Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DEVENI MAI MARE
Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 240 pentru DEVENI MAI MARE.
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta
... cât ar fi putut să aibă, judecând după talentul membrilor grupului, și aceasta din cauză că n-a fost condus de idealuri sociale mai mărețe, mai înalte. Dl Philippide îmi răspunde silindu-se a arăta: 1. Că un ideal social nu e deloc necesar unui artist ca atare, că ... obraznici, împodobindu-se cu nume false, unde să învețe că D-zeu a făcut lumea rău și că noi, oamenii, o putem cârpi mai bine?" Mai departe vorbește dl Philippide de acei care au idealul ,,în vreo himeră de egalitate și pace", ,,în răsturnare, foc și omor cu orice preț". Și ... cine este mai curajos decât ignorantul?" adaugă d-sa cu politețe. Declară apoi că nu scrie cărți pentru a nu specula credulitatea oamenilor. Mai departe... dar în sfârșit în tonul acesta e scris mai tot articolul. Acum au înțeles cititorii noștri cine sunt acești nespălați, care mănâncă pe stradă, cine stă la tejghea cu cartea-n mână ca să ... următoarea mărturisire melancolică: ,,...păcat că pe calea hotărâtă de dânsa (de Junimea ), pe calea adică a muncii serioase, n-am putut noi ceilalți mai ...
... era amică de pension cu celebra actriță DĂ©jazet, care pe atunci parvenise la culmea talentului și fermecase publicul parizian. Ambele amice se revăzură cu mare bucurie după un șir de mulți ani, și chiar de la prima întâlnire DĂ©jazet simți mare simpatie pentru Dridri. — Draga mea — îi zise ea — ești tânără, ești grațioasă, ai tot ce trebuie unei femei ca să placă, însă ... nefericiți... Cavalerii v-ar duce în triumf ca pe o grațioasă regină, însă damele v-ar scoate ochii fără milă... și zău! ar comite o mare crimă, căci nu-i nimic mai încântător și mai dulce la privit ca doi ochi frumoși care înoată în flacăra triumfului.“ Dridri răspunse, roșindu-se: „Doamnele care ar voi să mă ... ca una din pensionarele „Varietăților“. Fericită de poziția ce câștigase, Dridri se ocupă cu ardoare de arta sa, și pe fiecare zi atrăgea mai mult favorurile publicului. Autorii dramatici scriau roluri vesele pentru dânsa, siguri fiind de succes; jurnalele o lăudau numind-o DĂ©jazet II, însă camaradele sale ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Mihaida
... Allah!- altÅ• hu! Cambana solemnelă cu totul amuțise Pe lâng-aceste hule, blasfeme inspirate; Și ruga pietoasă, ascunsă, spăimântată, Abia cuteza, mută, pe Crist să mai adoare... . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acum pe România plana al nopții angel Și ușura-mpilarea și dorurile zilei, Când repede, mai iute decât clipirea însăși, Arhangelul s-avântă de pe Carpați spre Istru Și-și îndreptează svolul spre vetrele lui Bucur, În noua rezidență, și iată ... Se uită caritabil, ș-ardintea lui vedere Vorbește, spune multe în domnul ce visează. A cerului decrete acum sunt cunoscute Lui Mihail cel Mare. Arhangelul e-n ceruri, Și domnul se deșteaptă, drept în picioare sare. Și caută, ș-ascultă, și n-aude nimica, Nimic străin nu vede. A ... dreaptă. Se-ntoarnă la icoană. Și mintea-i se lumină, Îndată-i vine-n cuget ideea învierii Dezvoaltă, lămurită, acest fel cum la nimeni Nu mai venise încă. Se cearcă, se-nteroagă Și alt cu tot se simte. E plin d-o-ncredințare Necunoscută încă. În inima sa simte Decretele divine ... Când își cunosc solia și păsurile țării, Când au ca să reforme și inima, și mintea Popoarelor căzute, când răul predomină Pe mic și peste ...
... lucire, a inimei bătaie Ridică un grăunte din sarcina greoaie Mizeriei comune? Trăind cu doru-n sân Pe altu-n astă lume îl doare mai puțin? De îți jertfești viața, tu, pentru un popor, Au sarcina vieții purta-va mai ușor? A tale lacrimi crude, a tale crude chinuri Îi schimbă poate-n taină prescrisele destinuri? Ai tu vro țintă-n ... parte, de alta cei șireți. Și patimilor rele aceștiia dau preț... Nu merită nătângii să fie stăpâniți, Sau pentru o idee să fie ei jertfiți? Mai de dorit ce soarte pot ei să aibă-n lume Decât să-i ducă-n lupte un mare, un sfânt nume? Un nume ! Ce-i mai mare decât un nume oare? Pentru-un astfel de lucru se junghie popoare. În mână de vei prinde-a istoriilor carte, În ea atunci ... viață avui parte!! (fulgere) O, fulgeră-mă numai... o, joacă comedie Comediant bătrâne cu glas de vijelie! Nu vezi că nu poți face tu vun mai mare bine Decât pe vecinicie să mă omori pe mine? Au vezi tu că eu tremur, dar vezi  ...
... o umbră asiatul prin pustiu calu-și alungă, De-l întrebi: unde-i Ninive? el ridică mâna-i lungă,  Unde este? nu știu, zice, mai nu știu nici unde-a fost. * Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur  Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în ... eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele fantazia unui Scald. Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă  Cine-a deschis piramida și-năuntru a intrat? Este regele. În haină ... o minune o privesc, Povestindu-și basme mândre mestecate numa-n stele Despre-orașul care iese din pustiile de jele. Din pământ și de sub mare, s-aud sunete ce cresc. Marea-n fund clopote are, care sună-n orice noapte, Nilu-n fund grădine are, pomi cu mere d-aur ... roșii, de spectacol speriat. Și popor și regi și preoți îngropați-s sub ruine. Pe Sion templul se sparge  nici un arc nu se mai ține, Azi grămezi mai ...
Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)
... o umbră asiatul prin pustiu calu-și alungă, De-l întrebi: unde-i Ninive? el ridică mâna-i lungă,  Unde este? nu știu, zice, mai nu știu nici unde-a fost. * Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur  Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în ... eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele fantazia unui Scald. Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă  Cine-a deschis piramida și-năuntru a intrat? Este regele. În haină ... o minune o privesc, Povestindu-și basme mândre mestecate numa-n stele Despre-orașul care iese din pustiile de jele. Din pământ și de sub mare, s-aud sunete ce cresc. Marea-n fund clopote are, care sună-n orice noapte, Nilu-n fund grădine are, pomi cu mere d-aur ... roșii, de spectacol speriat. Și popor și regi și preoți îngropați-s sub ruine. Pe Sion templul se sparge  nici un arc nu se mai ține, Azi grămezi mai ...
Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele
... trăsnet încinde; Foc negru și roșu lumina se preface, Plumb e ușurința și cerul se desface; Cad rebelii-n spațiu și vâjâie căzând, Haos, abis mare-i așteaptă căscând. Pică și se schimbă pe cât trec din cer Capete de angeli, de demoni picioare, Aripă cerească una se mai vede, Alta infernală la vale-nnegrește, Monstru la alți capul în abis precede Tălpile, lumină în cer mai lucește. Neagră, fumegândă acum sunt volvoare, Nume, suvenire din ceruri le pier. Se-nchide empireul. Ca fulgerul străluce Un gladiu de flăcări ce ține Mihael ... se negresc. Plesnește universul, abisul se despică, Tartarul se deschide; de foc un ocean Se-ntinde fără margini, și demonii tot pică, Cei mari tot mai nainte, din toți mai greu — Satan. Acesta, ca alt soare, și încă și mai mare Și repede ca mintea, cu uiet ajungând, În Tartar urlând cade, s-afundă ca-ntr-o mare, Cât universu-n spațiu deschide volborând. Se varsă, stropesc flăcări, ca insola răsare, Lăut în focul gheenei, ca-n jurământ fatal, Uimit scutură capul, se ... lung? Când s-ar lua unime în loc de măsurare O rază de la soare și până la pământ, D-aci până la ceruri e ...
Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu
... se lupta să intre sub coș, caii mișcarătrăsura. Vălătuc, Stoica se rostogoli în noroi. — Na!... avu el vreme să rostească. Furia lui Scatiu nu mai cunoscu margini. Crucile, dumnezeii și toți sfinții părinți îi trecură prin gură, ca la un surugiu. Fără a mai sta mult la gânduri, dete bici cailor șiplecă, lăsându-și vizitiul în noroi. Când ajunse în oraș, se înnopta de-a binele. Casele ... învețice să fac. — Nu te învăț nimica, te rog numai să nu mănânci lucruri care-ți fac rău. — Adu-mi oloi, băiete. Nu mai zise nimeni nimica. Se auzeau furculițele în farfurii, glasul fetiței care vorbea încet cu bona în nemțește, tusea Tincuței și lingura lui Tănase care bătea ... Profira mânca de dulce. — Da' ce faci, bătrâno, zise el zâmbind. Baba scăpă furculița din mână, speriată. — A, bată-te potca, mai mare spaima îmi fu... — Mănânci carne, ha? — Poi de, măiculiță, adăugă ea miorlăindu-se din nou, ce să fac, dacă așa vrea Tincuța. â ... este, am rugat-o să mănânce carne, fiindcă mi-a zis doctorul. Lucrul păru că face plăcere lui Tănase. Baba era, ca și
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu
... muncilor în munca-exercițiu și creatoare. După părerea noastră, această clasificare și aflarea altor deosebiri între aceste munci, decât penibilitatea și plăcerea, e de cel mai mare interes și merită cele mai aprofundate studii. Deosebirea acestor munci se arată la orice pas și credem că s-ar putea chiar crea două tipuri de omenire, după cum reprezintă ... a unei țări întru atâta întru cât e vorba de răspândirea cunoștințelor dobândite, predomnește munca-exercițiu intelectual, decât aice munca creatoare joacă un rol mai mare. Este însă o ramură a vieții și activității omenești unde munca creatoare predomnește aproape exclusiv, aceasta e arta. Aceasta e atât de adevărat ... să zică a pricepe arta. A pricepe că arta e produsul muncii creatoare, în deosebi de munca-exercițiu, e de cea mai mare importanță pentru analiza artei. Aicea în fuga condeiului am atras întreaga atenție a cititorilor noștri asupra acestui principiu, pentru că voim să-i ... articolul viitor. II Am arătat în articolul trecut, în câteva cuvinte, deosebirea între Din nenorocire, e foarte rară această pricepere; cu deosebire acei care reprezintă mai ales munca-exercițiu pricep rău pe reprezentanții muncii creatoare. Și mai ...
... VI 7 VII 8 VIII I În una din serile iernii de la 1850, palatul X din orașul Iași era luminat ca pentru o serbare mai deosebită. Toate ferestrele străluceau pe întunecata lui fațadă, și trecătorii din strada mare zăreau înlăuntru un mare număr de dame și cavaleri înotând în valuri de lumină. Un lung șir de calești elegante se opreau una după alta la scară, și din ... i tot ce poate încânta privirile și închipuirea: toalete pariziene de gustul cel mai perfect, briliante strălucitoare, flori exotice, policandre numeroase de bronz aurit și mai cu seamă figuri tinere, frumoase, vesele și mult adimenitoare. Toate acestea formau un tablou magic! Focurile pietrelor scumpe se unea cu razele scânteietoare ale ochilor ... de Margărita; iar Alexis se retrase încet, strângând la pieptu-i un mic buchet de flori de trandafir, de viorele și de rezeda. Din cea mai adâncă desperare, el trecuse pe loc în cea mai vie bucurie. — Mă iubește! gândi el, mă iubește! Ah! de-acum nu-mi pasă de suferințe, nu-mi pasă de moarte! mă iubește Margărita ... loviturile biciului ce lăsa urme dese pe umeda lor spinare. — Unde ne găsim? întrebă Alexis pe harabagiu. — Dumnezeu știe, răspunse acesta. Eu nu ...
George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul
... un obiect, banal, ca oricare altul. Tot astfel și femeia e o enigmă, întocmai ca bărbatul. Sufletul feminin, în opoziție cu celalt, nu e însă mai enigmatic decât el. Același determinism le stăpânește deopotrivă. Fondul amândurora e același. De la cele mai de jos manifestări (nici o femeie nu râde când o doare) până la cele mai subtile emoții estetice, sufletele celor două ființe omenești de sexe diferite mai mult se aseamănă decât se deosebesc, și deci se pot înțelege, cât e dat să înțeleagă om pe om... Există, firește, și deosebiri sufletești profunde ... žîn ciclul lunar al XVI-leaâ€� și probabil în Italia, nu sunt unice. Cu variații care nu schimbă fondul, ele sunt condițiile de viață ale mai tuturor femeilor oneste din aceeași clasă. Biografia unei femei oneste e lipsită de evenimente. Istoria ei sufletească, însă, e cu atât mai bogată în nuanțe și în amănunte. Faptul că autorul de care ne ocupăm e o femeie explică în mare parte însușirile operei sale. Dl Ibrăileanu a caracterizat foarte just literatura dnei Papadat-Bengescu: lucrări de miniatură executate pe dimensiuni de frescă...Miniatură ... ...