Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru L��CA��

 Rezultatele 1831 - 1840 din aproximativ 2040 pentru L��CA��.

Ștefan Octavian Iosif - La marginea satului

... în crîșmă-i vuiet mare De țimbal și de vioare ! Geamurile țiuie, Și flăcăii chiuie : — Crîșmăriță, dragă, hăi ! Adă vin bun la flăcăi ! Vechi ca moșu-meu, colea, Zvăpăiat ca mîndra mea ! — Zi, măi cioară, din vioară, Că mă-mbăt în astă-sară ! Zi, mă !... că-ți plătesc să-mi zici : Vroi să crăp ...

 

Duiliu Zamfirescu - Pe mare

... nici un bine, Nu are nici un dar. În cer fie lumină, Sau nori, sau noapte lină, Sufletul meu suspină, Suspină cu amar! Oricare nălucire L-a omului simțire Aduce-nsuflețire Cu glasu-i încântat, Se pierde-n neagra ceață Ce-ntunecă-a mea viață Și glasu ... depărtat. Acum cerul zâmbește, Natura-ntinerește Și tot care trăiește Se simte fericit; Dar mie ceru-mi pare Cuprins de-ntunecare; Văd lumea-n întristare Ca sufletu-mi cernit! Zadarnic cat plăcere, Zadarnic mângâiere, S-alin a mea durere, Să curm al meu suspin. Trecuta fericire Izvor e de ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - La marginea satului

... în crîșmă-i vuiet mare De țimbal și de vioare ! Geamurile țiuie, Și flăcăii chiuie : — Crîșmăriță, dragă, hăi ! Adă vin bun la flăcăi ! Vechi ca moșu-meu, colea, Zvăpăiat ca mîndra mea ! — Zi, măi cioară, din vioară, Că mă-mbăt în astă-sară ! Zi, mă !... că-ți plătesc să-mi zici : Vroi să crăp ...

 

Vasile Alecsandri - Călătorul

... El se plânge că-n cea lume Nime știe de-al său nume, Nime nu se îngrijește De e mort ori de trăiește. Surioara Magdalină L-auzea dintr-o grădină, Și pe gânduri ea cădea Și de dor se aprindea: ,,Călătorule mâhnit, Și prin lume rătăcit! Tu ești pasăre străină Care ... cântă prin grădină Ș-apoi zboară mai departe Lăsând inimi înfocate." ,,Surioară mângâioasă! Mult ești dulce și frumoasă! Ochii-ți ard și-ți arde fața Ca garoafa dimineața, Când de rouă-i încărcată Și-n lumină se arată." ,,Călătorule mâhnit, Nu ți-e calul obosit?" ,,Nu, drăguță, nicidecum, Dar e săturat ... unei călugărițe ce a urmat în codri pe un om necunoscut și care a fost găsită moartă sub poalele Ceahlăului. Poate ca

 

Vasile Alecsandri - Pe mare

... nici un bine, Nu are nici un dar. În cer fie lumină, Sau nori, sau noapte lină, Sufletul meu suspină, Suspină cu amar! Oricare nălucire L-a omului simțire Aduce-nsuflețire Cu glasu-i încântat, Se pierde-n neagra ceață Ce-ntunecă-a mea viață Și glasu ... depărtat. Acum cerul zâmbește, Natura-ntinerește Și tot care trăiește Se simte fericit; Dar mie ceru-mi pare Cuprins de-ntunecare; Văd lumea-n întristare Ca sufletu-mi cernit! Zadarnic cat plăcere, Zadarnic mângâiere, S-alin a mea durere, Să curm al meu suspin. Trecuta fericire Izvor e de ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul opiumului

... și opiumul uitării Pe rogojini din pai de-orez, Fo-hi, spre piscul aiurării, E dus de visul lui chinez. Scăpat de chinul zbuciumării, Senin ca după-un meterez, Fumează opiumul uitării Pe rogojini din pai de-orez. Iar când sosește-al nopții miez Ce-l

 

Cincinat Pavelescu - Lui Lucian Costin

... Cincinat Pavelescu - Lui Lucian Costin Lui Lucian Costin de Cincinat Pavelescu colaborator la Luceafărul, revistă din Brăila Costine, tu ești ca Atila, Pe unde treci doar moarte ningi, Ucis-ai Ritmuri; și-n Brăila Azi vrei Luceafărul să-l

 

Gheorghe Asachi - Moartea și nenorocitul

... greu și mii beilice, Doi ficiori și patru fiice, O soție sfăditoare Viața-i umple cu lungoare, Încât vrând a-și face seamă Ca să vie moartea cheamă. Nesățoasa deci bătrână, Țiind săcerea în mână, Repede s-au arătat Și ce vra l-au întrebat. Văzând fioroasa moarte, Spământat lemnariul foarte Zice: Rog agiută un pic Ceste lemne să rădic! Moartea curmă toate cele, Omul însă-i mai ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

... dindată, marfa astă omenească reprezentată prin valorile statului sau ale visteriei... Chibzuința cârmuirii va fi în înțelepciunea sa de a cumpăni prețul despăgubirii ca un capital sau ca venit. Credem că acest princip, introdus în țară, ne va înlesni alte chestii mari, care se văd în zarea politicii. Dând astăzi drumul discuției presei ... căpetenie, de cele ce aduc strămutare în rânduielile economice ale unei țări, misia presei este de a deștepta publicul și a-l convinge de folosurile ce i se dau, în contra altor folosuri ce i se iau. Jurnaliștii îndeobște au acea misie, mai ales în țări neînvățate ... capital greu de a preface. O mare parte din țiganii boierești nu plătea nici o dajdie, o parte sunt netrebnici la munca pământului, ca salahori se văd rari, și un grădinărit nu plătea de multe ori hrana și îngrijirea lor. Putem astăzi rezuma proiectul supus hotărârii: 8 și 4 ... din mână în mână, și escontul lor nu se suie și se coboară după nevoile partizilor? 8.000 galbeni în obligațiile statului se vor vinde, ca și toate sineturile și vecselele ce se vând în piață, cu osebire ca

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La Iulia

... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La Iulia La Iulia de Bogdan Petriceicu Hasdeu Când văz o floare Lucind la soare Ca o lumină din curcubeu, Mă fac o rază, Ce colorează Flori și mai mândre pe chipul tău! Când pe sub seară În primăvară Previghetoarea cântă ... Dar mintea-ntreabă de multe ori: Să fii tu oare Mai dalbă floare Decât atâtea sublime flori? Scântei plăpânde, Steluțe blânde, Să nu mai fie ca-n ochiul tău? Să fii tu oare Lună și soare, Lună și soare și Dumnezeu?... Suflet, junie Și poezie Astfel se-nchină la zâna lor ... lângă care Totul se pare O noapte neagră, un negru nor! Suflet, junie Și poezie Sunt călătoare p-acest pământ: Orice le place Vor să-l îmbrace În haina țării de unde sânt! Suflet, junie Și poezie Din cer în lume când rătăcesc, Aduc cu sine Forme divine Și prin iubire ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)

... nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Sunt mulți românii prin cătune, Sunt mulți ca stelele din cer, Dar norul greu când îi supune Luceferii în ceață pier! Sunt mulți românii în tot locul, Sunt mulți ca floarea din grădini, Dar nu s-a dezvălit bobocul Impedecat de mărăcini! O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au ... un nume uzurpat! De vrei să scapi duioasa rază A mii de stele românești, Tu norul ce le-nmormântează Din cerul țărei să-l gonești! De vrei să smulgi plăpânda floare Din buruieni și din scaieți, Tu-i fă curând un loc la soare: Hai dară la plivit, băieții ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>