Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU

 Rezultatele 1881 - 1890 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.

Ion Luca Caragiale - Da... nebun!

... Da... nebun! de Ion Luca Caragiale Desprețuiesc onori, avere; De slavă m-am hrănit destul! Alt orizont privirea-mi cere: De-așa nimicuri sunt sătul! nu-mi azvârle-atotputinții Nici o favoare... Nu! n-o vreu! Am o comoară-n fundul minții; De-ajuns îmi sunt acuma eu! Trec astăzi ignorat prin lume, Dar, trainic, las în viitor ... eu?... Prea mândru sunt!… Apollo calea demnă-arate-mi Pe-acest tâmpit, senil pământ. Mulțime brută și ingrată! Cu-a mea cântare nu putui În viață-mi te mișc o dată... Și-odat'... o -mi ridici statui. “A! ești nebun!â€� mi-au zis mișeii. “Da, sunt nebun!â€� răspuns-am eu… Ca voi strigau și fariseii Crucificând un Dumnezeu! Tenebre fără fund mă-nghită, De-oi face din divina harfă O palidă prostituată Și din cântarea mea ...

 

Grigore Alexandrescu - Cîinele și cățelul

... cred despre sine că prețuiesc ceva!         De se trag din neam mare,         Asta e o-ntîmplare: Și eu poate sînt nobil, dar s-o arăt nu-mi place. Oamenii spun adesea că-n țări civilizate         Este egalitate. Toate iau o schimbare și lumea se cioplește, Numai pe noi mîndria nu ne mai părăsește. Cît pentru mine unul, fieștecine știe         C-o am de bucurie Cînd toată lighioana, măcar și cea mai proastă, Cîine sadea îmi ... voastră.“ Așa vorbea deunăzi cu un bou oarecare Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare. Cățelu Samurache, ce ședea la o parte         Ca simplu privitor,         Auzind vorba lor, Și că nu au mîndrie, nici capriții deșarte,         S-apropie îndată -și arate iubirea ce are pentru ei: „Gîndirea voastră — zise — îmi pare minunată. Și simtimentul vostru îl cinstesc, frații mei.“ ... frații tăi, potaie!         O -ți dăm o bătaie         Care s-o pomenești. Cunoști tu cine sîntem, și ți se cade ție, Lichea nerușinată, asfel ne vorbești?“ — „Dar ziceați…“ — Și ce-ți pasă ție? Te-ntreb eu ce ziceam?         Adevărat vorbeam, Că nu ...

 

Mihai Eminescu - O,-nțelepciune, ai aripi de ceară!

... fag, Se clatin codri mângâiați de vânt ­ Lumini pe ape, neguri pe pământ. * O,-nțelepciune, ai aripi de ceară! Ne-ai luat tot făr- ne dai nimic, Puțin te-nalți și oarbă vii tu iară, Ce-au zis o vreme, altele deszic, Ai desfrunzit a visurilor vară ... soarte, Căci orice-ar fi ce ne așteaptă ­ moarte! Tu ai stins ochiul Greciei antice, Secat-ai brațul sculptorului grec, Oricât oceanu-ar vrea se ridice Cu mii talazuri ce-nspumate trec, Nimic el nouă nu ne poate zice. Genunchiul, gândul eu la el nu-mi plec, Căci glasul tău urechea noastră-o schimbă: Pierdută-i a naturii sfântă limbă. În viața mea ­ un rai în asfințire ... cifre mă înveți; Putere oarbă le-aruncă pe ele, Lipsește viața acestei vieți; Ce-a fost frumos e azi numai părere ­ Când nu mai crezi, cânți mai ai putere? Și dacă nu-i nimic decât părere Tot ce suspină inimei amor, Istoria cu lungile ei ere Un vis au fost amar ­ amăgitor; Tot ce-aspirarăm, toată ...

 

Mihai Eminescu - O, -nțelepciune ai aripi de ceară!

... fag, Se clatin codri mângâiați de vânt ­ Lumini pe ape, neguri pe pământ. * O,-nțelepciune, ai aripi de ceară! Ne-ai luat tot făr- ne dai nimic, Puțin te-nalți și oarbă vii tu iară, Ce-au zis o vreme, altele deszic, Ai desfrunzit a visurilor vară ... soarte, Căci orice-ar fi ce ne așteaptă ­ moarte! Tu ai stins ochiul Greciei antice, Secat-ai brațul sculptorului grec, Oricât oceanu-ar vrea se ridice Cu mii talazuri ce-nspumate trec, Nimic el nouă nu ne poate zice. Genunchiul, gândul eu la el nu-mi plec, Căci glasul tău urechea noastră-o schimbă: Pierdută-i a naturii sfântă limbă. În viața mea ­ un rai în asfințire ... cifre mă înveți; Putere oarbă le-aruncă pe ele, Lipsește viața acestei vieți; Ce-a fost frumos e azi numai părere ­ Când nu mai crezi, cânți mai ai putere? Și dacă nu-i nimic decât părere Tot ce suspină inimei amor, Istoria cu lungile ei ere Un vis au fost amar ­ amăgitor; Tot ce-aspirarăm, toată ...

 

Alexandru Macedonski - Nălucirea

... cer, Când vântu-n frunze duios suspină, Când dulci arome plană-n eter, Ades mi-apare fața-i blondină, Plină de farmec și de mister. fie feea rimelor grele? Sau e-al meu angel privighetor? Sau este roua zilelor mele, Chipul Speranței consolator?... Când mi s-arată, uit orice rele ... orice dor! Fața-mi pălită o reanimă, Fără de voie-mi încep cânt, Și poezia vine, sublimă, mă-nvelească cu-al său vesmânt!... mă oprească nu este rima Dintr-acest sacru, tainic avânt. Viața ce este grea pentru mine Mi se-nveselește cum mi-a zâmbit, Și împletindu-mi ... orice dor! Fecioare albe și virginale, Ochii sunt două raze d-azur, Și tot de roză buzele sale, Cu zâmbet tânăr și pur! Formele-i nu pot s-aibă rivale Într-al lor palid și vag contur! Talia-i este atât de subțire, Sânul îi este-atât de plăpând, Încât te ... valuri dive de poezie Exal cu-ncetul sufletul meu! Ea, înclinată pe-a mea hârtie, Zâmbind, conduce pana-mi mereu! Când se întâmplă nu ...

 

George Coșbuc - Doina (Coșbuc)

... George Coşbuc - Doina (Coşbuc) Doina de George Coșbuc Copilo, tu ești gata De-a pururea plângi! Și când ești tristă, Doino, Tu inima ne-o frângi. Dar nu știu cum, e bine Când plângi, că-n urma ta Noi plângem toți, și-amarul Mai dulce ni-e așa. Și toate plâng cu tine ... Cântând pe lângă boi. Iar bieții boi se uită Cu milă la stăpân Pricep și ei durerea Sărmanului român. Eu te-am văzut odată Frumoasă ca un sfânt, În jur stăteau bătrânii Cu frunțile-n pământ. Cântai, ca-n vis, de-o lume Trăită-ntr-alte vremi, De oameni dragi, din groapă Pe nume vrând -i chemi. Și-ncet, din vreme-n vreme, Bătrânii-n jur clipeau Și mânecile hainei La ochi și le puneau. Dar iată! Cu ochi tulburi ... Tu-i strângi în codru noaptea Sub brazi pe lângă foc. Și cânți cu glas sălbatec, Și-n jur ei cântă-n cor Cântări întunecate Ca sufletele lor. Când știi haiduci în codru Te prinzi cu ei fărtat, Li-arăți poteci ascunse, Pe stânci le-așterni tu pat. Când pun picioru ... ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Mihai la pădurarul

... mână se întinde eroului mirat. Intr-o colibă mică la zece pasi îl duce. El intră; la lumină zăreste-o fată dulce. Copila îi surâde ca cele dintâi flori Ce-anuntă primăvara la tristii călători. Parintele ei vine si amândoi veghează aibă multumire acel ce-l ospătează. -- Tu esti Mihai Viteazul!... eu ungur, tu român. Dar nu aici o teamă! îi zice-acest bătrân, Căci ospitalitatea în ceruri e născută Când ura între oameni era necunoscută. Ea îsi deschide sânul la toti ... de ură si de trădări curată Precum, sub mantă d-aur a omului bogat, S-ascunde câte-un suflet de pătimi degradat. Asadar, nu te teme! nu te-ndoi de mine! Ca sufletu-ti si lutu-ti în pace s-aline! Iar tânăra copilă cu buze de rubin Eroului la masă turnă în cupă vin; Un plâns de tinerete pe fata lui străluce Si ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cătră tinerii poeți

... numai — și dezastre... Spre voi se-ndreaptă glasul rugii mele, Frați cîntăreți ! Sus inimele voastre, Poeți pierduți prin nori și-n zări albastre Ce nu visați decît la flori și stele... Nu osteniți, ca-n asfințit de seară, Ci — treji la mîndrul sunet de fanfară — Veniți cu suflet și cu voie bună Spre soarele ce-i gata ... de-a flamurei aripă Sub care uriași bătrîni luptară ! Au n-auziți pe-ntinsele hotare Ce jalnic paseri mari de pradă țipă ? Și nu vedeți ce nouri se-nălțară ?... Grea vijelie-n fiecare clipă Ne spulberă comorile-n risipă — Chiar sfînta noastră doină stă piară ! Copii răzleți ai mîndrei noastre nații ! De mai trăiește-n voi simțire vie, Veniți atunci și vă cunoașteți frații ! Sădiți în inimi vechea bărbăție ... cîntări de biruință Vor izbucni de-a lungul și de-a latul, Din munți și văi gonind pe Necuratul Ce vrea stingă-n voi orice credință ! Eu nu-s decît un sol — eu sunt drumețul Grăbit — și noaptea înapoi mă cere... Sunt flacăra pe care-o poartă vîntul, Dar trebuie ...

 

Alexandru Vlahuță - În zile grele

... Alexandru Vlahuţă - În zile grele În zile grele de Alexandru Vlahuță Ne-a risipit furtuna pe drumul pribegiei, Și nu mai știm de-ai noștri, nici ei de noi nu știu... Cu gândul doar, pe negre întinderi de pustiu, Ne căutăm, ca orbii, în volbura urgiei. Citeam, și-mi păreau basme, cum se lăsau pe țară Întunecate oarde, ca norii de lăcuste. Vuia-n văzduh năvala puhoaielor din puste, Cum răpăie pământul sub ploile de vară. Citeam de lanuri arse, de sate pustiite, Femei ... urmă, cât bat ochii, în limpezișul zării, Grămezi de scrum din toată strânsura pe-ndelete... Citeam și-mi păreau basme. Și iată că destinul Vru trăiesc aievea acele zile grele; Și văd cum calcă lifta pământul țării mele, Cum tot avutul nostru ni-l bântuie străinul: nu mai știu nimica de cei rămași acasă, Decât că e vrăjmașul stăpân pe soarta lor... Gândindu-mă la dânșii, muncit de griji, de dor, Stau ... țării toată. Și-atunci tresar sub gândul că prea am trăit bine; Prea mult am râs; prea-n toate vedeam numai un joc... Și trebuia vie acest năprasnic foc, În larg ne deschidă drum nou, printre ruine. Fii binecuvântată, fecundă suferință, Tu ce ne ești trimeasă de veșnica dreptate

 

Duiliu Zamfirescu - Curgea Siretul liniștit

... Sub zbor de pasări călătoare Călătorind spre răsărit. Înaltă, mișcătoare dungă, Ce-abia te vezi pe cer senin, Cîte speranțe zbor cu tine Ce primăvara nu mai vin ! O umbră goală, trecătoare, Viața noastră pe pămînt ! O pasăre ce pleacă toamna Descurajată, fără cînt, Și nu mai vine, nu mai vine, Căci tinerețea-i o poveste Pe care noi o știm c-a fost, Dar niciodată-o știm cînd este. O toamnă ... m-am strîns, Dar viața e așa de crudă Încît și astăzi încă-am plîns: O amintire de durere, Un biet amor ne-mpărtăsit Ce ca și toamna, ca și toate, S-a dus și nu a mai venit. Și care azi, sub umbra tristă A tinereții apunînd, Mi-a răsărit în amintire Mai dureros ...

 

Anton Pann - Ciobanul și magarul

... L-a umbra unui tufan, Măgarul își pășuna Și de căpăstru-l ținea. Doi hoți vin cu vicleșug Și fac acest meșteșug : Unul zise : - iau eu Căpăstrul în capul meu, Precum și al său samar Și mă prefac măgar, Iar tu măgarul luînd, Mergi undeva mai curînd, Că eu lesne poci scăpa Cînd el va deștepta. Precum a zis făcînd dar, Și hoțul stînd drept măgar, Omul cînd s-a deșteptat Și asupra-i s ... uitat, Începu a cruci, Zicînd : -Fugi, drace, d-aci. Iar hoțul privind la el Îi zise într-acest fel : -Stăpîne, eu drac nu sînt, mă păzească cel sfînt, Ci sînt chiar al tău măgar, Poți cunoști pe samar. -Lucru ciudat, zise el, Eu nu mă pricep ce fel ! Zise hoțul către prost: -Stăpîne, eu om am fost, Și la părinți cînd eram, Totdauna supăram, Așa într-o zi pe ... blestemat cu foc, În măgar m-am prefăcut Ș-am plecat după păscut. Umblînd pe cîmpul întins, Unul îndată m-a prins Și ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>