără. Vlad: Mișeii! Oare nu știu ei că eu aice mă aflu cu miezul puterei și că la apropierea mea moldovenii ca o pulbere de ... în sclavie. (Spăriete, fug.) Actul II Scena I O grotă întunecoasă. Sabina, Voichița și stol de femei. Sabina: Oare când se vor curma suferințele noastre, spre a scăpa de inemicii moldoveni? Fiul meu Vlad s-a unit cu turcii, dar acești noi amici ni sunt mai periculoși ...

 

Ioan Slavici - Cine pleacă%3F

... se dea robÄ­, îșÄ­ consideră soția ca sclavă, e gata să intre în luptă și cu frațiÄ­, și cu fiiÄ­, și cu părințiÄ­ sÄ•Ä­ spre a-șÄ­ susține întâietatea și nu e mijloc de care nu se folosesce spre a-șÄ­ asigura succesul. NoÄ­ RomâniÄ­ nu am suferit nicÄ­ odată în mijlocul nostru asemenea barbarÄ­. Am fost prădațÄ­ adese-ori, dar nâ ... i se supună, ci pe ceÄ­ ce nu munceaÅ­, pe ceÄ­ ce nu-și făceaÅ­ datoria, pe ceÄ­ ce turburaÅ­ ordinea și pe ceÄ­ pornițÄ­ spre jaf și spre asuprire, pe barbariÄ­ timpuluÄ­ sÄ•Å­, și nu ar fi urmat epoca de înflorire a luÄ­ Radu și a luÄ­ Neagoe ...

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... care îÄ­ da cu chirie. In acela-șÄ­ timp tovarășiÄ­ adăpostiră în deosebite părțÄ­ ale satului, prin casele celor legațÄ­ cu hipotecă, șase-spre-z ece familiÄ­ sărace, care vindĂ©Å­ mărunțișurÄ­ pentru puÄ­ de găină, pentru rațe orÄ­ gâsce, pentru pieÄ­ crude, pentru ouă furate din cuibare, pentru ... lasă să mĂ³ră de fĂ³me. MiliĂ³ne de Ă³meni aÅ­ ajuns ast-fel să trăiască numaÄ­ de az Ä­ pe mâine, muncind spre a spori bogățiile altora, sbătându-se în miserie fără de scăpare, agitațÄ­ nmereÅ­ de o viuă și legitimă nemulțumire și împinșÄ­ în mod ... i în z i se sporesce numÄ•rul celor ce nu maÄ­ aÅ­ nimic , nu sînt stăpânÄ­ nicÄ­ pe propriile lor puterÄ­ și sînt mânațÄ­ spre ură neîmpăcată. RomâniÄ­ aÅ­ înființat băncile lor, ca să se răscumpere uniÄ­ pe alțiÄ­ și să scape de robia acĂ©sta. Băncile aceste însă susținĂȘndu ...

 

Ion Creangă - Dănilă Prepeleac

... să dea Dumnezeu! Să-ți aibi parte de car, și eu de boi! Apoi dă carul, își ia boii, pleacă pe costișă într-o parte spre pădure și se cam mai duce. Istalalt, adică Dănilă, zice în gândul său: "Taci, că-i cu buche; l-am potcovit bine! De nu cumva ... iar de n-oi fi eu acela, apoi am găsit o căruță... Ba e Prepeleac, ba nu-i el... Când iaca un om trecea iute spre târg c-o capră de vânzare. — Prietene, zise Dănilă, nu mi-i da capra ceea, să-ți dau carul ista? — Apoi... dă... capra ... pune de pricină, dă capra și ia carul. Apoi așteaptă până vin alte care, de-l leagă dinapoia lor, și se duce în treaba lui spre casă, lăsând pe Dănilă gură cască tot pe loc. — Bun, zise Prepeleac. Ia, pe ist cu capra știu încaltea că bine l-am boit ... În sfârșit, dur la deal, dur la vale, unul mai dă, altul mai lasă, și Prepeleac mărită capra! Apoi înșfacă gânsacul și pleacă tot înainte spre târg. Când ajunse în târg, gânsacul, dorit de gâște, țipa cât îl lua gura: "ga, ga, ga, ga!" "Na! c-am scăpat de dracul și ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

... mișcare foarte tânăr, care poartă o șapcă prea matură, odinioară desigur stacojie, "pe ce linie este tras trenul ce trebuie să plece peste câteva minute spre Iași"... Domnul impiegat îmi răspunde politicos că, "în legătura cu Berlin- București, pleacă din Pașcani spre Iași numai un tren, la 4.10, cu sosirea la 6.5 p.m.". - Dar... - Știu, mă-ntrerupe ghicindu-mi gândul, este și un tren cum ... S.P.A.; să speram ca încet-încet, cu vremea, vom ajunge s-avem și o S.P.O. 4.10... Am pornit. Mergem și înaintăm domol în sus spre Ruginoasa, și ne apropiem de culme. Soarele, aplecându-se către piscurile Ceahlăului, se ascunde după grămezi uriașe de nouri, cari se tot ridică una peste ... sună 5 antemeridiane... La 12 fix ziua, sună în față la Mitropolie 5 antemeridiane; la 12 fix noaptea, 5 postmeridiane - dar foarte regulat. Am plecat, spre marele regret al confraților, pe când potopul se-ntețește din ce în ce. Mă urc în luntrea mea cu un triton bătrân care tușește strașnic ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>