Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎN CE
Rezultatele 1881 - 1890 din aproximativ 2180 pentru ÎN CE.
Ion Luca Caragiale - Deslușire
... M. Sale Țarul tutulor Rusiilor, săptămâna trecută foița aceasta n'a apărut, fiindcă n'a ieșit de sub tipar, - și aceea ce au suferit cititorii de lipsa ei, numai dânșii pot spune. În adevăr, în o țară ca a noastră, intrată de curând în sistema constituțională, gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. Gazetarul este deci brutarul inteliginților. Această nobilă misiune el nu și-a luat ... și libertăților publice;... nu pentru ambiții nedemne de un suflet desinteresat, el își dă porecla de sentinelă neadormită a principiilor eterne înscrise solemn în pactul fundamental;... în sfârșit și mai presus de toate, nu în necunoștință de cauză el se pronunță, categoric, sus și tare de nenumărate ori pe zi în gazeta lui. Nu ! nu ! Doamne ferește ! El a luat nobila misiune, spinoasa carieră de brutar al opiniei publice, numai și numai din pricină ... care a câștigat-o Claponul, chiar dela apariția lui pe arena publicității, - fără să ne mai gândim și la aceea, că această foiță, având în ...
Mihai Eminescu - De-ar fi mijloace
... Și-ar fi putință Cum m-aș mai face După dorință! M-aș face-oglindă Strălucitoare. Să te cuprindă Pân- la picioare. Pieptene de-aur, Ce-n mângâiere Părul netează Fără durere. Un vânt m-aș face, Ce lin și-n taină Pe piept desface Ușoara haină. Un somn m-aș face Dulce de vară Să-ți închiz ochii În
Alexei Mateevici - Pietre vechi
... Alexei Mateevici - Pietre vechi Pietre vechi de Alexei Mateevici Bunelului I În Bugeac, la Căușeni, Dorm strămoșii moldoveni, Numai pietre de mormânt Mai păstrează-al lor cuvânt. Și cum iei înspre Zaim Vezi în deal un țintirim, Țintirimul jidovesc -- Doi copaci îl străjuiesc. Mai încolo — un pârău Prin pietriș coboară greu. Săpături destul de-adânci Par a ... știe ce-adăpost? Chișinăul cic-a fost... Botna seacă dă în șes Și se pierde-n stuhul des, Și nu-i spune nimănui Ce-a mai fost pe-aici și nu-i. Știm ceva de la strămoși, Despre hoții sângeroși, Despre turci, despre tătari, Despre hanii lor ... alegi de-ici c-un rod; Numai piatra de mormânt Vrednică-i de crezământ... II Căușenii-s loc bătrân, Târg tătar, lăcaș creștin, Cine știe ce oșteni Au mai fost la Căușeni. Marmori frânte se găsesc Și cu scris latin, grecesc. Mai desfunzi pe-aicea muchii Scrise și cu alte buchii ...
Dimitrie Bolintineanu - O umbră
... Bolintineanu - O umbră O umbră de Dimitrie Bolintineanu Stinsu-s-a timpul desfătător Când printre horul de dulci fecioare Cu frumusețea strălucitoare Treceai în lume, umbră ce-ador! D-acum-nainte, vai! niciodată Nici o ființă nu va putea, Aici în lume, o, dulcea, mea, Să-ți vază fața ta adorată! Ca din dormire azi mă deștept, Mi-aduc aminte vorbele tele, Cu ochii umezi de ...
Duiliu Zamfirescu - Primăvara (Zamfirescu)
... din nou la noi Surată primăvară, Să mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasă-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza ...
Duiliu Zamfirescu - Că poate-atunci...
... Zamfirescu - Că poate-atunci... Că poate-atunci... de Duiliu Zamfirescu Răsare luna palidă pe dealuri, Pe văi se lasă bruma argintie: Erau atuncea alte idealuri Ce niciodată n-au să mai revie. O tu, ce tremuri, apă curgătoare, Pe prundul gîrlei din pustietate Întinde-ți brațul dorului ce moare Și unda rece buzelor curate. Și du-mă dus cît ține-n zări cîmpia: Voiesc să dorm în brazdele cu soare, Pe unde cîntă vara ciocîrlia Și umblă trista straja de cucoare. Că poate-atuncea, din fund de bărăganuri, S-ajungă noaptea chiotele ... sură a nemărginirii. Atuncea eu lega-mă-voi în gînduri Din noi, și-oi rupe vraja de morminte, Spre-a mai gusta, în
... Alexandru Macedonski - Nu ! Nu ! de Alexandru Macedonski Publicată în Literatorul , III, 9, august 1882, p. 533. Îmi place să te văd zâmbind... Candoarea ta îmi place... Privindu-te, eu mă surprind Și zilnic n ... știu, eu aș putea, Cu brațe arzătoare, Să-ți fac, de-ai vrea sau de n-ai vrea, O strânsă cingătoare ! Să tremuri subt fiori ce dorm Sau sunt în neființă Și-ntr-o clipire să transform Întreaga ta ființă ! Dar dacă stau și mă gândesc, Stăpân pe ezitare, În
... Alexandru Vlahuţă - Ananghie Ananghie de Alexandru Vlahuță Publicată în Vieața , an I, nr. 33, 25 septembrie 1894 Greu la deal, și greu la vale, Nu-s bucate , nu-s parale, Toți sunt ififlii, Negustorii ... au faceri. "Biruri noi !" guvernul strigă, Iar țăranul: "Mămăligă !"... Nu-s parale, nu-s: Ce mai plănuiți palate Și orașe ca-n Apus ! Știți voi ce-i la sate? Lanurile-s părăsite: Nici imaș nu-i pentru vite, Apele-au secat. Goi, flămînzi, copiii zbiară. Gospodarii au plecat În lume, să ceară... Nu mai are cum țăranul Din pămînt să scoată banul, Vouă să vi-l dea. Foametea de pe la sate Va să ...
Cincinat Pavelescu - Unui bancher
... Cincinat Pavelescu - Unui bancher Unui bancher de Cincinat Pavelescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I [căruia îi solicita, în acest fel, în timpul unui joc de bacara, un împrumut] În țara asta de nimic, Unde talentul e o crimă, Mai lesne-i de găsit o rimă Decât cinci lei la un amic! II Post scriptum ... fiind un spirit vast Și cu capriții de-mpărat... Îmi trebui suma la pătrat. III Aceluiași Sunt fericit că ți-au plăcut Cele opt versuri ce-am făcut, Dar pentru mine, ce e drept Succesul lor a fost amar, Căci le-ai băgat în buzunar... Și eu aștept! IV Aceluiași Ești om de duh, dar ce folos Că pe poet apreciezi! Deși ești spirit luminos... Nu eclerezi! V Ultimatum Văzând că nu te mișcă-avântul, Nici verva mea prietenească, Eu tac ...
... Scormon! Scormon apucă bucata cu sfială și o puse între labe, iar fata se așeză lângă el și rămase privind cu mulțumire cum câinele din ce în ce se îndemna mai tare la mâncare. — Unde e Pascu, Scormon? Câinele lasă bucata și iarăși începe a scheuna. — A murit ... e sătul de traiul de mai nainte. De patru săptămâni își paște turma și încă nu și-a botezat chiar nici pe berbecul ce poartă clopotul cel mare. Poate cu vremea, cu zilele, lucrurile iarăși vor intra în firea lor de mai nainte. Scormon ridică capul, se ridică de tot, privește ciulind în vale, apoi, ca lăsat din pușcă, se duce peste gropi și tufișuri în jos. — Unde, păcate, se duce câinele așa? Scormon, Scormon! Scormon n-are vreme să stea de vorbă. Pascu se ridică și privește în urma lui. Din vale șerpuiește, albă și netedă, poteca îngustă. Jos, unde se pierde în dosul spinișului îndesat, Pascu vede o femeie venind grăbită în sus. Scormon merge drept la ea, apoi joacă împrejurul ei, se tăvălește, latră, sare la ea și iarăși ia calea înapoi până la Pascu. â ...
Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă
... ghespre jăn? Ce iaște jănul? Școlerul răspunghe: Jănul e cumu-i lucru: masculin, femenin și ekerojen au neutru, reșpeckive ghe bărbat, ghe femeie și ghe ce nu-i nici bărbat, nici femeie. Pedagogul: Esemple doară... Școlerul apoi musai se exprime astfel: Calul îi substankiv masculin; iel se schimbă în iapă, ș-apoi ghevine femenin. Pedagogu1: No! dar neutru? Școlerul (inoțent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata să ... probăluike ca gherivând ghin natura noastră, carea lucră pe cum e mânată mai gheparke. Într-o viitoare conferență, vom cuvânta apoi ghespre această natură iarăși în aplicățiunile sale în raport cu pedagojia, cu beserica și cu ișcoala! (Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit în slujbă profesor "ghe pedagojie în jenăre și ghe limba makernă în șpețial". Să-l vedem la lucru.) O inspecțiune Profesorul: Că-z onorat domnul inșpectore va binevoi doară un momânt să asculke aplicățiunea metoaghii intuikive. Inspectorul ... Șpania, unghe-i Șpania? Elevul: ...?! Profesorul (magistral): Șpania-i lângă Portocalia, mă boule, și vițăversa! Elevul (aiurit): Și... Spania și Portocalia, dom'le! Profesorul (din ce în ...