Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DOAR NU

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 455 pentru DOAR NU.

Ștefan Octavian Iosif - Ucenicul vrăjitor

... Mătură, de-ai fi de treabă! Tot mai mult aduce, Toarnă tot mereu, Vai, și mii de râuri Cad pe capul meu! Șaga-i șagă, Nu-mi mai place! Stai, tu, drace! Încă râde?! Inima-n răcori mi-o bagă! Ce ochi crunți! Ce schime hâde! O, dar ai ieșit din ... faci prin casă vaduri? Unde caut, pretutindeni, Parcă-i un puhoi cu grindeni! Mătură netoată, Stai pe loc, îți spun! Băț, ce-ai fost odată, Nu mai fi nebun! Nu ascultă?! Hai tu numa! Căci acuma Cu toporul Fără de zăbavă multă Am să-ți potolesc eu zorul! Iată-mi-l! Târâș s-arată! De ... pâraie, Pretutindeni prin odaie! Ce priveliște avană! Vraciul! — Maistre, fă-ți pomană! Duhurile tale, Doamne,-și fac de cap Le-am chemat, și-acuma Nu mai pot să scap! — Măturice! Stai cuminte Ca-nainte... Căci la vreme Doar

 

Johann Wolfgang von Goethe - Ucenicul vrăjitor

... Mătură, de-ai fi de treabă! Tot mai mult aduce, Toarnă tot mereu, Vai, și mii de râuri Cad pe capul meu! Șaga-i șagă, Nu-mi mai place! Stai, tu, drace! Încă râde?! Inima-n răcori mi-o bagă! Ce ochi crunți! Ce schime hâde! O, dar ai ieșit din ... faci prin casă vaduri? Unde caut, pretutindeni, Parcă-i un puhoi cu grindeni! Mătură netoată, Stai pe loc, îți spun! Băț, ce-ai fost odată, Nu mai fi nebun! Nu ascultă?! Hai tu numa! Căci acuma Cu toporul Fără de zăbavă multă Am să-ți potolesc eu zorul! Iată-mi-l! Târâș s-arată! De ... pâraie, Pretutindeni prin odaie! Ce priveliște avană! Vraciul! — Maistre, fă-ți pomană! Duhurile tale, Doamne,-și fac de cap Le-am chemat, și-acuma Nu mai pot să scap! — Măturice! Stai cuminte Ca-nainte... Căci la vreme Doar

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI

... ș-ucide Făr' nice-un folos sau trebuință, Ba muncindu-l încă-în față-i râde, Când însuș' hulește-a sa ființă, Ce nu fac celelalte jivine, A fire-om atuncea mi-e rușine! Săracă omenire-obidată! Nu-ți ajunge că vreme puțină De-a viețui în lume ț-e dată, Ș-acuș' iară te-întorci în țărână, Nu-ți ajung destul să pătimești Slăbiciunile tale firești? Dar' tu ți-otrăvești încă ș-acele Puține zile ce din viață Îți rămân fericite ș-a ... Cu aur, taie pe mexicani. Un arap cu sabia-într-o mână Cu AlcorĂ¡nul în ceaialaltă, Taie pe toți ș-apasă-în țărână Ce nu cinstesc luna-îngiumătată Nu-i primesc visurile și care Nu-și taie împrejur mădulare!... Și cestor slăviți tâlhari putință Tu le dăduși, oame ticăloase! Tu le-împrumutași ajutorință Spre fapturi atâta nemiloase, Spre-a ... fire și crezământuri sfinte, Însă nice-o știință-adevară, Nice-o precepere și sâmțire Potrivită cu omeneasca fire. Tu-înveți pe om ca el să nu vază Când vede, să nu știe când știe, Iar' cându-i de-a crede, să ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica

... să afirme cum că energia cea mai înaltă a unei națiuni îi este propria gândire, a cărei cea mai puternică manifestare nu poate fi decât literatura națională. Ce bine că în sfârșit am auzit acestea afirmate aci, în o solemnă profesie de credință, de către bărbați meniți ... măgulitoarea primire ce mi-o faceți mie, prea măgulitoare firește potrivit cu infima mea activitate literară și cu slabele mele merite. De sigur dv. faceți nu pentru mine anume, ci pentru literatura națională un caz de considerațiune... Mă primiți cu așa bună voință în sânul dv., dv. conservatori monarchiști, pe mine ... copilărie, am servit cu fanatism atât de fieros sub gloriosul drapel al Republicii Ploeștilor ?... A ! Am auzit în sfârșit astă-seară că Politica nu e numai și numai meșteșugul de a căpătui interesele materiale ale unor sau chiar ale tutulor; căci Politica aceea care n-ar pretinde ... Un popor, ca să aibă o istorie, are mai întâi o poezie populară, apoi cronicari, pe urmă un Alecsandri, un Bălcescu, un Eminescu, trebue, și nu se poate altfel, alege... alege și pe un țelebi Sekiaris. Da, să avem în templul nostru pe Vulcan, pe Mercur și pe Plutus, dar să ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

... žAi fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine...â€� Idolatrizarea îngrozită a femeii nu se potrivește cu o structură virilă robustă și armonioasă. Pentru un bărbat echilibrat, femeia nu poate fi nici idol, nici enigmă. Să ne înțelegem. Într-un anume sens, orice lucru e o enigmă. Enigma universului întreg se răsfrânge și se ... o protestare de fiecare clipă, zbuciumul tragic al ființei care se crede oprimată, răzvrătirea zadarnică împotriva fatalităților care încătușează viața unei femei. Dna Papadat-Bengescu nu e o feministă, în înțelesul curent al cuvântului. Ca oricare dintre eroinele sale, Bianca Porporata nu are nimic sufragetic în ea. Bianca nu vrea drepturi pentru femei. (Ea doar își zice „Sfinxâ€� pe copertă — iar un sfinx nu poate merge la vot...) Dar dreptul la viață al naturii individuale este imprescriptibil. Nefiind plăsmuită cu mintea, ci oarecum impusă de însuși complexul temperamental ca ... despre viață o concepție păgână. Când însă viața îți apare ca un rezervoriu imens de bucurii și plăceri, ca un prilej unic de desfătare, și nu ca o „vale a plângerilorâ€�, e greu să nu

 

Vasile Alecsandri - Doncilă

... Alecsandri - Doncilă Sub cel păr mare din sat Zace Donciul pe un pat; Nouă ani și jumătate De când zace el pe spate! Pentru dânsul nu e vară, Nu e dulce primăvară, Ci numai viață amară! Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de alta vermii-l roade, El se roagă tot mereu ... o clipă ajungea La cortul lui Crâm Hogea. ,,Bun sosit, ghiaur Doncilă! [4] De-mi aduci vreo copilă, Adă-mi tu pe soră-ta, Că nu doresc pe alta." ,,Îti aduc altă mireasă, [5] Mai frumoasă, mai aleasă, Care, când te-a săruta, Halal de viata ta!" ,,Cine-i ... de deliu." [6] ,,Ah! amar, amar Doncilă! N-am cerut așa copilă. Du-te cu dânsa-napoi, Că eu plec azi de la voi." ,,Ba nu! vreau să te cunun, C-am jurat să fiu azi nun." Pala-n aer fulgera Capul mârzăcesc zbura! Apoi Donciul se-ntorcea, Anicuței de zicea ... să ducă în țară care mocănești pline de copile mârzăcești și de roabe tătărești. Tablou viu și spăimântător de acea epocă de vrăjmășie, unde omul nu ...

 

Marius Marian Șolea - Noapte provincială

... s-a înecat printre zidurile sale și în știri de aiurea comentate la dormitor. semafoarele își fac unul altuia cu ochiul înverzit, înroșit, îngălbenit. nu e nimeni să continue mișcarea, doar cîteva gînduri mai trec peste zebre. femeia a găsit lîngă șold un pliant cu reclame, cu ochii roșii citește și peste umărul ei ...

 

George Topîrceanu - Primăvară (Topîrceanu)

... George Topîrceanu - Primăvară (Topîrceanu) Primăvară de George Topîrceanu După-atâta frig și ceață     Iar s-arată soarele. De-acum nu ne mai îngheață     Nasul și picioarele! Cu narciși, cu crini, cu lotuși,     Timpul cald s-apropie. Primăvara asta totuși     Nu-i decât o copie. Sub cerdac, pe lăuruscă,     Cum trecură Babele, A ieșit un pui de muscă     Să-și usuce labele. Păsările migratoare ... Toată lumea din ogradă     Cântă fără pauză. Doi cocoși se iau la sfadă     Nu știu din ce cauză. Un curcan stă sus, pe-o bârnă,     Nu vrea să se bucure. Moțul roșu îi atârnă     Moale ca un ciucure. Doar Grivei, bătrânul, n-are     Cu ce roade oasele. Că de când cu postul mare,     Toate-i merg de-a-ndoasele. Pentru câte-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Criticilor mei (Caragiale)

... De critică mi-e scârbă! Cunosc simbolul vorbii. Posteritatea dreaptă mă judece ș-acuze! Surâsul să se stingă pe veștedele buze: N-aud acorduri surzii, nu văd scânteia orbii! Eu singur!... ș-apoi chorul întreg de nouă muze! Cu glasul invidiei să croncănească corbii, Eu am să strig, felibru trufaș,urbi ... mi largă înfășurat ca Dante: Când tactu-l bate-Apollo, maestrul meu divin, Viața-i sinfonie, amorul - sfânt andante... Eu cânt! Ce-mi pasă mie! Nu știu de unde vin, Nici unde merg: traduc doar

 

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva

... Dumnezeu mi-a făgăduit că vă scapă, și m-a trimis într-adins la voi să vă spui că sălbatecul trufaș nu numai n-o să-ndrăznească să vă calce, dar încă în curând are să fie doborât să nu se mai ridice ! Lumea îmbărbătată s-a-ntors între întăriturile cetății, fiecare la căminul său; și-n adevăr, Attila s-a abătut ... cetatea; toată încăpea în insula cuprinsă între cele două brațe ale Senei; dar tocmai pentru asta era tare și foarte greu de luat. Astfel, vrăjmașii nu s-au încumetat s-o ia prin silă, ci s-au mărginit s-o ție strâns împresurată, doar de-o obosi-or prin foame. Încet-încet, s-au sleit ne-apărat toate mijloacele de hrană ale cetății, și a-nceput să ... slujbă strălucită, le-au așezat în altă biserică... Dar ce folos! Sfânta tot mâhnită a rămas acolo sus, zicând: „Dacă Parisul meu nu mai are nevoie de ocrotirea mea, atunci cu de-a sila nu i-o voi mai da!" Și nici ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 3

... sabia pe gît." Văd și eu că mi-i eroul Cam nervos, cam zurbagiu; Dar ce vreți? de-atîta vreme, Tot trei firuri la chipiu !... Nu-ntrebați unde se duce: E așa de necăjit ! Numai nasul lui priviți-l, Și pricepeți, negreșit. Bietul om, sărac și vecinic Prigonit de creditori, Doar ... iubești ?" Din înalta nobilime A acestui orășel, Multe fete, se-nțelege, Au cătat cu drag la el. Însă Dancu e om practic, Nicidecum nu s-a grăbit, Ci s-a pus să afle care-i Cea mai bună de iubit. A-ntrebat, ba ... i aruncă o privire De insultă și dispreț: Furios el cată ceartă Și duel cu orice preț. Arendașul, stînd pe bancă, Întinsese un picior; Nici nu se uita la bravul Patriei apărător. Dar cînd îl izbi strigîndu-i "Ia-ți picioarele din drum !" Arendașului, se vede, Nu-i fu frică nicidecum... Două palme s-auziră, Ș-un chipiu zbură în vînt... Cît ai zice, căpitanul Fu grămadă la pămînt. Dancu se întoarce ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>