Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA PE GÂT
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 302 pentru DA PE GÂT.
... prăvălii pătrundea prin ferestrele mari și nespălate o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Din când în când treceai pe lângă vro fereastră cu perdelele roșii, unde în semiîntuneric se zărea câte o femeie... Pe ici, pe colea vedeam pe câte-un romanțios ce trecea fluierând sau câte-un om beat, care-ndată ce chiuia răgușit lângă ferestrele prostituțiunii, femeia spoită ce sta în sticlă ... mele amețite de ploaie și de frig. Orologiul, fidel interpret al bătrânului timp, sună de 12 ori în limba sa metalică, spre-a da lumii, ce nu-l asculta, sama că se scursese și a 12 oră a miezului nopții. P-ici, pe colea pe lângă mese se zăreau câte-o grupă de jucători de cărți cu părul în dezordine, ținând cărțile într-o mână ce tremura, plesnind din degete ... decât inimi care să iubească caracteristica cea expresivă a poporului nostru, minți ocupate cu chestiunile de viață ale acestui popor, căruia îi scriem pe spete toate fantasmagoriile falsei noastre civilizațiuni. Divorțul... adulterul umblă cu fețele bolnăvicioase, spoite din gros, măști vii, ...
Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută
... fie? dăscălimea: lonescu, Popescu, popa Pripici... TIPĂTESCU: Și popa? PRISTANDA: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ișea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe ... Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: „Mă prinz cu d-voastră că o să voteze cu noi cine cu gândul nu gândiți, unul pe care contează bampirul — și acolo, pardon, tot bampir vă zicea — pe care contează bampirul ca pe Dumnezeu... și când l-om avea pe ala, i-avem pe toți... Ia ascultați scrisoarea asta"... și scoate o scrisorică din portofel... „Ia ascultați..." Diavolul de popă, n-are de lucru? se scoală repede de ... eu... să-mi aprinz numai țigara..." Și, coane Fănică, se scoală de la joc, aprinde chibritul, trage din țigară și vine să arunce chibritul aprins pe fereastră drept în ochii mei... Mă trag înapoi, alunec de pe uluci și caz pe ...
Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte
... ce donc la l'oeuvre Que ton bras s'Ă©tait imposĂ©?... Ta hache entame et secoue Le monument des vieilles moeurs EDOUARD TURQUETY Nou? Da ce-i astăzi nou sub soare? Nu sunt toate trecute? Nu sunt toate vechi? Nu-i cinstea veche, încât n-o mai găsești pe pământ? Nu-i patriotismul vechi, încât de-abia îi mai afli numele în gura procleților? Nu sunt, în sfârșit, vechi, paragine de vechi, toate virtuțile ... toate le vinzi ca să strângi bani, cât vei putea mai mulți de la jidovi, odată plaga Egipetului și acum a Moldaviei; și pe urmă, cu vro câteva sute de galbeni în buzunar, întorcându-te în Iași, să ai cu ce face intrigi, cu ce da rușfeturi, cu ce lua o lojie de rândul întâi la teatrul francez, cu ce cumpăra, pentru cucoana dumitale, zariflicuri de la Miculi, cu ce tăie ... Părinții răspund că acest fel de fiară n-a venit în casa lor. Însă pețitorii silindu-i mai mult, ei aduc la iveală pe bunica fetei. — Pe aceasta o căutați? — Nu. Și bunica face loc mamei. — Poate ...
Alecu Russo - Studie moldovană
... la boieri și la plugari;acea legătură s-a întrerupt, o prăpastie adâncă desparte boierul deastăzi de popor; acea prăpastie să cheamă știința; pe cât boierulcrește în idei și în învățături, pe atâta poporul rămâne în urmă. Pevremea trecută, boierul vorbea, trăia cu țăranul, precum ar fi vorbitcu alt boier, se înțelegeau amândoi în limbă și în ... astăziînțelegem poporul cu inima numai, el nu mai este alta pentru noidecât o studie curioasă, morală sau pitorească. Pentru părinții noștri,studia pitorească nu era pe lume. Avem dar o datorie sfântă, firească și națională a culege viața părintească privată; nenorocirea literaturii, pedantă în silogism,pedantă în condei, pedantă ... 19-lea. Pentru cei ce nu ar înțelege ideea mea, i-aș întreba cine oare citește nămolul de poezii, ce se nasc ca muștele vara pe toată ziua?...și cui nu-i place un cântec poporal editat de prietenul meu. Adevărat, filomela îi cuvânt poetic, azura îi frumos, orizonul nu-i ... nație are organizația sa; în acea organizație intrălimbă, haine, tradiții istorice sau casnice, obiceiurile care dezvoltesc plecările bune sau rele, în timp ce tăria lor pe ...
Panait Istrati - Chira Chiralina
... de a înapoia tabachera cu mulțumire, el o băga în propriu-i buzunar, care era spart, de unde ea îndată cădea, rostogolindu-se pe pământ. Atunci se repezea, o ridica, o ștergea, se scuza, și voind s-o bage în buzunarul proprietarului, el o scăpa pe de lături. Biata cutie, care era din metal nichelat ori din carton presat, cădea din nou pe pavaj! — Ah, cât sunt de stângaci! — Nu e nimic, răspundea de obicei păcălitul, examinându-și scula turtită, în vreme ce privitorii se prăpădeau ... să facă o glumă, să arunce o salutare vreunei vagi cunoștințe și să sară într-un picior: — L-am păcălit, Adrian, l-am tras pe sfoară, șoptea el, la urechea tânărului. — Ba nu, Stavrule! protestă Adrian; nu l-ai păcălit deloc, o să plătești! — Da, Adrian, o să-i plătesc de n-oi muri... Și dacă o să mor, o să-i plătească dracu! — Dacă mori!... Asta e altceva ... știe pe unde. Pe la Brăila, nu venea decât să se aprovizioneze. Adrian a fost tot atât de mulțumit să-l întâlnească acum ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)
... a lungul zidurilor, un brâu de scânduri pe care se plimbă ostași de pază. La apus, luceafărul argintiu. Scena I MOGÂRDICI, CORBEA, SANDOMIR și CREMENE, pe brâul de scânduri, cu sarici lățoase, cu arcuri și cu suliți. MOGÂRDICI, cu veșminte de război pe sub sarică, cam cu chef, stă jos pe brâu și cu capul pe zid. (Ceilalți nu se văd încă.) MOGÂRDICI (în partea stângă a porții): Afurisită za... Numai curea și oțele... Aș fi înghețat de n ... Ce vrei, mă omule?... PETRU RAREȘ: Om bun... MOGÂRDICI (îl vede) Bunul să-ți cază la inimă... Om bun sunt și eu... Adică bun-bun, da... hî... hî... Și cum te cheamă, mă omule? PETRU RAREȘ: Petru... MOGÂRDICI: Petru... Petru... Petru mă cheamă și pe mine... Eu spui policra: sutașul Petru Mogârdici, fost ajutor al căpitanului copiilor de casă, fost chelar al măriei-sale vodă, luatul din văzduh... Că numai ... ar spune lozinca să nu deschidem... Și eu nu ți-o spui, spune-o tu, și dau porțile de perete... PETRU RAREȘ: ...L-am cunoscut pe Toader... Era pisar pe ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... nimerise în timpul unei furtuni, Unde sosind n-auziră răcnete îngrozitoare, Ca a hoților de codri ce trăiesc cu prădăciuni; Ce acolo ospețimea pe nemernic primea, Îi da lăcaș de odihnă, îl încălzea, îl hrănea. Deci acești europei mândri s-au mirat de ospețimea Acestor păstori cucernici, și-n glas au mărturisit: "Ce ... Simțea sălbaticul nostru când au văzut înălbind Orașul, biserici, turnuri și ca de foc strălucirea Coperișurilor lucii la soare pălălăind, Când văzu strade podite și pe lângă ele curți, Lui i s-au părut că merge pe potica dintre munți. Și când văzu o mulțime de nații nenumărate Șiruind pe trotuare, ca furnicele pe băț, Când văzu înhămați caii la căsuțele pe roate, Și în magazini cristaluri chiar ca de gheață bucăți, Și cuconițe mândruțe chiar ca niște viorele, Alegând cu vioșie floricele și cordele. Iar văzând ... ți-oi fi cu priință ca câinele de la oi Și te-oi păzi cu credință. Căci sufletul meu se-mpacă, Cât vom trăi noi pe lume, să trăim tot amândoi". Cucoana iarăși surâde, pe grădinar a chemat, Și dă pe ...
... cari nu vor să stea cum vrea dumneaei. — Lasă-mă, soro, să te potrivesc, îi zice coana Lucsița. Și trage lângă fereastră-n lumină pe frumoasa ei fiică; ia fierul de frizat de dasupra flacării de spirt, îl apropie de buze, suflă-n el și-l vâră apoi în cârlionții ... prea ești nevricoasă!... A să văz. Și coana Lucsița se uită-n ceafa grăsulie a lui madam Piscopesco și o scuipă, pe de o parte să-i mai potolească ustureala, pe de alta să n-o deoache: în adevăr, are de ce să se mândrească o mamă. Apoi, cu mai multă atenție, supune și aranjează cârlionții ... poată vedea turnura, întreabă: — Sunt bine la spate, mamițo? — Ești surdă, soro? zbiară cu severitate d. Piscopesco; vrei să ne atârne lingurile de gât? nu face pentru ca să ne aștepte! întâia oară! înțelege-mă! — Uf! fir-ar a dracului și-afurisită de viață! zice madam ... a încrucișat brațele și s-a așezat bine. Birjarul mână. — Mamițo! strigă madam Piscopesco, uitându-se-napoi către coana Lucsița, care de pe ...
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... altul la spate ca, daca îi va veni somn și ar moțăi, să se lovească cu barba în cel de dinaintea lui și daca ar da capul pe spate, să se lovească cu ceafa în cel de dinapoi. Astfel pândi până când, într-una din nopți, cam după miezul nopții, simți că-l ... moșia a trei frați zmei, care ne-a răpit de la părinții noștri, și suntem trei surori și fete de împărat de pe tărâmul de unde ești tu. Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele, cum a rănit pe hoț și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici. Ea ... de om de pe tărâmul cellalt; și, văzând pe fiul de împărat ce-i ieșise înainte, îi zise: Ce vânt te-a adus pe aici, omule, ca să-ți rămâie oasele pe alt tărâm? - Am venit ca să prinz pe
... a trecut liceul cu cea mai slabă notă, Apoi s-a făcut actor. Dar fața-i idioată N-a încântat pe nimeni, cel mult pe câte-o damă. A-ntrat apoi în oaste și-a stat, cum bag de seamă, În lazaret trei toamne, pus bine ... fii eroul saloanelor? Ascultă. Tot ce știi nou, vorbește. Sfârșind, schițează harta Laplandei, apoi spune ce regi au fost în Sparta, Ce preț are făina, pe scurt fă vorbă multă. A sta deoparte singur tăcând e o insultă. Mergi dar și-ndrugă mofturi cu Mița ori cu Marta; De ... vin numaidecât Cu altele, că-n urmă de știi să-njuri, te ține Că și eu știu! și-aibi grije că-ți sar odată-n gât
Mihai Eminescu - Locul aripilor
... Mihai Eminescu - Locul aripilor Locul aripilor de Mihai Eminescu Strecor degetele mele printre buclele'ți de aur Raze cari cad în valuri pe un sân ce n'am văzut Căci corsetul ce le-ascunde e o strajă la tesaur Iară ochi-ți gardianii mă opresc și mă sumut ... O, atunci mâna ta-i tare și respinge cu putere Mâna mea care profană ar intra în santuar Să se-ascundă 'n sâni-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea 'n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar. Astăzi însă nu-s ca flama cea profană ... astăzi, cald și dulce-i pieptul meu Azi sunt cast ca rugăciunea, și timid ca primăvara Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu ne 'ncrezare? . . .Cât de rea ești tu copilă! Lasă ca sub gazul rosa eu la sânu-ți să pătrunz, Să descheiu ... ai ști ce caut eu ... Ai surâde ș-al tău umăr ai lăsa ca să se vadă Să-ți privesc în ochi cu capul rezemat pe pieptul tău. Cungiurând c-'un braț molatec gâtul tău cel alb ca zarea Apăsând fața-ți roșită pe ...