Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��CA��
Rezultatele 1801 - 1810 din aproximativ 2040 pentru L��CA��.
Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters
... Cunosc pe acest artist, È™tiu cîtă conÈ™tiinÈ›ă pune în exercitatrea frumoasei lui profesiuni È™i nu mă îndoiesc de succesul moral ce-l aÈ™teaptă. Va avea È™i succesul material? Să vedem. În orice caz, ar fi păcat ca o întreprindere atît de folositoare pentru cultura publicului romînesc să nu poată reuÈ™i. Note ↑ Pacotille (fr.). Caragiale aplică noÈ›iunea de mărunÈ›iÈ ...
Mihai Eminescu - La o artistă (Credeam ieri că steaua-ți...)
... stinse ce-n valuri eterne se plâng, Astfel România, ea știe că glasul tău dulce divin Italia, sora ei numai, putut-a să-l aibe în sân. Ea dară acum te salută, ea-n visul ei te-a presupus  Tu vii ca
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cântecul de leagăn
... a dragul privind rumenele fragi pe gurița ta. Iat-o s-a deschis, iat-o iar s-a strâns plăpându-l boboc Un trandafiraș vesel zâmbitor l-al soarelui foc! Spicele de grâu parcă moțăiesc din cap lenevos; Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea-ncetinel Învălește tot de jur ... când în când al bufniței glas cobește a gol Dormi, puiuțul meu, de luna din cer privit drăgălaș; Sufletu-ți în trup e ca un altar În sfântul lăcaș! Somnul tău aș vrea să fie ș-al meu: somn nevinovat! Tu dormi făr’ să știi al lumii amar Ș ...
Iulia Hasdeu - Cântecul de leagăn
... a dragul privind rumenele fragi pe gurița ta. Iat-o s-a deschis, iat-o iar s-a strâns plăpându-l boboc Un trandafiraș vesel zâmbitor l-al soarelui foc! Spicele de grâu parcă moțăiesc din cap lenevos; Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea-ncetinel Învălește tot de jur ... când în când al bufniței glas cobește a gol Dormi, puiuțul meu, de luna din cer privit drăgălaș; Sufletu-ți în trup e ca un altar În sfântul lăcaș! Somnul tău aș vrea să fie ș-al meu: somn nevinovat! Tu dormi făr’ să știi al lumii amar Ș ...
Ion Luca Caragiale - Karkaleki
... era vodă nemulțumit de administrație, chema la palat pe ispravnic, pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta ... A doua zi, îndată după apariția numărului din Buletinul ofițial cu darea de seamă asupra acestei minunate serate, se pomenește Karkaleki cu un dorobanț că-l cheamă în fuga mare la palat. Cum intră publicistul, vodă sare de pe divan și, fără vorbă, șart-part! câteva palme și pe urmă trage ... mai înțeleg; dar tu, tu publicist, tu om politic să mănânci palme și ciubuce, să te facă ticălos, să te arunce pe scară, și tu, ca un slugoi nemernic, să-i săruți mâna! Mă mir cum n-au murit de rușine cei ce au trăit în așa vremuri. Dar, în fine ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... și vasul a scăpat. Dar zorile se varsă. Conrad pe pod privește Acest spectacol magic, strein, ce îl răpește; Aceste mii de valuri, ca cete de geanți, Ce joc cu vasul, și-unii îl trec la ceilalți, Râzând de slăbiciunea acestui om pigmeu Ce vrea pe eleminte să puie ... jugu-apăsător Nu ar sorbi și viața, și fructu muncii lor! Aceste unde-eterne cât sânge nu sorbiră, O, martor al durerii acelor ce pieriră, Ca să păstreze lanțul ce de atâția ani Le dete moștenire un crud zeu la tirani? Dar unde sunt tiranii și sclavii? Au murit! Da; au ... s-a făcut poporul ce-aicea a trăit? Cu vechea-i strălucire el însuși a pierit. Dispare-o națiune ca orice viețuiește. Tot are-un timp, tot naște, produce,-mbătrânește, Și apoi vine moarte, și totul e pierdut! Tot? Nu! Nimic nu moare, odată am ... la soare, S-apuce-un loc la viață, și-abia venite, moare! În care adevărul, dreptatea, nu au loc Decât pe cei fățarnici să serve ca mijloc, În care interesul împarte pe dreptate Și meritul se-nclină la mediocritate. Născut aici în lume, o, zeu dezmoștenit, Ursita-ți e-mplinită de ...
... Mihai Eminescu - Iambul Iambul de Mihai Eminescu De mult mă lupt cătând în vers măsura, Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, Ca s-o aștern frumos în lungi șiraguri, Ce fără piedeci trec sunând cezura. Ce aspru mișcă pânza de la steaguri, Trezind în suflet patima și ...
Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală
... pământului. Liniștiți, pacifici și muncitori, ei cultivă pământul pe țărmii Zanzibarului. Nu au făcut nimănui niciun rău, și cu toate astea, sunt în o stare... ca vai de capul lor. Bieții mei Africani, necunoscând până mai anii trecuți invențiunea salutară a pălăriilor, și șezând la muncă toată ziua cu ... se răsipește. Șeapte Beduini, mai marii celor mari, se răped pe cai, ia cuțitele 'n dinți, împumnă lancile și dau goană cailor prin cătun, sbierând ca niște posedați. Vai de Tâmpitul care se va găsi 'n calea lor ! îl trag în lanciă ca p'un iepure 'n frigare. Bieții Tâmpiți aud de departe sbieretele Beduinilor și dau năvală 'n bordeie; cei ce nu au avut pas să intre ... beduinesc pentru mânținerea liniștei și ordinei în spiritele bieților mei Africani. Sărmani Tâmpiți ! Beduin vă trebuia vouă ? Am călătorit odată prin acel minunat ținut, și-l voiu pomeni și morților. Am admirat moravurile bizare ale acestor nefericiți. Am văzut de nenumărate ori repetându-se din ce în ce mai cu furoare ...
Alecu Donici - Furnica (Donici)
... au încredințat, Ea purta grăunțe întregi de orzul cel mai mășcat. Era înc-acea furnică Și la războaie voinică: Unde viermișor vedea, Se repezea și-l prindea. Chiar paingul cu atâtea săbii, coase, înarmat, Al ei ac de biruință într-o vreme au cercat. Dar furnica, ca și omul, cu dorinți nesățioase, De-a furnicarului slavă prea curând se dezgustase. — La târg — zise ea odată -- Mă duc lumea ...
... 20 9:49 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 10:10 →→ programul tv începe cu tine și se termină prost nopțile au mirosul ca o sabie cu două tăișuri printre cuvinte răsare pasărea cu penele smulse la romană aștept ziarul pe care nu-l citesc niciodată să-mi spăl păcatele îmi înfășor ziua precum sfoara în jurul gâtului pus la uscat astăzi doar papucii decupați se plimbă prin sufragerie ...
Vasile Alecsandri - Nevasta harnică
... ntâmpină în cale. Of, of, of și aoleu, Arde suflețelul meu! Ea aleargă-n fuga mare, Seceră orz de prânzare, Și-l usucă-ntr-o căldare. Of, of, of și aoleu, Arde suflețelul meu! Până un copil să sugă, Se azvârle ca vârlugă Și râșnește tot în fugă. Of, of, of și aoleu, Arde suflețelul meu! Într-o clipă ea frământă, Se roșește ...