Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ CA SĂ

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 1500 pentru FĂRĂ CA SĂ.

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu

... la îndemânăsă încerce. Pe când el se lupta intre sub coș, caii mișcarătrăsura. Vălătuc, Stoica se rostogoli în noroi. — Na!... avu el vreme rostească. Furia lui Scatiu nu mai cunoscu margini. Crucile, dumnezeii și toți sfinții părinți îi trecură prin gură, ca la un surugiu. Fără a mai sta mult la gânduri, dete bici cailor șiplecă, lăsându-și vizitiul în noroi. Când ajunse în oraș, se înnopta de-a ... Merișescu, și le schimbase, le meremetisise, astfel că erau acum cele mai frumoase din târg. De îndată ce se auziră clopotele cailor, slugile ieșiră toate, ca de obicei, întru întâmpinarea boierului. Când îl văzură singur, fără vizitiu, cu fața înnorată, nu îndrăzniră -i zică nici pis, ci se apucară deshame caii întăcere și ia lucrurile din trăsură. El, cu o șubă până în pământ, peste care era încins cu cureaua de la revolver, urcă scările, intră în sală ... mână și voi treacă într-altă odaie. Elchemă fata înapoi: — Zoițico, stai aici. Fata nu prea vrea. Mamă-sa o ruga binișor rămână. Ea rămase, dar fără voie. — Nu vrei ...

 

Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza

... stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca treci de cel mai curat, n'ai decât ponegrești cu ori fără drept pe alții; ca te crează lumea om cinstit și de treabă, n'ai decât ocărăști și osândești în vileag purtarea altora, chiar dacă dânșii au o bună purtare și mai ales în cazul acesta. Dacă vrei înșeli lumea, a zis un filosof, înșeală-o gros, că subțire, nu ți se prinde. E mult numai până -ți faci o reputație frumoasă, și în urmă poți fără grijă săvârșești însuți păcatele, de care osândeai odată pe alții buni nevinovați. În cuvântări publice și intime, în gazete, în publicații de tot felul, fățișe și ... că pentru niște servicii ce le aducea Regiei, d. Sturdza primea în schimb o sumă destul de însemnată. Venind la minister îndată după aceea, și fără ca daraverile d-sale cu Regia se fi stins, d-sa aduce la începutul sesiunii acesteia în Cameră un nou proiect de lege pentru modificarea convenției cu Regia. Prin acest nou ...

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere)

... și a candelei care arde neîncetat la mormântul domnului M. Basarab, mormânt frumos, care despăgubește cu mulțumire pe călător de osteneala ce-și dă ca -l viziteze. Acest mormânt este de marmură albă, ridicat pe pământ ca de patru palme și lung ca de 4 picioare. Pe dânsul este săpat în relief armura prințului și a țării, tunuri și steaguri. Am zăbovit mai multe ceasuri înlăuntrul ... fără aibă în sine nimic sfâșiitor, căci își găsește un fel de mângâiere în soarta obștească, dar aceea pricinuită de suferințele morale e tristă ca moartea și apasă sufletul cu un sentiment dureros. "Bogatul coșciug" de argint a fost dăruit de Constantin Șerban Basarab în 1656. Când te ... poftesc afară. Apoi se plâng că stăpânirea îi nedreptățește, luând o parte din veniturile mănăstirești pentru trebuințele statului; stăpânirea le-a lăsat îndestul ca trăiască după cuviință, și încă facă și ceva bunătăți; ne arate dar bunătățile care le fac, sau care le-au făcut, chiar până nu li se ia aceste venituri; ...

 

Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu

... când în toată ziua îți aduci o nouă izvodire de rău și, în loc de a te preface, mai mult te înțelenești întru fără-de-legi; agiungă acum intâmplările și vie vremea a ne face și pe noi învingători, ca strigăm lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 4 De-ai simți cât este de frumoasă lauda gubernatorilor celor buni și de-ai cunoaște iarăși cât de înjositoare ... pentru că însătoșirea iubirii de avere ți-a ponegrit moralitatea și cu greu este a ți se spăla rugina lăcomiei, primește fără drept de imputare unele ca aceste: Bucură-te, învechitule în fapte rele! Bucură-te în răpire fără mustrare, întinatule! Bucură-te, pizmuitorul acelor ce caută adevărul! Bucură-te, cela ce te măgulești cu falsele bune-cuvântări a lingușitorilor! Bucură-te ... tragi strânsurile de prin cele mai tainice locuri! Bucură-te, cela ce te faci proprietariu pe pământurile cele străine de neamul tău! Bucură-te, iconomule fără de voie a agonisirilor omenești! Bucură-te, idee spre jăcuire abătută! Bucură-te, cela ce în cuget trebuie te tăvălești ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele

... cuvântul cu cântarul și ne-om măsura privirea cu cotul, ori numeri câte pahare de vin a băut omul la masa ta ca nu-l înșeli la a lui, s-a dus prietenia pe copcă, c-așa e făcută fie dragostea, fără ștreang de gât și fără căluș în gură. Cine a auzit și nu s-a crucit de neînțelegerea mamei Iana cu mama Ghira? Din vecine de ... unul în poală, cu altul în cârcă și cu altul în troacă, și bunico, încoa, bunico, încolo, mai înțelegi, capule, dacă-ți dă mâna! — dea Dumnezeu! — Că de-o lege suntem, doar n-o ne legăm pe pricopseală cu greci, cu bulgăroi, cu turci și cu hantătari. — Ferească Dumnezeu, cumătră! Într-o zi, ca niciodată, mama Ghira, după așa vorbă bună, o aduse cam în sfârcul biciului, fără vrun gând rău: — Leliță Iano, da' ce-ai pățit lași pe peretele alb ca laptele o pată de pământ galben? Nițel var stins, nițel nisip cernut, nu e a treabă. Că și casa, ca

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

... șÄ­ iubește nĂ©mul, se gândește de trei orÄ­ maÄ­ înainte de a-șÄ­ mărturisi gândul și cumpÄ•nește fie-care vorbă, pentru-ca nu cum-va prin zisa luÄ­ pripită strice vrĂȘnd a face bine. Fără de mÄ•sură e numaÄ­ omul, care, jignit în amorul luÄ­ propriÅ­ orÄ­ în interesele sale, se gândesce numaÄ­ la sine și numaÄ­ a ... numaÄ­ atunci și așa, vom resolva cestiunea, a căreea actualitate adi n’o admitem. Nu e destul ne uităm împregiurul nostru, pentru-ca ne pătrundem de gândul, că mult timp va trebui trĂ©că până la ziua, în care vom putea și noÄ­ ne gândim, dacă e orÄ­ nu bine -Ä­ socotim pe EvreÄ­ deopotrivă cu alțÄ­ Ă³menÄ­. Azi nici că ne putem gândi la acĂ©sta. Nu vedem noÄ­ cele ce se petrec ... de a-Ä­ fi socotit pe EvreÄ­ de o potrivă cu alțÄ­ Ă³menÄ­, toțÄ­ se feresc de dânșii și Ä­aÅ­ mÄ•surÄ­, ca -Ä­ țină departe. E Ă³re cu putință, ca

 

Alexandru Vlahuță - Cârmacii

... nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la ... infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O pierdeți cârma țării ș-or vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul rămână os Ca nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră ... mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe! Cum -ți mai trudești viața ca -nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi, Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călăi! Fii viclean, corupt, sperjur, pune ...

 

George Topîrceanu - Sonete pluvioase

... George Topîrceanu De-o săptămână ține-ntruna ploaia, — Și-mi pică-n pat, de sus, din bagdadie... O noapte încă de-ar mai fi ție Nu m-aș mira -mi cază-n cap odaia! Avea simptome vagi de nebunie Peninsula Balcanică... și d-aia, De când s-aprinse-n Orient văpaia, Pământul face hidroterapie ... Mizantrop A hotărât al doilea potop?... Oricum ar fi, eu nu mă tem de moarte. Dar când o-ncepe altă veșnicie, Fac cerere mă permute-n Marte, C-aici avem prea multă igrasie! Sunt izolat ca Robinson Crusoe, Nu vine nime-n ușa mea bată, Și dacă stau cu ușa încuiată E că nici eu de nime n-am nevoie. Mai fericit ca legendarul Noe, Din toată omenirea inundată, În arca mea nu am decât o fată... Deasupra lumii noi plutim în voie... Degeaba vă-ndesați ca la pomană, Reprezentanți ai faunei terestre, — Nu iau cu mine nici o lighioană! Căci e destul o singură pereche: Un trubadur și-o fată ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului de brânză

... de brânză Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului de brânză de Antim Ivireanul Astăzi n-am a spune alt nimic înaintea dragostei voastre ca vă ospetez sufletĂ©ște, fără numai puține cuvinte de învățătură, carele mă rog le ascultaț toț cu dragoste, neuitându-vă atâta la neputința și neștiința învățăturilor mĂ©le, cât la pohta și dragostea ce am de-a ... nici de tot fără de folos nu veț rămânea. Vedem în sfânta Scriptură, la 2 capete ale Facerii, cum că Dumnezeu au poruncit lui Adam ca din tot lemnul ce iaste în grădină, cu mâncare, mănânce, iar din lemnul a pricĂ©pe binele și răul nu mănânce, că în ce zi va mânca, cu moartea va muri. Tâlcul acestor cuvinte iaste mare și adânc și numai dascalilor iaste dată ... au zis Hristos: Astăzi făcu mântuire casei aceștiia, pentru că și acesta fiiu lui Avraam iaste, adecă au făcut cu gând și cu inimă ca a lui Avraam acea milostenie, iar nu ca unii dintre noi ce fac jafuri și fac câte sunt mai rĂ©le pre pământ, apoi duce cu gând ca acela ce dă vreunui popă ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumn

... fi putut zice diavolul cătră Dumnezeu, îndreptându-se: eu cu om mă lupt, iar nu cu Dumnezeu și nu iaste cu dreptate tu, Dumnezeu fiind, te lupți cu mine, tu ziditoriul și făcătoriul te lupți cu mine, zidirea și făptura; ci mă lasă pre mine, ca pre o zidire, mă lupt cu altă zidire, carele iaste omul. Drept acĂ©ia, Dumnezeu, carele purtarea îndreptează cătră toț și biruiaște la judecata lui, după cum zice David, ce face? Pentru ca nu mai aibă diavolul cuvânt a îndrepta și zică cum că-i face Dumnezeu strâmbătate, pentru aceasta s-au îmbrăcat acestaș Dumnezeu cu trup și face om adevărat, pentru ca se lupte ca un om și biruiască ca un Dumnezeu pre vrăjmașul firii omenești, pre care fire o au fost biruit diavolul, ca iarăși, acĂ©ia biruiască pre diavolul: biruitul se facă biruitoriu și biruitoriul se facă biruit; cu mijlocirea ce au biruit se biruiască; au înșălat pre om, făgăduindu-i se facă Dumnezeu,

 

Dimitrie Bolintineanu - Glubavii

... Dulcea-ți frumusețe, rara-ți bogăție, Anii tinereții ce te înconjor, Când tu ești robită, sfântul meu amor! Vai! aceste bunuri, țara mea creștină... Servă răpească inima străină Și facă doru-ți mai nesuferit, Cugetând la fiii-ți ce s-au risipit! Fruntea ta se-nclină ca o dulce floare Ce se veștejește fără foc de soare, Dar nu ești ursită ca veștejești, Țara mea cea dulce, fără trăiești... Vin-întâi la viață... Fiii tăi s-adună... Armăsarul strigă... Armele răsună... Spulberă cu moarte pe apăsători... Cinge-ți înc-o dată fruntea ta ... noștri, printre timpi de dor, Le-au păstrat prin lupte, cu sângele lor. D-astăzi tot românul va trăi-n sclavie Și va trece viața fără bucurie. Plânge-va sub lanțuri palid ș-abătut Și străin în locul unde s-a născut. Peste tronul țării suflete mârșave Vor domni ... Astfel strig d-odată fiii cei de țară Și domnind pe Radu toți făloși s-armară. La Glubavi devale turcii sunt trăsniți Și s-abat ca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>