Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU
Rezultatele 1781 - 1790 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.
Mateiu Caragiale - Singurătatea (Caragiale)
... sus, mereu mai sus, În prada-nfrigurării ce aprig mă frământă Renasc cel de-altădată, acel ce nu-l încântă Decât singurătatea, dar singur, totuși, nu-s. Căci dacă, dus pe gânduri, m-asez lângă fântână Privind cum apa doarme pe netedul nisip, Cu tâmplele în palme și-adăst în umbră ... seama că ea trece și n-o mai regăsești. A-ți înfrâna încearcă sălbatica pornire, Cât mai e timp, te-ntoarce din drum, nu șovăi! Scăparea e-n credință, nădejde și iubire, Prin ele doar s-atinge fugara fericire, Urmează-le deci legea și nu te vei căi... - Taci, îi răspund, mai scumpă îmi e a mea durere, Prin ea spre-nțelepciune eu cugetu-mi ridic, Ce-mi ... în nimic! Iubirea e robie; trădarea - umilință; Nădejdea? ce-mi rămâne a mai nădăjdui? Precum în nepăsare trăiesc fără credință Voi ști deopotrivă să mor fără căință, Chiar clipa ce-a din urmă o voi disprețui. Cât mai curând ea vie, aducă-mi alinarea De veci și ... Spre a putea respinge și-atunci înduioșarea Goni-voi amintirea și voi chema uitarea Să ...
... George Topîrceanu - Plouă... Plouă... de George Topîrceanu Pe-aici când plouă, plouă îndesat, Nu ține ca la noi un ceas ori două. Că ziua plouă, plouă pe-nserat, Și când se crapă iar de ziuă, — plouă. În faptul zilei, streșinile ... o curcă. Natura calcă cu piciorul stâng: Pe-aici când plouă, — plouă, nu se-ncurcă! Iar când s-arată soarele sărac. De după nouri, ca să-ți facă-n ciudă, N-apuci a scoate nasul din cerdac, Că până la întoarcere, — te udă. Există și răstimpuri când se ...
Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu)
... poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor. Dar care poet, cât de necunoscut, sau literat, cât de modest, nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoțiune și de recunoștință când, pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji ... mi voie să smulg eu o frunză din laurii ce încununează frunțile voastre de aleși ai muzelor, de învingători ai vieții și s-o las să-și tremure mângâierea târzie peste frunțile acelor mame care n-au trăit ca să împărtășească gloria voastră, sau s-o depun cu multă evlavie la picioarele celor care, fiind în viață, au făurit din suferințele lor neștiute sufletele și ... născut, crescut și educat atâția copii, a murit într-o zi discret, cum trăise, și mi-a îndoliat viața pentru totdeauna. Nu avusese, când se măritase, nici 15 ani, și n-avea, la moarte, nici 35. Viața ei a fost scurtă, ca un fulger care taie pe cerul posomorât un zigzag de lumină și se stinge, sporind parcă și mai mult întunericul nopții. De atunci o plâng ... copil
Vasile Alecsandri - Oltul (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Oltul (Alecsandri) Oltule, Oltețule! Seca-ți-ar pâraiele, Să crească dudaiele, Să trec cu picioarele. Oltule, râu blestemat, Ce vii așa tulburat, Și te repezi ca un zmeu De-mi oprești pe Nițul meu? Schimbă-ți, schimbă-ți apele, Slăbește-ți vârtejele, Să-ți văd pietricelele; Când trec fetișoarele, Să le speli picioarele. Iaca neica, nu e neica, Nu e neica, plânge leica! Dacă mi-ar fi fost neicuța, L-ar fi cunoscut leicuța! Vântule, du-te de-i spune Că zăbavele nu-s bune, Că leicuța-i duce dorul Și i-a-nțelenit ogorul! Vino, Nițule, băiete, Ce faci puica să te-aștepte? Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbenit, Leica plânge, tot jelește Și ca
... Vasile Alecsandri - Omul urât Vai de mine! ce m-oi face? Ce iubesc mamei nu-i place. De-ar plăcea mamei ca mie, Duce-m-aș la cununie, Și m-aș duce ca vântul Când spulberă pământul; Iar de-a fi să mă mărit Cu omul ce-mi e urât, Duce-m-aș iar ca vântul Ca să-mi aflu mormântul. Decât cu urâtu-n casă, Mai bine cu boala-n oasă. Din boală vraciul te scoate, Iară din urât nu poate, Că urâtul n-are vad Decât scândura de brad, Urâtul n-are sfârșință Decât cu trei coți de pânză [1] ↑ Pânza cu care ...
Dimitrie Bolintineanu - Movila lui Răzvan
... în această țară. Fiii țării noastre încă n-au murit Ș-a lor țară, drepturi d-astăzi s-au robit. Leahul cere țara ca o moștenire; Ungurul trimite pe Răzvan c-oștire; Numai noi, moldavii, încă n-am vorbit! Dar când moldoveanul va fi înjosit Cât să nu roșască de a sa rușine, Îcă-o să-mi aleagă pe tirani mai bine! Însuși noi acuma domnul să numim Și cu arma-n mână ca bravi să murim! Astfel strigă țara suspinând sub silă Și alege-ndată domnu-i pre Movilă. Apoi către unguri domnul a solit ,,Drepturile țării ce ... în lume. Vă duceți din țară sau vă aruncați Masca creștinească ce pe frunți purtați, Căci creștini în vorbe, faptele vi-s rele... Hearele păgâne nu-s atât de grele! Ne siliți cu turcii armele s-unim Și poloni, și unguri să vă nimicim!" Cu oștiri de țară domnul a plecat Ș-a-ntâlnit pe unguri la Areni la sat. Domnul îngenuche, face ...
Anton Pann - Lupul, țapul și varza
... țapul și varza de Anton Pann Un țăran la tîrg plecase. Și de vînzare luase Un lup, un ied și o varza. Nevrînd nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un rîu mare, Care era sa-l înoate Și să le treacă pe toate. Stînd în loc, se socotește Și întru sine șoptește, Cum și în ce chip să facă Cîte una să le treacă, Că fiind apa prea lată, Nu putea două dodată. "Să trec întîi lupul, zice, Capra varza o să-mi strice, Să trec varza, ș-așa încă, Lupul capra îmi mănîncă." Deci dacă-i veni în minte Și trecu capra nainte, Stătu iar să se gîndească Ca cum să o nemerească. Gîndind, zicea întru sine; "Trecui una, merse bine, Pîn-aci toate scăpară; Acum care să trec dară? Trecînd varza și lăsînd-o, 0 stricâ iedul rozînd-o, Precum lupul și el iară Îmi face iedul papară. 0, ce vită neunită ... clătind capul, Ș-întoarse înapoi țapul. Trecu și varza îndatâ, Mereu făcînd judecată, Și mergînd a doua oară, Trecu țapui supsioară. Omul dacă să gîndește, Orce i să înlesnește, Prejudecînd cele grele, Le găsește ușurele, Că pe cît el ...
... cu rânjet privindu-și isprava, Prin râuri de lacrimi și sânge, pe punte de leșuri trecea. Dar iată că tocmai în ceasul când brațele sta să-și întindă, Pământul întreg să-l cuprindă, un răcnet de leu, din adâncul Sălbaticei Asii, îi spune că nu-i încă lupta-ncheiată. O, nu, Ilderim, nu e încă pământul pustiu de viteji: Timur îți stă-n față, iar spada-i e soră cu spada lui Mircea, Și ce s-a ... mulțimea, se rupe și iar se-mpreună, Cad pâlcuri sub pâlcuri de-a valma, și altele proaspete vin, Iar hreamătul crește și scade, ca-n spulber de viscol purtat. Ci iată că-n seara din urmă, strângându-și în pinteni arapul, Cărare-și despică-n năvală Timur cu hangerul ... mijlocul lor se aude un muget de fiară-njunghiată. E prins Baiazid și deodată se stâmpără clocotul luptei. E prins Baiazid și ostașii rămân împietriți ca de-o vrajă. Mai sunt oare fulgere-n ceruri?... Pământul pe-al lui și l-a stins! Timur își privește vrăjmașul cu liniștea ... ...
... Ion Luca Caragiale - Cronica Cronica de Ion Luca Caragiale Câteva varietăți literare și lingvistice nu strică, pentru a mai lăsa politica să se odihnească. I - FORMULE TOPOGRAFICE — Când un casier spală putina și lasă în casă tufă de Veneția, se cheamă că a plecat ... îndoiască că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila. — Ai bani, stai și poruncești ca pașa de la Dii. — Un bătăuș trebuie să-și găsească și el Bacăul; o să capete și el odată una, s-auză câinii în Giurgiu! — Ferește-te a acorda credit aventurierilor cari sunt azi aici, mâine în ...
Ștefan Octavian Iosif - În ciudă
... mândrim și-o-nălțăm mai măreț, Și-aceasta doar numai în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, În ciuda atâtor mizerii ce sânt, Nimic nu e rangul decât un cuvânt, Și omul e aur — în ciudă! Cu pâine și sare, cu coji de mălai Trăim anevoie — în ciudă ... om înțelept Se uită și râde — în ciudă! Un rege îl poate-ncărca din prisos Cu nume și-onoruri — în ciudă! Dar vrednic să facă din om ticălos Nu poate nici dânsul — în ciudă! În ciudă și numai în ciudă! Oricât e de sus și oricât de semeț, Nimic nu-i mai sfânt, și nimic mai de preț Ca mintea și cinstea — în ciudă! De-aceea rugați-vă Domnului sfânt, Să lupte tot omul — în ciudă! Ca mintea și cinstea să aibă cuvânt Pe lumea aceasta — în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, Veni-va ea vremea înscrisă pe steag. Când om către om ...
... mândrim și-o-nălțăm mai măreț, Și-aceasta doar numai în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, În ciuda atâtor mizerii ce sânt, Nimic nu e rangul decât un cuvânt, Și omul e aur — în ciudă! Cu pâine și sare, cu coji de mălai Trăim anevoie — în ciudă ... om înțelept Se uită și râde — în ciudă! Un rege îl poate-ncărca din prisos Cu nume și-onoruri — în ciudă! Dar vrednic să facă din om ticălos Nu poate nici dânsul — în ciudă! În ciudă și numai în ciudă! Oricât e de sus și oricât de semeț, Nimic nu-i mai sfânt, și nimic mai de preț Ca mintea și cinstea — în ciudă! De-aceea rugați-vă Domnului sfânt, Să lupte tot omul — în ciudă! Ca mintea și cinstea să aibă cuvânt Pe lumea aceasta — în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, Veni-va ea vremea înscrisă pe steag. Când om către om ...