Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AL(...) SA
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 809 pentru AL(...) SA.
Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie
... Așa găsind pe Ioan Ghica cu aceeași dorință, hotărârăm să facem împreună o expedițieune, el cu un cuget de știință, iar eu ca simplu privitor al naturii sălbatice și admirator al eroilor care au zidit acele sfinte locașuri. Până a nu pleca, am găsit de cuviință să ne înarmăm cu ceva recomandații, neapărat trebuincioase ... dezlegarea, ce putea să nu vie, iată-ne într-o frumoasă trăsură (caleașcă care nu era a noastră), alergând pe drumul cel mare al poștii, trași sau mai bine târâiți de opt cai ce aveau multă greutate să se târască singuri. Ar fi de prisos să vorbesc de starea ... grăsimii lor cu slăbiciunea cailor, din care aduseserăm cu noi numai cinci, ne făcu să întrebăm pricina, căci bănuiam că poate căpitanul, abuzând de puterea sa, împarte la câini nutrimentul ce se cuvine cailor; dar el, înțelegând cugetarea noastră, intră în odaie fără să răspunză, și ieși îndată încărcat cu o ... făcut mai deunăzi un raport la casă, arătând starea lor și cerând adăugire la hrană: iată răspunsul ce am primit". Atunci ne citi un ordin al
Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui
... care a redactat Timpul, înălțimea de vederi ce apare în toate articolele lui, puterea neuitată cu care în contra frazei despre naționalismul liberal al partidului de la guvern a opus importanța elementului autohton sunt o dovadă pentru aceasta. Cu o așa natură, Eminescu găsea un element firesc ... ce cunosc datele din familia lui știu că la doi frați ai săi, morți sinuciși, a izbucnit nebunia înainte de a sa și că această nevropatie se poate urmări în linie ascendentă. De altminteri, și în vremea în care spiritul lui era în vigoare, felul traiului său ... Dar dacă ne-ar întreba: a fost nefericit Eminescu? Am răspunde cu toată convingerea: nu! Ce e drept, el era un adept convins al lui Schopenhauer, era, prin urmare, pesimist. Dar acest pesimism nu era redus la plângerea mărginită a unui egoist nemulțumit cu soarta sa particulară, ci era eterizat sub forma mai senină a melancoliei pentru soarta omenirii îndeobște; și chiar acolo unde din poezia lui străbate indignarea ... și a demagogilor înșelători avem a face cu un simțimânt estetic, iar nu cu o amărăciune personală. Eminescu, din punct de vedere ...
Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
... denainte 18 Domniia lui Alexandru vodă cel Bătrân și Bun 19 (AXINTE URICARIUL) 20 (MISAIL CĂLUGĂRUL) 21 (AXINTE URICARIUL) 22 Cându s-au făcut săbor al optulea 23 (AXINTE URICARIUL) 24 Pentru pacea așăzată ce au făcut Alexandru vodă cu craiul leșesc 25 Domniia lui Iliiaș vodă și a lui ... ficiorii lui Alixandru vodă celui Bătrân 26 De războaiele acestor 2 frați 27 Al doilea război 28 Al treilea războiu 29 Al patrulea războiu 30 Al cincilea războiu 31 De împăcarea fraților 32 De niște tătari ce au prădat țara în doao rânduri 33 De orbirea lui Iliiaș vodă 34 Domniia ... Bogdan vodă cu lĂ©șii 42 (AXINTE URICARIUL) 43 Domniia lui Pătru vodă, pre carile l-au poreclit Aron 44 Războiul lui Alexandru vodă cu al lui Pătru vodă la Movile 45 (AXINTE URICARIUL) 46 Cându s-au strânsu țara la Direptate 47 Cându au prădatu Ștefan vodă Țara Săcuiască 48 ... Războiul de la Soci, cându s-au bătut Ștefan vodă cu Radul vodă domnul muntenescu, 6979 (1471) martie 7 dni 57 De un cutremur 58 Al doilea războiu al lui Ștefan vodă cu ...
George Coșbuc - Legenda rândunelei
... o dete Străinilor de-acolo, Veniți de undeva. Cad fulgi pe câmpul gol Și plânge-o rândunică Pierdută dintr-un stol Pe-un larg adânc al mării Spre-adâncul larg al zării Se duc corăbii multe Cu fata de-mpărat. De-amar ea nu mai poate: Inelul scump și-l scoate, Din deget, și-l aruncă ... multă voie bună Palatul tot; cu vuiet La rege robii vin. Un pește-au prins în mare Și-n el, în bună stare, Inelul scump al doamnei. I-l dau, de sânge plin! Stăpânul îl privește Și vesel se pornește La doamnă-sa să-i spuie, Scăpat de-atâta chin. Aripele i-au frânt, Se zbate-acum de moarte În țărnă, pe pământ De-acum tu nu mai ... deodată În vânt încep să bată, Mișcări părând de aripi Cu umblet ușurel. Și s-a nălțat în vânt Deodată rândunica! E negru-al ei vestmânt, Că-n negru se purtase De când se măritase! De-atunci ea vesel zboară Pe dealuri și pe lunci Și-ntruna ciripește Și ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: ,, D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim... Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în primul loc economiști poeți, ca și poeți economiști ... teoriile estetice, cum e: legătura între idei în general și în special între ideile sociale cu arta — sunt foarte puțin limpezi la dl Roman. Al doilea, d-sa nu m-a înțeles bine, cel puțin nu m-a înțeles cum aș dori să fiu înțeles. Poate că sunt și ... eu până acuma în privința artei și ce mi-a părut destul de deslușit. Omul în general, deci și artistul, e un product al împrejurărilor cosmice (mijlocul natural) pe de o parte, iar pe de alta al împrejurărilor sociale (mijlocul social). Toate manifestările spiritului omenesc în general, deci și cele artistice, sunt condiționate prin organizația fizică, nervoasă, sufletească a artistului ...
Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului
... dintre toate cĂ©lelalte vorbe ale ucenicilor i-au zis cum că iaste fiiul lui Dumnezeu celui viu și cu acest mijloc descoperind tuturor mărirea sa cea mare, ocara patimii sale ucenicilor săi celor întăriți întru această credință o au arătat zicând că i să cade lui a mĂ ... vor străluci ca soarele întru împărățiia părintelui lor (carii sunt pre lângă Hristos ca niște stĂ©le) carii iau lumina lor de la acest soare al dreptății, că de asemenează Hristos pre lângă toț sfinții lui ca un soare pre lângă stĂ©le, și de vor străluci sfinții ca soarele, cu ... făcea, pentru care lucru putem cunoaște bunătatea și dragostea lui cea mare că, cu această mărire putea totdeauna să strălucească, iar el din buna voia sa pentru noi au închis razile strălucirii sale, ca să poată răbda durori amară pentru noi și pentru păcatele noastre, ca să poată face răsplătire mărirei ... toț vĂ©cii cei trecuți și ușile ceriului, cĂ©le până atunce încuiate celor răscumpăraț, le-au deșchis și lumea au întors-o întru mila sa cea vĂ©che. Că mai mult l-au îmblânzit și l-au milostivit această jărtvă singură, decât precum îl mâniiase răutățile și făr-legile tuturor ...
... cărunteța pe pământ s-au învârtit, De când am văzut cu ochii o muritoare a ta, Cu frumuseța și nurul vărsate în fața sa - Am văzut-o!... și îndată ca săgeata pe ascuns O simțire de iubire în inimă m-au pătruns! - M-au pătruns... dar nu cu focul ... nebunia mea. Dumnezeu, noroc și lume pentru mine era ea! Ah, maică, ce gură poate să rostească cu deplin A-ndrăgitului pornire și al dragostilor chin? Este ceas, este minută în care s-o pot uita? Și pomenesc-o vrodată fără a nu lăcrăma? Spre supunere mai ... într-a tiranilor firi, De-atâtea delicatețe, de-atâtea mărturisiri, Nu s-ar fi topit ca ceara în fața crudului foc, Afară de al ei suflet unde mila n-are loc?... Această nelegiuită și crudă supus-a ta, Decât tigrii, decât șerpii, mai rea la inima sa ...
Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman
... căzut, și că noul cabinet s'a și format, iar în locul lui Savfet-Pașa a venit Heredin-Pașa, fost ministru al beiului de Tunis. Noul mare vizir, înainte de a se urca la această treaptă, a fost câtăva vreme consilier favorit al ... ar atârna numai și numai dela conservarea lui. Astfel dar a crezut de cuviință să încarce cu favori pe Heredin-Pașa, vechiul ministru al beiului de Tunis, om deștept și de spirit, după cum se spune, dar care a lăsat la Tunis niște amintiri nu prea frumoase ... palat și nepopular în lume, era o primejdie. Nu e prin urmare de mirare când vedem astăzi pe același Zaid-Pașa la ministerul de justiție al Turciei. Kadri-Pașa și Gevet-Pașa așijderea sunt oamenii intrigilor de seraiu și nu mai au nici atâta popularitate și încredere publică cât colegul lor ... a dat o destul de bună idee despre capacitatea lui diplomatică cu prilejul congresului dela Berlin. Numirea lui iarăși se poate numi un bun temeiu al noului cabinet. În unele cercuri politice europene se regretă că acest bărbat însemnat, numai decât după numirea lui ca guvernator creștin ...
Vasile Alecsandri - Însura-m-aș
... și avem poruncă împărătească, nimeni să nu ne oprească. Deci dvoastră sunteți rugați bine să ne ascultați, când vom cuvânta și seama ne-om da. Al nostru tânăr împărat de cu seară ne-a chemat și această poruncă ne-a dat: sa strângeți cete de voinici, cu topoare mari și mici, ca să fac o vânătoare, de păsări gălbioare, de blânde căprioare. Noi cu toții ne-am ... flori înflorește, dar de rodit nu rodește. Împăratul nostru o vrea și ne-a trimis după ea, ca să i-o ducem mireasă, sa
Dimitrie Bolintineanu - La piramide
... III 4 IV 5 V 6 VI I Acei ce vă-nălțară pieriră în uitare. De cincizeci evi, pe dânșii s-a-nchis al lor mormânt, Țărâna lor perit-a l-a vântului suflare, P-acest deșert pământ. Popoare noi venit-au și au trecut ... n tăcere Sub vălul lor tăcut. V Dar colo pe hotarul deșertelor tăcute Era odinioară acel vestit Memfis. Luminile, știința și artele plăcute Făcuseră acolo al lumii paradis. Aici era cetatea cu magice palate, Aici locuitorii trăiau ca-n sărbători Dar una dată moartea aice se abate Și mâna lor îngheață ... a-nfruntat. VI Voi, umbre nevăzute, o, fii de-nchipuire! Sculați-vă odată din ăst tăcut mormânt! Iar tu, lumina vieții, învie c-o zâmbire Al lor trufaș pământ! Tăcere! Iată noaptea!... O umbră se arată, Răsare din pământ! Ea face semn cu mâna-i plăpândă și uscată Si mii de ... a cere-o fericire Pe care nu știi însuți s-o lași la cel robit! Dar cine sparge încă nisipurile dalbe? Soldații lui preurmă al său car aurit. Ei sunt fieroși și falnici și pletele lor albe Sub arme au albit. O mantă de purpură pe umerii-i s-abate
Ioan Slavici - Jidanii militanți
... Românilor, cu atât maÄ grea are să fie posițiunea Evreilor din România. In fața acestor calomiÄ chiar și cel maÄ sincer bine-voitor al lor e nevoit să tacă cel puțin și vorbă bună pentru EvreÄ numaÄ Ă³meni rÄ•Å strâmtorați pot să pună. E învederat lucrul acesta ... mÄ•sură e numaÄ omul, care, jignit în amorul luÄ propriÅ orÄ în interesele sale, se gândesce numaÄ la sine și numaÄ a sa mulțumire o caută. S’a supÄ•rat Jidanul, face spume la gură, înjură din resputerÄ, alĂ©rgă ca smintit și puțin îi pasă ... cât de propriile nĂ³stre păcate, căcÄ singure aceste maÄ pot să ne frângă. Să se astâmpere decÄ luptătoriÄ luÄ Iuda, care numaÄ la punga sa se gândește, să înceteze cu calomiile și cu asmuțările și cu vĂȘnătĂ³rea de suflete, și dacă-și Äubesc nĂ©mul, cum noÄ Ä ...