Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE FRATE
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 545 pentru DE FRATE.
Ștefan Octavian Iosif - Romeo și Julieta
... Montague mă scoate din țâțâni. GREGORIO A scoate din țâțâni se cheamă a urni din loc; dar viteazul stă locu- lui. De aceea, pesemne, când tu ești scos din țâțâni, nimeni nu se mai poate ține de tine. SAMSON O javră din casa Montague are să mă țină locului! Am să dau de zid pe toți bărbații și pe toate femeile din casa Montague. GREGORIO Atunci ești un om slab, că numai cei slabi se dau pe lângă ... între domnii noștri și între noi, slugile. SAMSON Ce-mi pasă! Am să fiu neom, și după ce-oi da gata pe barbați, mă leg de fete. Are să fie vai și amar de pielea lor. GREGORIO De pielea fetelor? SAMSON De pielea fetelor ori de fetia lor. Tot una-i! GREGORIO Nu-i tot una pentru cine-o s-o pață. SAMSON O, au s-o pață cu mine, n ... tifla, signore. GREGORIO Cauți ceartă, signore? ABRAHAM Ceartă, signore? Nu, signore! SAMSON Altcum, de cauți ceartă, sunt la dispoziția dumitale. Slujesc un stăpân tot așa de ...
William Shakespeare - Romeo și Julieta
... Montague mă scoate din țâțâni. GREGORIO A scoate din țâțâni se cheamă a urni din loc; dar viteazul stă locu- lui. De aceea, pesemne, când tu ești scos din țâțâni, nimeni nu se mai poate ține de tine. SAMSON O javră din casa Montague are să mă țină locului! Am să dau de zid pe toți bărbații și pe toate femeile din casa Montague. GREGORIO Atunci ești un om slab, că numai cei slabi se dau pe lângă ... între domnii noștri și între noi, slugile. SAMSON Ce-mi pasă! Am să fiu neom, și după ce-oi da gata pe barbați, mă leg de fete. Are să fie vai și amar de pielea lor. GREGORIO De pielea fetelor? SAMSON De pielea fetelor ori de fetia lor. Tot una-i! GREGORIO Nu-i tot una pentru cine-o s-o pață. SAMSON O, au s-o pață cu mine, n ... tifla, signore. GREGORIO Cauți ceartă, signore? ABRAHAM Ceartă, signore? Nu, signore! SAMSON Altcum, de cauți ceartă, sunt la dispoziția dumitale. Slujesc un stăpân tot așa de ...
Dimitrie Anghel - Reveria unei statui
... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Reveria unei statui de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "La mîndrele vremi de altădată", în Luceafărul [Sibiu], IX, 21, 1 nov. 1910, p. 517—518. Pe piedestalul lui de marmoră, din ziua solemnă cînd buciumul a sunat prelung și alba pînză ce-l acoperea a căzut ca luată de vînt, pe calul de bronz, cu piciorul ridicat, gata parcă să pășească de pe soclu, înțepenit puternic în scări, ținînd în dreapta buzduganul, cu cununa de bronz pe creștet, Ștefan-Vodă privește parcă înaintea lui peste veacuri. De-a dreapta și de-a stînga, tunurile mute străjuiesc, și vîntul toamnei tîrzii, trecînd cu suflarea lui rece, îi murmură parcă un cîntec trist, o întîmplare străveche ... de catifea roșie, cu albastre perdele de atlaz, și iată, ori i se pare lui, că lîngă cort s-a făcut un jilț de piatră străveche, lustruit de vremuri, în care a stat odată. Da, e jilțul lui, de-a cărui spetează s-a râzimat
Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură
... spune ceva de folos; ci vă pohtim de ascultare. Precum un om casnic, vrând ca să samene grâu curat în holda lui, pune multă nevoință de-l cĂ©rne și-l curăță de neghină și de altele, așa și sfinții părinții noștri au pus multă nevoință de au cernut cu ciurul chibzuelii toată sfânta Scriptură și au ales ca niște grâu curat din toate bunătățile câte ar putea fi acĂ©ste trei ... va păzi. Iar noi, în loc de a-l iubi și a-i păzi cuvintele îl înjurăm și-i ținem cuvintele de râs și de batjocură, ca când ar fi niște basne. Iar de mă veț întreba, în ce chip îl înjurăm, să vă spuiu: când înjurăm de lĂ©ge pre cineva, pre Dumnezeu înjurăm. Că v-am spus mai sus, că credința iaste numai de un fel și toț oamenii cred în Dumnezeu, că Dumnezeu iaste liagea și făcătoriul legii; și pentru căci înjurăm lĂ©gia, înjurăm pre Dumnezeu și ... suntem mai păcătoș decât toate neamurile și decât toate limbile. Și puteț cunoaște aceasta, că iaste așa cum zic, că ce neam înjură ca noi, de lĂ©ge, de cruce, de cuminecătură, de morți, de comândare, de ...
Dimitrie Bolintineanu - Țiganii liberați către evrei
... Dimitrie Bolintineanu - Ţiganii liberaţi către evrei Țiganii liberați către evrei de Dimitrie Bolintineanu Dimitrie Bolintineanu, Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 86-87. În Eumenidele or Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr ... nici primari, Ci ați fi ce sunteți, birtași, cârciumari. Pe voi nu vă-alungă ca nebotezați Ci numai ca oameni încă nespălați! Noi ne dezrobirăm de mult de stăpâni, Avem tot o lege țigani și români, Avem tot un popă, tot o primărică Și drepturi politici ca o românică. Și cu toate astea ... nici popă, ba nici chiar notar! Sub Kogălniceanu aveam un primar; Dar când revoltanții veniră în țară Pe primarul nostru vru să-l dea afară. De noi și de roșii nu mai au habar: Roșii-au un ispravnic și noi un primar! Și-asta ni se-ntâmplăfiind botezați; Dar ca voi, se vede, sunteți ... drepturi să vă facă parte. Noi le-avem! Rămas-au numai scrise-n carte. Nu mai cereți drepturi politice lor! Mulți români le are și de foame mor. Asta mi se pare curat fudulie, Numai să vă scoată perii prin tichie. Dar fiindcă lucrul este-ajuns aici, Fiindcă tot omul, mari ...
Alexei Mateevici - Lumina cea de seară
... Alexei Mateevici - Lumina cea de seară Lumina cea de seară de Alexei Mateevici Ia spune, frate: lumina când se țese Cu întunericul în blânde nopți de vară, De ce-ntr-a noastre firi, pe-aripi de seară, Cresc rugăciuni, de noi neînțelese? Și focul lor, întocmai ca o ceară, Ne arde firile de patimi înghețate Ș-aprinde-n noi credințele curate, Ce fac ca toată patima să piară; Umblăm atunci, ca umbre ușurele, Și alte lumi vedem în ...
Constantin Stamati - Un român înstrăinat
... Constantin Stamati - Un român înstrăinat Un român înstrăinat de Constantin Stamati Mâhnit și pe gânduri șed posomorât, Cu un dor nespus Ș-întristat, și dornic trăind amărât, Mă uit spre apus... Acolo îi viața ...
Dimitrie Bolintineanu - Lui V. Alecsandri
... Dimitrie Bolintineanu - Lui V. Alecsandri Lui V. Alecsandri de Dimitrie Bolintineanu Tu, din a cărui liră s-exală-etern și lin Un cânt suav și dulce ca fumul după crin; Tu, ce ... harpă-ți o mână fugătoare, Tragi grațiile-n horă și joacă râzătoare; Tu, ce încânți cu farmec prin cântul tău plăcut, Vei spune mie oare, de ce tu ai tăcut? Am auzit că lira lăsând-o la o parte, În cârmuirea țării ai fi luând tu parte; Că părăsind eterul cu ... La tine la moșie, prin văi desfătătoare, S-arăți a ta putere pe cerbi și căprioare? Și dacă nu ești meșter la arma de vânat, Să prinzi cu undișoara puicuțele din sat? Dar nu, iubite frate!... Tu ai o datorie Frumoasă, sfântă, sacră, spre dulcea poezie... De-aceea către țelu-ți nainte să te-avânți. Decât să fii ministru, mai bine e să cânți. Un cântec ce exprimă o-naltă cugetare Plătește ... ți pasă dacă unii într-altfel se gândesc În cercul de-ntuneric în care se găsesc! Ia zborul tău în secoli cu muzele ușoare Și de țărân-arhivei te șterge pe picioare. Ia lira ta ...
Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor
... ce poartă crucea, zimbrul țării-nvecinate, Sub o mână, o coroană, întrunite figurând; Și în vechea capitală, o măreață mănăstire, [1] După lupte sângeroase monument de înfrățire, De-al Moldovei domn clădită, stă trecutul atestând. II Ce spun aste suvenire? ele-arată că-altădată, Înainte-acelor lupte, în vechimea depărtată, Fii ai Romei ... apăsare, În furtune și în intrigi balotați fără-ncetare, Am uitat noi vechea cale și trecutul glorios. IV Astăzi nu ni se cer lupte, sacrificiuri de sânge, Virtuți mari de altădată; astăzi ținta vom ajunge Prin credință în unire, prin unire în dorinți. Mari puteri acum iau parte la destinul ce ne-așteaptă, Orizontul se ... său pământ bogat? VII În tăcutele morminte Bogdan, Mircea se-ntâlniră, Și-ntr-o lungă-mbrățișare pe români îi înfrățiră; Împrejuru-le stau dese umbre de măreți eroi... Ele astăzi zbor în aer, inimile-nflăcărează... Deputați! asuprta voastră ei privirea-și ațintează; Fala sau rușinea țării se așteaptă de la voi. VIII Fii voștri vor ascunde a lor frunte în țărână, Dacă voi acum veți pierde marea cauză română, Prin meschine interese ... ce-n mici inimi locuiesc; Timpul trece, omul piere, dar a patriei iubire E averea cea mai rară, cea mai scumpă moștenire, Ce de
Mihai Eminescu - Antropomorfism
... urmă gelozia sfarmă inima-ți din piept. Căci pe urmă el te lasă, tristă, slabă, văduvită. Cu aripele-ostenite ziua, noaptea stai pe ouă; Mori de sete și de foame, nici un sâmbure de rouă, Nici priviri de-amor n-aruncă la sărmana eremită. Ci mai bine nu mai intre în gândirea ta virgină Visele înșelătoare de iubire și plăcere  Vin- să-nveți înțelepciunea, a naturii-adânci mistere Și a stelelor mari drumuri, ce viitorul îl lumină ... făcând la planuri se-nvârtește prin ogradă Și trezește-n bucuria-i, din gândire somnoroasă, Pe-un clapon, mâhnit călugăr, cu-arătare pântecoasă, Fără creasta de mândrie, fără glas și fără coadă. Și făcând un paa! angelic, îl întreabă de nu-i frate, De nu-i văr cu Don Juanul ce cânta de gard dincolo. Dar monahul cel sinistru zise tragic:  ,,O! Apollo Mă ferească să fiu rudă cu-aste firi întunecate. Nu! pe mine preuteasa zeității ... jertfă, pe altar de cărămidă, M-a lipsit de demnitatea de cucoș  ca să-mi surâdă În a mea lipsă ...
Antim Ivireanul - Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește l
... Chimenitul, Eortologhion, tipărită în greceşte la Snagov, în anul 1701 Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește la Snagov, în anul 1701 de Antim Ivireanul Preaevlaviosului, preastrălucitului, prealuminatului și de Dumnezeu încoronatului domn și stăpânitor a toată Ungrovlahia, domnului domn Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață îndelungată și bună sortire de la Dumnezeu și cea mai înaltă fericire. Începutul, mijlocul și sfârșitul, stăpânul și domnul tuturor ființelor și simțitoare și înțelegătoare este făcătorul tuturor, Dumnezeu. Stăpânul ... și sfințiți, apoi și iubitorilor de învățătură și studioși și îndeobște fiecărui învățat, mai cu seamă pentru că este compusă în limbă comună și ușoară de priceput, am voit s-o tipăresc și pe aceasta spre folosul, cum am zis, a celor ce vor ceti-o. Dar fiindcă este ... bisericească sau politică spre recomandarea și apărarea cărții, pentru aceea și eu, cel mai mic rugător și serv al vostru, afierosesc și închin cartea aceasta de față la înălțimea cea de Dumnezeu mărită și la măreția cea de Dumnezeu păzită și cinstită a preastrălucirii voastre pentru nenumăratele voastre binefaceri și daruri cătră mine cel mai mic, spre asemenea apărare și recomandare ...