Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE������������������������������������������������������TE
Rezultatele 1881 - 1890 din aproximativ 1968 pentru PE������������������������������������������������������TE.
Mihai Eminescu - Auzi prin frunzi uscate
... piatră Un trist, un rece cânt, El duce viețile noastre În mormânt, în adâncul mormânt. În gură port un singur Și dureros cuvânt, Cu el pe buze m-or duce În mormânt, în adâncul mormânt. Deasupra-mi să șoptească Iubitu-ți nume sfânt, Când m-or lăsa-n întuneric, În mormânt ...
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... žEști prea sărac!â€� Mă duc la editor c-o carte. E iarnă, frig — voi să mă-mbrac; Dar editorul mă respinge: „Nu te-editez; ești prea sărac!â€� Atunci, voii de disperare Să mă atârn de un copac, Dar craca fuse prea subțire, Mi-a zis ... place către primăvară Să mănânc ochiuri cu spanac. — Și nici spanac, nici ochiuri simple Nu pot să gust... sunt prea sărac! În post simțesc, pe la Teatru, Dureri de inimă. Ce fac? Nu pot să intru und-se iese, Roșind îmi zic: „Sunt prea sărac!â€� Atunci — o ... să cunoască și altă lume această veselă satiră, fără multe pretenții, scrisă de marele dramaturg într-un moment de extremă veselie, împreună cu subsemnatul care, pe cât îmi aduc aminte, nu eram tocmai trist și nicidecum indispus. Ca să se știe și mai bine ordinea în care am colaborat, pot spune ...
Dimitrie Bolintineanu - Dumbrava Roșie
... Astfel ară câmpul; iar prin arături, Tot cu dânșii Ștefan seamănă păduri. IV Doi trimiși de unguri la Ștefan sosesc. — ,,Doamne! Toți creștinii azi te fericesc. Dar, ilustre Ștefan, toți se roagă ție, Pentru robii voștri prinși în bătălie..." Astfel zic trimișii. Dar Ștefan cel Mare Iată cum răspunde plin ... un aspru-exemplu am voit să fie. Din această faptă naște-vor dumbrave Ce-ar vorbi prin veacuri d-armele moldave... Noi scriem istoria nu pe cărți ce pier, Ci pe
... Topîrceanu Ah, războiul blestemat Câte văduve-a lăsat În durere — și câți prunci Au rămas orfani de-atunci! Dar când stai să te gândești, Toate cele pământești Sunt ca umbra norilor, Ca mireasma florilor. Nu-i mirare că, de-atunci, Au crescut sărmanii prunci Și văd încă soarele ...
Miron Costin - De neamul moldovenilor
... și zavistnicilor. Și întăi unui Enea Silvie și cu următorii lui; însă acesta istoric nu așa greu nepriietin ieste, cât numai acest nume vlah de pe Fleac hatmanul Râmului că ieste, scrie, unde s-au lunecatÅ și săracul UrĂ©chie vornicul. CrĂ©dem neputinții omenești. Iară ieste altul, de neamul său ... rândul său. PutĂ©rnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ți dăruiască după acĂ©ste cumplite vremi anilor noștri, cânduva și mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vrĂ©me și cu cetitul cărților a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta și mai frumoasă și ... de la noi, dreptÅ spre apusul soarelui ieste, nu așa depărtată de țara noastră, că de la Belgradul carile îl știm mai toți că ieste pe Dunăre, unde cade apa Savei în Dunăre, niguțătorĂ©ște mergândÅ, cale de 30 zile ieste pănă la Vinețiia și Vinețiia ieste pre pământul Italiei. În ... marea ce-i zicem noi Albă și totu acĂ©ia ieste carea să închide pănă la Țarigrad. Grecii zic Italiei cu altÅ nume Hesperiia, di pe Hesper, steaoa cĂ©ia căriia zicem noi luceafărul cel de noapte, că acel luceafăr dreptÅ peste Italiia apune. Simănătoare foarte cu Țările Grecești, că cum ...
Cincinat Pavelescu - Fabule mărunte
... când îl vede, Ușure-n urma-i se repede, Gonește ca o vijelie L-ajunge și-l întrece, dar... Morală: Ce mare grozăvie Să-ntreci pe un măgar! II Doi șerpi au întrebat o stâncă: Ce-ți face stropul mic de apă? În fiece minut mă sapă Încet-încet și mă ...
Veronica Micle - Să pot întinde mâna...
... Veronica Micle - Să pot întinde mâna... Să pot întinde mâna... de Veronica Micle Să pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta Încetul la o parte șuvițele le-aș da, Senină să rămâie, curată ca un crin, Icoană de iubire la care să mă-nchin ...
Constantin Negruzzi - La Maria (Negruzzi)
... Constantin Negruzzi - La Maria (Negruzzi) La Maria de Constantin Negruzzi Curier de ambe sexe , nr 10, august 1839 Cât e de crud, să te-afli între ai tăi străin! Eliad , Visul Copilă tinerică, frumoasă ca plăcerea, De ce voiești să afli cumplitul meu necaz? Ah! numai aste lacrimi îmi ... Și nime nu va ști-o păn-voi intra-n mormânt. O inimă ce simte e vrednică de jale, Ca floarea cea plăpândă ce crește pe-un țărm sec, A patimilor vifor uscând frunzele sale, O lasă veștezită de-o calcă toți câți trec. Nici ura, nici amorul, nici ... par frumoase, să fiu numai cu tine, Dumbrava, râul, câmpul, azurul cel ceresc. Când seara luna iese, și tu ești lângă mine, Mai mare fericire pe lume nu doresc. Dar — nu-ntreba pricina ce darm-a mea junie, De ce privirea-mi tristă se pleacă spre pământ; Amara ...
George Gordon Byron - Romanță (Byron)
... pomenirea-ți, la groapa mea nu trece Făr-a-ți arunca ochiul și fără a gândi L-aceea ce cenușa-i te simte, deși rece; Singura chinuire și iad ce-aș suferi Este de a fi stinsă din pomenirea ta. IV Ascultă-mi ast din ...
Ion Heliade Rădulescu - Romanță (Byron)
... pomenirea-ți, la groapa mea nu trece Făr-a-ți arunca ochiul și fără a gândi L-aceea ce cenușa-i te simte, deși rece; Singura chinuire și iad ce-aș suferi Este de a fi stinsă din pomenirea ta. IV Ascultă-mi ast din ...
Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare
... concepțiunii care îi dă valoarea universală. Nu scopul de a ajunge la un folos individual prin scriere; nu deșertăciunea de a te vedea trecut printre autori; nu ambițiunea de a întrece pe alții, nu aceste interese personale îți dau dreptul de intrare în literatură. Numai entuziasmul impersonal pentru ceea ce știi că este adevărat în gândirea ta ... Succesul este mediocru, critica muzicală îi este nefavorabilă. Părerile momentului se rezumă în următoarele rânduri din Muzik-Zeitung de atunci: „Nu am auzit încă pe nici un cunoscător al artei muzicale zicând că Mozart este un artist corect, cu atâta mai puțin îl va declara o critică dreaptă de un ... œ a lui Schiller Kabale und Liebe și în aceeași primăvară se publică tragedia și prin tipar. Un arheolog și gramatic foarte cunoscut pe atunci, Karl Philipp Moritz, rector la gimnaziul „Graues Kloster“ și mai pe urmă profesor al artelor frumoase la Academia din Berlin, face în Vossische Zeitung de la 21 iulie 1784 o recenziune asupra ei, în care zice ... sale, el își are cercul inteligenței închis, se opune noului adevăr și, făcând aceasta, crede chiar că are în sine o mișcare în folosul inteligenței,