Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE ASCUNS
Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 483 pentru PE ASCUNS.
Dimitrie Anghel - Tata (Anghel)
... dat tu oare seama de timpuriu că totul se vinde pe lume, că voințele cele mai tari se încovoaie, că un picur de aur căzut pe conștiința cea mai liniștită întinde cercuri la infinit ? Tu care erai cel mai conștient dintre oameni că lucru mai fluid și mai călător decît banul ... cu cifrele la un loc le mestecai, căci fiecare venea cu cifre, fiecare vorbea de sume fantastice, toți veneau să te îmbie cu ceva. Necontenit pe drumuri și între două trenuri, acum aci și acum aiurea... ; neodihnit și zbuciumat, pretutindeni călător, precum călător e de-a pururi și banul ... orez, pilaful cu mămăliga ; nimic nu te-a oprit în trufia ta, și pentru ce toate acestea ?... Himera, eterna himeră care ne poartă pe toți și ne momește de a fi cum n-a mai fost altul. Deschise sunt căile toate, himera-ți întinde cîrca ... cîte lanuri au rodit prin voința ta, cîte guri au avut ce să mănînce, cîtă viață și energie ai cheltuit în căutarea strălucitorului aur... Dar pe fiecare îl cheamă un miraj, și cum nu te înțeleg eu ...
Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul
... Ion Luca Caragiale - Plăteşte vizirul Plătește vizirul de Ion Luca Caragiale Guvernul a izbutit în sfârșit a se spăla pe mâini de orice amestec în cestiunea revizuirii. Stăruind până în cele din urmă a se ascunde de orice răspundere la spatele credincioaselor sale majorități, și neascultând dreptele pretenții ale minorităților, cari cereau să știe mai nainte de orice părerea lui în ... și colectivă a puterilor. Pentru prima oară puterile pășesc în colectivitate la un act de o așa gravitate; pentru prima oară ele depun pe domnitorul unui stat, pentru că, după aprecierea lor, ar fi administrat rău afacerile țării sale, pentru că nu și-a ținut îngajamentele față ... dar care-și va găsi poate o compensare în garanțiile ce ar putea oferi colectivitatea europeană, sigurității fiecărui stat în deosebi, trebue să pună serios pe gânduri mai cu seamă pe țările cele mici. În acest ocean agitat de felurite furtuni, ce se numește politica generală a Europei, peștii cei mari par în tot ... dibăcie și pevedere spre a dobândi în favoarea-i o parte măcar din cei puternici, cu care să contrabalanseze cealaltă parte ! Evenimentul întâmplat ...
Mihai Eminescu - Nu mă-nțelegi
... Mihai Eminescu - Nu mă-nţelegi Nu mă-nțelegi de Mihai Eminescu În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți. Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, În vorbe pieritoare ca-n lanț să te cuprind, Și în senin de stele durerile să-mi ferec Pân- nu ... suntem? Copii nimicniciei, Nefericiri zvârlite în brazdele veciei, Ca repedea rotire a undelor albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar visuri și iluzii, pe marginea uitării, Trec și se pierd în zare ca paserile mării. Și ce rămâne-n urmă în noi decât obscura Și oarba suferință ce bântuie ...
Mihai Eminescu - Nu mă înțelegi
... Mihai Eminescu - Nu mă înţelegi Nu mă-nțelegi de Mihai Eminescu În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți. Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, În vorbe pieritoare ca-n lanț să te cuprind, Și în senin de stele durerile să-mi ferec Pân- nu ... suntem? Copii nimicniciei, Nefericiri zvârlite în brazdele veciei, Ca repedea rotire a undelor albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar visuri și iluzii, pe marginea uitării, Trec și se pierd în zare ca paserile mării. Și ce rămâne-n urmă în noi decât obscura Și oarba suferință ce bântuie ...
Grigore Alexandrescu - Dreptatea leului
... proorocea Întîmplările toate, după ce se trecea; Trimise, zic, la dînsa să-i facă întrebare, Cum poate să ajungă sfîrșitul ce dorește. Ea se puse pe gînduri, tuși, apoi răspunse, Rozînd cu mulțumire darurile aduse: „Ca să poată-mpăratu lesne să biruiască, Trebuie să jertfească Pe acel ce în oaste e decît toți mai tare, Mai vestit în războaie, mai vrednic și mai mare.“ Auzind astea leul strînse a ... strigară. Cu bună-ncredințare El este cel mai tare! S-ascundea urecheatul, și nu-i plăcea să moară Ca să ne facă nouă biruința ușoară! Pe el, copii! Luați-l: el are să-mplinească Ce ne-a zis proorocul din porunca cerească!“ Cîinii atunci săriră Și-n ...
Cincinat Pavelescu - Lui Argetoianu
... Cincinat Pavelescu - Lui Argetoianu Lui Argetoianu de Cincinat Pavelescu I Argetoianu nu-și ascunde morga Și prin cinismu-i rece te uimește, Ca Iuda pe Isus vându pe Iorga, Zâmbind și cu țigara-n dinți... Dar, generos, savantul îi șoptește: Eu fac mai mult ca treizeci de arginți. E vorba de Flori de ...
Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii
... Dar românii treier armia turcească. Astfel mândrii vulturi către vânturi zboară, Despicând curentul care-i împresoară. Precum două râuri peste câmpul lat Se-ntâlnesc adesea pe comunul pat, Astfel se-mpreună, râură, se frânge Al ambelor armii spumegosul sânge. Ei pătrund la corturi... Într-a lor iuțime Se înturnă ... a combate. Sabia-i lucește... mulți creștini abate. Între alte prade vede trei copii, Frați d-același sânge, juni frumoși și vii. Fiecare-n luptă pe păgân îl cheamă Și combat cu dânsul fără nici o teamă. Însă tineri încă, junii frățiori Sub a lui secure cad ca trei ... de vânt. Caii lor în salturi zboară și s-opresc. Armele, lovite, scântei și lucesc. Lupta este scurtă. Sub o lovitură Pașa cade, varsă sângele pe gură. Dar Mihai răpește steagul cel vestit Și l-ai săi se-nturnă fără-a fi rănit. Când se-nalță-un suflet mai ... tină-noată-n unda mocirloasă... Trei mari pași s-aruncă și prin apă mor. Chiar Sinan vizirul cearcă soarta lor. Un spahiu îl scapă, dar pe coasta lată Armia turcească fuge sfărâmată. Astfel se zărește peste-un moșoroi, Alergând furnice după repezi ploi. O, Sinan! trufia-ți ce se face oare ...
George Coșbuc - Tulnic și Lioara
... tot zmeul se grăbea Mai mult oțel să pună pe paloș ce lucea, Și caută cai, cu-aripi de spaimă și-ntunerec; Și-otrăvuri pun pe spate și-n pante se înferec. Dar zmeul cel mai mare, al căruia palat Pe șeptezeci și șepte de munți era durat, De-abia primi cuvântul de fata-mpărătească, Când el a fost de-a una ... Cu ceață pe-a lui urmă și neguri să-nvălesc. Iar când trei mii de mile cu zboru-i se-mplinesc, El stă pe loc, se trage sub neguri și s-ascunde Sub norul greu, cu ochii departe-n zări pătrunde Și țintă ține ochii la Stâlpeș Împărat, Pândește pe Lioara, s-o vadă prin palat Și, când va fi copila mai veselă, dodată S-o fure și s-alerge prin zarea depărtată. III Prin ... și flori de siminoc Ea poartă; pe vestmântu-i țesut cu măiestrie Din fire lungi de aur, cu drag sclipesc o mie De stele, și pe mâneci ea poartă porumbei D-argint, cusuți cu sârmă pe
Gheorghe Asachi - Lupul prefăcut în păstor
... Gheorghe Asachi - Lupul prefăcut în păstor Lupul prefăcut în păstor de Gheorghe Asachi Un lup foarte ipocrit, Având mare apetit Pe o turmă grăsulie Ce păștea în o câmpie, Socotea că a lui plan Nemerit s-ar fi făcut Dacă-n straie de cioban ... o pălărie; Ca păstor curat să fie, Din un ram își face o cață. Și vicleana ligheoaie Ie subsoară o cimpoaie. Chiar ca Trifon îmbrăcat, Pe-a sa cață rezemat, Lupu-ncet se-naintează, Când păstoriul repoza, De somn cânii se-ngâna, Dar nici turma era trează. Ipocritul, bucuros ... tot; Deschizând flămândul bot, Așa foarte au urlat, Că pădurea-au răsunat. Se treziră la-acel ton Turma, cânii și Trifon. Bietul lup se încurca Pe ițarii săi și-n glugă, Încât nu putu să fugă, Nici macar a s-apăra. Un fățarnic cât d-ascuns Nu rămâne nepătruns ...
Mihai Eminescu - Frumoasă și jună
... o-nțelegi! Șireată și dulce  copil vinovat  De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat, De ce-aștepți să-l fur de pe ochii-ți profunzi Și-n blondele plete tu capul ți-ascunzi! Cu mâna ți-acoperi tu ochii tăi dragi, Prin degete cauți, nu râde, ci ...
Dimitrie Bolintineanu - Mireasa mormântului
... Bolintineanu - Mireasa mormântului Mireasa mormântului de Dimitrie Bolintineanu Fost-a când în noapte aurora luce, Când se luptă omul cu adâncu-i chin, Pe atunci când somnul, mincinos și dulce, Curmă-al său suspin. Ea era tăcută, tristă florioară! Fruntea-i visătoare dulce se-nclina, 'N aurul cosiței mâna ... amor ceresc, Tânăra mea viață cursul își oprește, Pentru totdauna eu te părăsesc. Și uitarea tristă mâine o să vie Cu-ochii plini de lacrimi pe al meu mormânt, Dorul ce m-apasă nimenea nu-l știe Pe acest pământ. Rara-i frumusețe arde de splendoare. Să rugăm! îmi zise, în genunchi căzând. Ochii plini de moarte și de lăcrimioare Se-nălțau la ...