Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L����I
Rezultatele 1781 - 1790 din aproximativ 2105 pentru L����I.
Dimitrie Bolintineanu - Gherghița
... doine dulci de dor. Dar Vlăduță-vodă stă sub cort și spune Vorbe de mirare doamnei sale june — ,,Fiecine cată tronul domnitor Și străinu-i face mână d-ajutor. Poate că să-nvingem armia maghiară, Însă vom aduce pacea dulce-n țară? Noi neavând putere, turcii-ntărâtăm Și cu chipu ... un șarpe ce, călcat, se-nalță, Doamna, turburoasă, capul său realță. Arde-n frumusețe, viață și mânie, Ca un arc în ceruri printre vijelie!... Ochii-i plini de lacrimi și langor ceresc, Într-un râu de patimi se re-nviețuiesc — ,,Când al nostru suflet înrobit se-nchină, Orice cuget nobil ... de moarte. Astfel muritorul ce-anii grei insult, La numirea morții tremură mai mult. Să dorească viața robul ce roșește, Când să fie liber inima-i gândește! Cei bravi nu vor viața când pe muritori Ea nu varsă dulce drăgălașe zori! Fenixul, se zice, când îmbătrânește, Se-nconjoară-n flăcări și ... ce nu mor." Zice. Cerul nopții luce sub lumină. De discursul doamnei, domnul se-ndivină. Dă semnal de luptă... bate pe maghiar Și cu moarte-l
Constantin Stamati - Vulturul și paingănul
... mă scobor iar la vale în alt fel n-aș fi putut Decât cu grumazul frânt.â€� „Este drept ceea ce-ai spus, Paingănul i-au răspuns, Însă eu de tine m-am aninat, Și fiind ascuns sub coadă-ți însuți aici m-ai adus, Unde acum făr’ de tine ... făli altădată...â€� Atunci eu nu știu de unde se porni vifor deodată, Care suflă pe paingăn cu a sa mreajă întinsă, Prăvălindu-l jos de râpă, de unde el se suise. Eu nu știu dumilorvoastre, însă mie mi se pare, Că cu acest paingăn au asemănare Toți acei ... îndrăznind a socoti Că cu a lor dignitate s-au făcut avuți și tari, Uitând că un vifor numai poate să-i
Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și paingănul
... mă scobor iar la vale în alt fel n-aș fi putut Decât cu grumazul frânt.â€� „Este drept ceea ce-ai spus, Paingănul i-au răspuns, Însă eu de tine m-am aninat, Și fiind ascuns sub coadă-ți însuți aici m-ai adus, Unde acum făr’ de tine ... făli altădată...â€� Atunci eu nu știu de unde se porni vifor deodată, Care suflă pe paingăn cu a sa mreajă întinsă, Prăvălindu-l jos de râpă, de unde el se suise. Eu nu știu dumilorvoastre, însă mie mi se pare, Că cu acest paingăn au asemănare Toți acei ... îndrăznind a socoti Că cu a lor dignitate s-au făcut avuți și tari, Uitând că un vifor numai poate să-i
Cincinat Pavelescu - Lui Emil Isac
... Cincinat Pavelescu - Lui Emil Isac Lui Emil Isac de Cincinat Pavelescu I Întorcându-mă de la șezătoarea literara din Tulcea, cu Galaction, Locusteanu și alții, aflam în Galați de moartea marelui Caragiale. Atunci cineva amintind că de ... de la maestru, am exclamat Deși momentul prea e tragic, Cu neputință mi-e să tac: Mai bine-ai vrut să mori, maestre, Decât să-l lauzi pe Isac! II Și, cu toată simpatia ce o am pentru poetul Isac, l
Ion Heliade Rădulescu - Vulturul și bufa
... domnilor Și legea-mpăraților, Ieșind la vânătoare mărirea-sa vulturul Și-n svol făcându-și turul, A fame ca o streche În pipotă-l pătrunde; Și cată-n jur oriunde, Străbate cu vederea, o scorbură zărește, Jos repede se lasă și caută șoimește; Își vâră în cuib capul, ș ... și spart. Cit nu putu să crează pârdalnicii c-or fi Aceiași despre care Cu-atâta înfocare Și laudă prea mare În timpul conferinței amica i-a fost spus. Așa, întinse gâtul, curat d-orice prepus, Și cioc! o dată-n unul, și-n celălalt iar cioc! Frumos, pe ... lină. Ce vede, sărăcuța!... începe a țipa, De uiete, blesteme pădurea răsuna. Pe răul său confrate sperjur și trădător Îl face, după fapta-i, de lege călcător Ce-nfruntă jurământ. Ci vulturul atuncea avea și el cuvânt. Părinții, ca părinții, își amă fiii lor Și cât de sluți să ...
George Topîrceanu - Rapsodii de vară
... George Topîrceanu - Rapsodii de vară Rapsodii de vară de George Topîrceanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Cine-ar putea să spună Câți secoli au trecut De-o lună, De când nu te-am văzut?... Salcâmii plini de floare Se uită lung ... Ca două Picioare de furnici. Dar dacă o lăcustă, Din verdele talaz, Robustă Îmi sare pe obraz, - Din ochii mei dispare Mirajul interpus, Pe care L-am zugrăvit mai sus, Și-n ochii mei deodată, Ca-n alte dimineți, S-arată O tufă de scaieți... III Acum natura-ncepe Cu tainicul ... Se-ntreabă - ce să facă? Și făr-a pregeta, Ea pleacă Întins, la casa ta. Și nici nu bagi de seamă Cum pasu-i furișat Cu teamă S-apropie de pat, Ci doar treasari deodată Și parcă-ți pare rău. Mirată, Te uiți în jurul tău... Iar ea-ntr ...
Mihai Eminescu - La moartea lui Neamțu
... din stea în stea se suie sufletul într-un avânt, Pe când noi urmăm cu pasul cel rărit de întristare Lutul palid, fără suflet, să-l depunem în pământ. Ochii? Câte dulci imagini au sorbit a lor lumine! Capul? O, de câte gânduri el a fost împopulat ... acum, Și imaginele-s șterse, ce prin el treceau odată, Sufletul (dacă esistă) printre nori își face drum. Ai știut tu, scumpe frate, că pământu-i o ruină? Că-i o sarcină viața? Că-i martiriu să trăiești? Ai știut tu cum că moartea e un caos de lumină, Că la finea veciniciei te-aștept stelele cerești? De-a ...
Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti
... Rubini și Lablache, căzu cu totul în Francia, se ridică însă cu un mare fanatism în Italia. Un ordin din partea regelui ambelor Sicilii, chemîndu-l la Neapole, dete impulsiune lui Donizetti a reîncepe cariera sa de compozitor, pe care tristul succes al operei Marino Falieri îl făcuse a ... va găsi vreo ușurare la suferințele morale ce îl turmenta. Dar abia se află despre sosirea sa și directorul Teatrului de la Renaissance ceru să-i scrie o operă nouă. Dintr-o combinare fortunată libretul ce i se detese era tocmai acela al operei Lucia di Lammermoor , a cării muzică avînd-o scrisă de mai nainte, nu făcu decît o ... un trăsnet pentru nenorocitul maestru. Întristarea ce simți pentru căderea acestei opere, în care își vărsase toată puterea geniului său, fu atît de mare că-i paraliză facultățile intelectuale. Această deplorabilă stare devenind din ce în ce mai amenințătoare, el fu condus într-un stabiliment de sănătate de la Ivry, dar ... această umilire, îl transportă într-o locuință frumoasă din Cîmpii Elizei, iar mai în urmă îl duse la Bergama, patria sa. Influința ce esersa asupră-i ...
George Coșbuc - Imnul studenților
... acestui pământ! Iubirii de neam, ce de-a pururi ne-a fost O pavăză-n lupte și-n pace-adăpost Cântămu-i supremul ei cântec. Cu vesele glasuri de tinere firi, Cuprinși de-amintirea străbunei măriri, Spre soare ni-e gândul și mergem spre el, Lumina ni ... țara și neamul! Cu dreapta-nălțată spre Tatăl de sus Jurat-am tot ce strămoșii ne-au spus: Unire-ntre frați, și pe Domn să-l iubim Și-altarul de jertf-al națiunii să fim Și sufletul neamului nostru. Iar dacă protivnicii numelui tău Cu oști ar veni ca să-ți ... ncrede-te-n fiii tăi, mamă. lar dac-ar pieri de pe-ntregul pământ Iubirea de neam și-al credinței avânt: Azilul lor vecinic găsindu-l
Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință
... Grecia modernă, unde azi vorbesc nemțește. Pe cînd unul dintr-ai noștri, domn de viță românească, Tot mai lesne o să ierte slăbiciunea omenească. Nu-l voi însă ereditar, căci a țării veche lege Pe domn chiar și din opincă ne dă voie a-l alege; Și așa cu chipu-acesta de loc nu e de mirare Daca chiar și nouă rîndul ne-o veni din întîmplare. Autonomia-mi place ... orce cazuri să urmez eu cum îmi place, Fără a putea guvernul observație a-mi face. Cît pentru guvern și forma-i cea constituțională, Căci, vorbind drept, nu știu bine ăst cuvînt ce va să zică, Daca, cum mi-a spus un dascăl cu destulă ...
Anton Pann - Suflet altu n-are
... A-mi fi spre folos. Ce e sus ascunde Cine știe unde, Supt acea perdea Carea n-o ridică, Zicînd că e frică Nu-l putem vedea. Ale lui slugi sfinte, Mii de seci cuvinte, Celor ce vorbesc, Care nu-i cunoaște Că sînt vulpi, șarpi, broaște, Ce-n zadar trăiesc. Vii la omenire, Mai rea nesimțire, De piatră sînt toți. Mai d-aproape rude Mai ...