Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I��I
Rezultatele 1841 - 1850 din aproximativ 3413 pentru I��I.
Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva
... căpătat-o la Constantinopoli, unde se păstra la o rudă a lui kir Grigorie, mitropolitul Cesariei și era cumpărată cu greutatea aurului. Noi i-am înfățoșat și alte osemine daruri din deosebite locuri, câteva moaște de mult preț a celor doisprezece apostoli, luate iarăși de la Constantinopoli ... încântare și mirare, și nu-și putea ține bucuria când îi zise patriarhul: — Toate aceste sunt pentru tine; păzească-te de toate primejdiile! Noi i-am mai dat o stecluță cu sfântul mir. Atunce beiul simți dragoste către stăpânul nostru patriarh, și-l întreblă de pricinile ce-l aduseră pe ... insuflă groază; ba încă am văzut cum ducea la moarte până și preoți. Beiul, cu toată strășnicia lui, nu fusese în stare a-i îndrepta. Până și femeile și fetele moldovenilor sunt lipsite de toată cuviința și măcar că beiul le taie nasurile, le pune la stâlp, și le ... mii de ostași, ca să meargă cu ei împrotiva lui Vasilie și să-l omoare. Logofătul știu a se alcătui cu ei, încredințându-i că el și ei au tot același gând. El se vorbi cu capiteniile armiei moldovene, ca ei să puie mâna pre Vasilie în duminica Paștilor ...
Alecu Russo - Studii naționale (1840)
... ogorul: unul din boi căzu mort de osteneală și de căldură!... Începui a-mi smulge părul de deznădăjduire, când omul ăsta, Dumnezeu să-i ierte păcatele, îmi zise: "Ține, sărmane, și nu te mai căina; cumpără-ți alt bou..." și îmi dete 12 galbeni, fără a aștepta ... frică de cătane sau de cazaci, iar când se arăta în Moldova, poporul zicea: S-a ivit Bujor în țară... Pe ciocoi mi-i bagă-n fiară etc. Și atunci boierii mergeau la drum cu câte doi-trei arnăuți plini de arme din cap până-n picioare. Cuconul A ... trăsură, se văzu deodată oprit în mijlocul drumului. Bujor cu șase tovarăși îi aținea calea. Arnăutul de pe capră vru să se posomorască, însă nu-i dete vreme unul din hoți, căci îl smuci de sus și-l culcă în țărână sub genunchiul său. — Ce vreți? întrebă boierul. — Ca ... No davai rubla, căpitane! Maiorul înțelese și scoase din buzunar vro câțiva sorcoveți. — Parcă ai și un ceasornic? observă hoțul... adu-l încoace... Nu-i vrun lucru... o ceapă... al meu e mai boieresc. Hoțul scoase din sân un breguet de aur. — Vrei să schimbi cu mine? întrebă maiorul ...
Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu
... a se face vrednic unei asemene cuvântări. Începutul facem cu zicerea:"Doamne, răsplătește". Cuprins 1 ACATIST 1.1 Icosul 1 1.1.1 Condacul I 1.2 Icosul 2 1.2.1 Condacul II 1.3 Icosul 3 1.3.1 Condacul III 1.4 Icosul 4 1.5 Condacul ... de-legile amploiaților! Bucură-te, machină care prefaci minciuna în adevăr! Bucură-te, luceafăr ce întuneci lumina folosinței! Bucură-te, mare făcătorule de rele! Condacul I Niciodată mai bine decât în parte-ți n-ai cugetat, și nici ai gândit a te face priitoriu obștescului bine, ca prin aceasta ... te, gata despărțitoriu dreptății celor slabi! Bucură-te, cela ce lași în necazuri pe cei despoiați! Bucură-te, că fără milă privești pe acei ce i-ai împlântat în durere! Bucură-te, că nici un ceas nu te-a lăsat cugetul a te face apărător drepturilor fraților ... a spori rodurile neomeniei tale și mai cu înlesnire a te sui pe treapta strâmbătățirii, tras-ai întru ajutorul tău pe acei ce i-ai deprins să fie vrednici sprijinitori osânditoarelor tale abuzuri; pentru aceasta împreună cu dânșii primește a auzi: Bucură-te, munte ce umbrești pe ...
Constantin Negruzzi - Flora română
... mea, ci așteptând-o, să o revedem, să cetim Lăcrimioarele lui Alecsandri. Precum vedeți, doamna mea, ea merită numele de lăcrimioară și de mărgăritarel, ce i-am dat noi; mă tem însă să nu vie vrun poet galoman care să-i zică mughet, pentru că rimă cu poet și cu buchet și pentru că așa îi zic francezii, horror! Iată mintă, săbiuță gladiolus, sălvie, milostivă gratiola ... finitul lui mai; ea este însă cea mai frumoasă și cea mai odorantă. Roza la noi se numea rujă pană ce au venit grecii și i-au zis trandafir t??a?t?f????? (cu treizeci de foi), voind a corecta pe acei ce-i dau o sută (centifolia); și numele de trandafir i-a rămas, deși pe la une locuri la țară o numesc tot rujă. și apoi am și alte cuvinte ca să o prefer ... trămit, veți găsi împrăștiete mai multe floricele albastre cu o steluță galbenă în mijloc. Aceste cresc pe malul părâilor, și învățații — iar învățații — i
Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură
... cheltuiaște nimic, cum zice David, că: Cel ce nădăjduiaște spre Dumnezeu mila îl va încungiura. Rea iaste acĂ©ia când nădăjduiaște cineva la om să-i facă vreun bine, sau vreo îndemână la lucrurile cĂ©ste trecătoare ale lumii, care nădĂ©jde iaste mincinoasă și deșartă, cum zice iarăș David: Nu ... rea. Dragostea cea dumnezeiască iaste acĂ©ia ce zice la A dooa lĂ©ge, la 6 capete: Să iubești pre domnul Dumnezeul tău i proci; iar cea firească iaste cĂ©ia ce iubesc părinții pre fii și fiii pre părinți și fieștecare pe ruda sa și pe priiatenii săi ... 14 capete: De mă iubĂ©ște neștine, cuvântul mieu va păzi. Iar noi, în loc de a-l iubi și a-i păzi cuvintele îl înjurăm și-i ținem cuvintele de râs și de batjocură, ca când ar fi niște basne. Iar de mă veț întreba, în ce chip îl înjurăm, să vă ... acĂ©stia lucruri creștinești, zică cine are Dumnezeu. Încăș, pe lângă acĂ©stia toate, mai adaogem cu răutatea că pre părinții noștri îi ocărâm și-i batem; pre bătrâni îi necinstim, pre domni și pre boieri îi blestemăm, pre arhierei nu- ...
Nicolae Filimon - Jocul bănățean
... le dar că se prind, fiecare își ia voinicul său. Junii atunci par că reînviază, fiecare își învîrtește pe soața sa în joc, sau apucîndu-i cu grație mijlocul, numai într-o parte, sau învîrtind-o în două părți, așa încît o mînă este liberă pe cînd ceealaltă este peste mijloc ... voi. Noi știm că junele bănățean, prins în horă sau învîrtind bănățeanca , se ocupă mai mult de grațioasa sa soață: Cît e țara ungurească, Nu-i ca fata românească, Că cu brîu roșu se-ncinge, Cînd o vezi, inima-ți plînge. Apoi aleargă la o alegorie, nici mitologică, nici din Parnas ... spre a varia simțiciunile amorului? Românul iubește varietatea, și ce e mai variabil decît a cînta iarăși: Fă-mă, Doamne, ce mi-i face, Numai popă nu mă face, Să mînc pîne bombăită, Și colaci De la săraci. Și apoi, satirîndu-se pe sine însuși, își descrie vîrstele ... îți spune mii și sute, Pînă te scoate din minte. Dar cînd voinicul e depărtat, cum va avea știre despre mîndra lui? Oare cucul nu i-ar putea face acest serviciu? Cucule, de unde vii? De la noi, de peste vii? Dar de mîndra ce mai știi? Eu știu că ea ...
Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)
... unui triunghi sunt dopotrivă unui jumătate de cerc, că unghiurile alterne și întivitoare la vârf sunt dopotrivă; să fi-ndrăznit numai a nu-i învăța deodată d-alde astea și a nu-i pune să caute cu un ochi închis prin crăpătura dioptrii, arătând că trebuiesc copiii pregătiți spre aceasta cu alte învățături, că numaidecât l-ar fi ... și botezaseră, de cearlatan ce nu știe să învețe ingineria. "Inginerie vrem noi, dascăle, să ne măsoare băieții moșiile, și de inginerie apucă-te să-i înveți, că socoteală învață ei în toate băcăniile." Se bătea omul cu pumnii în piept și ardica mâinile la cer strigând: "Doamne! până când anii ... pot învăța în orice limbă. La Veniamin trecuseră aritmetica, o parte din geometrie și câteva capete din filozofie. Lipsa unui profesor de a-i conduce până în sfârșit cu lucrul început, curiozitatea de a vedea practica la câteva principe de matematică teoretică ce luaseră, acea practică cu ... cap până-n picioare de porunceală, telios telefteon , traseră în Sfântul Sava pe toți școlarii din clasele dintâi ale școalei grecești, în capul cărora era I ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului și a marelui
... Facerii, la 19 capete. Cu pământul au certat pe vrĂ©mea lui Moisi, pre Core și pre Dathan și pre Aviron, pre carii, crăpând pâmântul, i-au înghițit și pre toț câț era cu dânșii, precum zice la cartea Numerelor. Cu văzduhul au certat pre faraon cel vârtos la cerbice, ca ... era de fața, cum că nu poate; a treia, că de ar fi fost deșteptat, nu l-ar fi rugat ucenicii și să-i zică: Doamne, mântuiaște-ne pre noi, că perim. Iar incâș să mai zic și alta, ca doară s-ar cuveni. Domnul nostru Hristos, ca un ... avea apostolii; și pentru aceasta au dormit și s-au depărtat să se facă cutremurul, pentru ca să se arate împuținarea credinții lor, ca să-i cĂ©rte puținel și să-i înfrunteze. Căci de ar fi crezut deplin să cuveniia să nu zică cuvintele ce au zis, nici să se teamă, ci să socotească cum că ... facă liniște. Și această taină ascunsă și acoperită o socotesc și de pe alte minuni ce au făcut domnul nostru Hristos, ca și slăbănogului; că i ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 3
... vecinul nostru, iar mai vârtos pentru ca să ne curățim cugetele noastră de tina păcatului și cĂ©rem, ertăciune de la Dumnezeu pentru necinstele ce i-am făcut, peste tot anul, cu gândul, cu cuvintele și cu lucrurile cĂ©le făr de lĂ©ge. Acum, toate acĂ©stia, oare făcutu-li ... Și din noi care creștin au lăsat păcatul? Cine s-au asemânat lui Nathanail, să alĂ©rge cu pohtă și cu dragoste cătră Hristos, să-i mărturisească Fiiul lui Dumnezeu și să urască din tot sufletul pre blestematul de smochin, pre păcatul? Au trecut zioa și în carte nu s-au ... erta păcatele, zicând: ce grăiaște acesta așa hule? Ni-au învățat Evangheliia să părăsim clevetirile, să nu grăim de rău pre vecinul nostru, să nu-i zicem cuvinte grozave, să nu-l necinstim. Și cine au făcut-o aceasta? Cine și-au oprit limba de rău și buzele lui să nu ... o pocăință adevărată și cu ispovedanie? Văz în Sfânta Scriptură, la Eșire, în trei capete cum când au chiemat Dumnezeu din rug pre Moisi și i-au descoperit cum că va, prin mijlocul lui să mântuiască din robiia lui faraon pre neamul jidovesc, ...
... ce-ar fi? Va fi o distracție pentru mine și un semn al timpurilor totodată. — Bre aga! Ia vin încoace, îi zisei eu, făcându-i semn, nu cu mâna, ci cu piciorul. Mărturisesc că acest gest n-a fost lipsit de un pic de răutate intenționată vroind oarecum ... pristavul de pădurari de aici, a ucis doi urși unul după altul, și până a nu-și încărca pușca din nou, i-a ieșit un al treilea urs, ș-atunci a aruncat pușca jos și a luat-o la sănătoasa. â ... picior și meșteri la ochit, de cei care nu dau dos la față. Este vorbă că omul cum și-o face singur nici dracul nu i-o face. Tocmai așa am pățit-o și eu. Ca să nu mă arăt fricos, deși cam cu sfială în inimă, m-am prins al ... sminteală tocmai la adică; de altfel, drăguța mea de carabină cu două țevi era destul de durdulie și glonții destul de mașcați ca să nu-i poată mistui dihania oricât de bun pântece ar fi avut. Am stat așa două ore întregi pe ceasornic pănă ce a pornit goana ...
Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță
... însă, la toate acestea saluta compania cu cele mai gentile maniere, deși pentru un observator sever, precum eram eu, lăsa să se vază durerile ce-i cauzau acele impertinențe. Momentele cele mai sfîșiitoare pentru sîrmana artistă erau acelea cînd se vedea silită a-și reclama salariul său în modul ... le adresa cîte un grazie plin de recunoștință și cu o manieră cît se poate de delicată. Mă veți întreba poate care era darul ce-i dăruiam? Vă mărturisesc că oferta mea, care în primele zile era neînsemnătoare, creștea în proporțiune cu amorul meu: o iubeam. Dar fiindcă călătorii nu au ... amoroasă. Prin acest mijloc aflai că Venerea ce adoram, deși nemăritată, avea un amant corist; și cu toate că o esploata fără a-i păzi cel puțin credința, ea însă îl iubea din toate puterile frumoasei sale inimi, iar suferințele ce-i cauza purtarea lui le credea trimise de cer pentru espierea crimelor sale. Știu însă că în loc să mă descorageze statornicia acestei femei către amantul ... și, cu o manieră ce rămase neobservată de adunare, îi pusei în frumoasa mînă a cantatriței, care mai întîi roși, apoi lăsă să- ...