Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��I��I
Rezultatele 1811 - 1820 din aproximativ 2873 pentru ��N��I��I.
Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie
... coade, însă cu scurtă minte, De ce vrei să arzi globul ce noi îl locuim? El, drept, mult nu plătește, dar tot avem cuvinte Viața-i păcătoasă cîtva să prelungim. De ne vei arde-acuma, să știi că or să nască În locu-ne ființe mai rele decît noi, Ce-n ... crime și război. Ce! ai uitat tu oare potopul d-altădată, La care, cum s-aude, destul ai conlucrat, Atunci cînd tata Noe în luntrea-i deșălată Plutea pe universul subt unde înecat? Ei bine! omenirea ce moșteni pămîntul, Ființe, lighioane, ce-n urmă s-au ivit, Întrec ele p-acelea ce ș-au găsit mormîntul În marea adîncime și monstri au nutrit? Cîmpiile de astăzi sînt ele ... zece mii de ani, Să ne-ndreptăm purtarea, să ne spălăm de pete, Să nu cădem în iaduri pe gheare de satani. Atuncea, daca globul n-o merita viață, Poți să-l prăjești în voie-ți, eu nu mă-mprotivesc, Dar azi, topește numai a inimilor gheață, Și arde ...
Ștefan Octavian Iosif - Zădărnicia
... Ştefan Octavian Iosif - Zădărnicia Zădărnicia de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Zădărnicia-i rege peste regi, Palatul ei e largul lumii-ntregi, Cutreieră palatu-n lung și-n lat, Nimic nu lasă ea necercetat. Și unde merge... toate se desfac, Se prăbușesc și pier... în juru-i
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Zădărnicia
... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Zădărnicia Zădărnicia de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Zădărnicia-i rege peste regi, Palatul ei e largul lumii-ntregi, Cutreieră palatu-n lung și-n lat, Nimic nu lasă ea necercetat. Și unde merge... toate se desfac, Se prăbușesc și pier... în juru-i
George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
... Pe de altă parte, un om poate foarte bine să fie vesel de la natură și, totuși, să nu aibă darul de a-i face și pe semenii lui să râdă. Și cu cât el, cel dintâi, râde mai tare de propriile-i glume, cu atât cei din jurul lui se lasă mai greu contagiați, mai greu convinși să râdă și ei. Când e vorba de un scriitor ... atârnă de chipul cum ea este povestită: al celei comice atârnă de subiect. Povestirea humoristică trebuie povestită grav; povestitorul se silește să ascundă punctul ce i se pare în stare să provoace râsul.â€�
Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)
... iar cele mai grave se numesc delapidare, abuz de încredere și furt. Când un om însărcinat să mânuiască bani publici ia din acei bani și-i întrebuințează pentru nevoile sale particulare, se numește delapidator, când un om subtilizează o valoare ce i s-a încredințat și caută să nu dea seama de ea, se numește abuzator de încredere, si acela care își însușește dintr-o ... a căutat să remedieze luând alți artiști de deosebite genuri, dar tot așa de cunoscuți ca buni, pe cari publicul dorea de mult să-i vază pe scena Teatrului Național; e destul să pomenim de dd. Anestin și Hagiescu. Afară de asta, direcția a căutat sâ întrebuințeze mai ... vor înțelege cât e de avantajoasă această sistemă de a da drumul tutolor talentelor să-și facă evoluția complectă. Așadar, ne-am înțeles? N-aibă nimeni grije, și mai cu seamă cei ce nu o au sinceră, că teatrul nu va merge. Un confrate al dv. mă înghimpa mai ... spunea cum că s-ar putea prea bine ca teatrul nici să nu mai înceapă. Acesta nu o știa d-sa din proprie cercetare, nu; ...
Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului
... atîta va rodi și el mai mult. Poate că era greșit și că vechilul său avea și el dreptate cînd spunea că pămîntul nostru nu-i încă destul de obosit pentru a-l hrăni pe cale artificială și a-l lucra cu atîtea mașini, cînd ai destule ... pe plac stăpânului, după ce armata de mecanici hotărî că mașinile pot fi scoase la cîmp, el, pufnind si trăsnind, înjugînd toți boii pe care-i avea la îndemînă, ieșea cu ele pe lanuri. Neagră, proaspătă și adîncă, arătura sporea ca prin farmec, proaspăt mirosul pămîntului răscolit se împrăștia pe urma ... să muncească și cîte brațe inutile puteau să înlăture, cînd poate era mai multă nevoie de ele, stăteau acuma ridicole și neputincioase, pentru că așa-i plăcea domnului Panțu. Arăturile însă n-au vreme să aștepte, cînd au început ploile, precum nici grîul cînd e în copt nu poate sta la bună voia și întîmplarea vînturilor. Cu ...
... dar se vede că sau Mihai însuși a reușit s-o scape cu promisiuni trimise hanului prin deputații săi, sau că Radu Șerban I, moștenitorul tronului, și boierii țării au liberat-o cu dare de bani, crezând că este o dezonoare generală să se afle în mâinile tătarilor familia ... pe Țepeș și alți asemenea lui ieșind din pământ ca să ne măcelărească; sunt încredințat că ne-ar socoti oameni fără de gust și că n-ar lăsa să se piarză astfel datinile strămoșești. Ne trebui mai mult de o oră până să ajungem la Ovedenia, mic schit locuit de vreo ... însă crezuți de eretici, dădurăm ceva părinților ca să ne comemoreze. "Aveți și ceva morți?" ne întrebară. "Avem, dar pentru că au murit de mult i-au comemorat alți preoți." Â "Asta nu face nimic: noi aici n-avem nici o treabă și putem să ne rugăm pentru dânșii." Acum era târziu ca să mai pierdem timpul în vorbe, luarăm dar binecuvântarea părinților ... a doua zi de la Cozia, ne mai suirăm o dată în foișorul ce dă asupra Oltului: de acolo preum- blarăm căutătura noastră pe deșertele-i ...
Dimitrie Bolintineanu - Apa Bârsei
... Turcii le sprijină; turcii și tătari Se îndes, s-amestec... Sprinteni armăsari Nechează, spumează... Armele răsună; Tremură pământul... Muntele detună, Soarele pălește... Apele roșesc... Păsările-n aer zborul lor opresc. Omul se îmbată d-omenescul sânge... Muma către sânu-i copilașul strânge. Ungurii rezistă furiei cei vii, Dar cum în suflarea negrei vijelii Arborii rezistă, câteva minute, Apoi își sfărâmă crăcile bătute, Astfel stau maghiarii ... Strigăte, trufașe, celui ce învinge, Se confund cu plânsul celui ce se stinge, Astfel cum bacanta, l-al plăcerii loc, Vine despletită și cu ochii-n foc, Și cu voluptate, și nesăturată, De plăceri sălbateci și de vin se-mbată. Secheli s-abate. Zilele-i
Nicolae Filimon - Rașela și Ristori
... Rașela din Biblie: Rașela și Lia, tatăl și fratele său, împreună cu toată turma sau compania artiștilor tragedieni; și cum socotiți că o priimirăm noi? I-am așternut calea cu ghirlande de flori, am salutat-o cu imne de veselie! I-am umplut caseta cu fiorini de argint, nu de hîrtie; iar ea, într-un esces de simtimente de umanitate, promise că va da o reprezentare ... în contra mea și adoară alți zei. Scoală-te, Crosnier, deschide chivotul legii, scoate pe Racine și Corneille! Adună popolul meu din Paris și zi-i așa: Rașela s-a înștiințat că te-ai revoltat în contra ei și te închini la alți zei, fiindcă de mult n-ai văzut fața ei. Dar acum ea vine la tine învestită în pară de foc și să va coborî în templul tragediei ca să te ... cred că în Rașela prevala natura, iar în Ristori arta. Dar cîtă maiestate, cîtă veritate de arătă Rașela în declamarea ei, o mărturisesc că niciodată n-am văzut-o atît de mare, atît de veritabilă și de intelegintă; sîngele îmi înghețase prin vine și pulsul îmi bătea confuz! Cînd se fini
George Coșbuc - Oștirile lui Alah
... Când cetindu-și El-Coranul Trist mahomedanii cântă Pe răpușii prin bătăi Noaptea asta știe spune De-o minune La Călugăreni prin văi, Când e-n jumătate ruptă Noaptea-n cale, Pe uitatul câmp de luptă Se pornește-un glas de jale Și-apoi multe, și-mprejur Din păduri răsar o mie, Din câmpie Plânge ... Mii de fețe, Alergând, privesc în sus. Iar acum, fiind o gloată, Numai una, Osie-ntr-această roată Se ridică Semiluna, De pe steagul care-n vânt Geme-o plângere-ntreruptă Și se luptă; Iar ce geme e cuvânt. Și-i a lui Alah cuvântul, Sfânt și mare! Și tăcută ca mormântul Și-mpietrit-acolo-n zare Oastea-ntreagă stă pe loc. Codri, dealuri, râu și luncă Toate-aruncă Ochii-n sus, spre-un semn de foc. Mii de guri atunci în vaier Umplu cerul: Crucea e, o cruce-n
Ion Luca Caragiale - Ultima oră
... scrisori de la Sarafoff, de la Dimitroff, de la Trifanoff și de la Ciciu Penciu... - Fugi, monșer! Cine ți-a spus gogoșile astea?... N-avem nici un bulgar arestat... Poți, dacă vrei, să mergi să te convingi. Salutare, mă grăbesc; e târziu, trebuie să dejunez mai devreme; escortăm pe ... meu foarte încruntat. - Nu știi nimic... - Ba știu, zic eu; știu că bulgarul dumitale nu există la cazarma vânătorilor: acum am vorbit cu căpitanul... (și i-l arăt pe căpitanul, care se depărtează prin mulțime) mi-a spus că sunt toate gogoși, că la cazarma lor nici pomeneală n ... Pentru că nu l-au păzit cumsecade și l-au lăsat să scape. Bine c-am aflat-o și pe asta!... Dar în sfârșit, asta n-are atâta importanță; asta e veche... Să-ți spui ce am aflat acuma la telefon din București... E lată rău! Războiul e declarat. - Ce?! zic ... ca și cum ar înțelege ce sentimente mă muncesc. - ...O șalupă... - ...Bulgărească?... zice d. ministru accentuându-și mai bine zâmbetul. - ...Da... zic eu. - Liniștește-te... N-a făcut până acuma nici un prizonier român. Apoi, cătră toți: - Hotărât, oamenii aceștia vor să smintească lumea! Pe urmă, cătră mine: - Ei ...