Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE��I
Rezultatele 1741 - 1750 din aproximativ 2247 pentru DE��I.
Mihail Zamfirescu - Cerșetorul
... Mihail Zamfirescu - Cerşetorul Cerșetorul de Mihail Zamfirescu Informații despre această ediție „Creștini și frați, ce sînteți, uitați-vă la mine! Nu treceți pe bătrânul sărac și rugător, Căci sînt ... cerșetor!â€� „Eu m'am născut în lume 'n zile lungi, amare, Părinții mei muriră străini și plângători, Lăsându-mă pe drumuri și fără de mâncare, Și fără de vedere, cerșind în gura mare De astăzi până mâine, creștini îndurători!â€� „O fie-vă îndurare și faceți-mi și mie O parte dintr'o pâine; nu mă lăsați să ... mie, și cerul să vă creadă La păsurile vostre, creștini îndurători!â€� „Dați, dați! să vă dea Cerul viață și putere, Și sfînta zi de mâine să fie d'ajutor! Să vă 'ndulcească traiul și oricare durere, Să n'ajungeți ca mine, s'aveți orice veți cere Pentru copiii voștri ... dați la cerșetor!â€� Așa plângea într'o seară de iarnă viscoloasă Un orb cu mâna întinsă, cerșând la trecetori, Și rătăcind căzuse pe calea-i
Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii
... a luat sâmbată, de la epitaf, niște sfeșnice mari de argint masiv ale lui jupân Sfetcu lumânărarul, ctitorul bisericii. Când a băgat de seamă această confuziune, dascălul Haralambie i-a tras băiețelului o feștilă și două palme; după care, băiețelul a explicat dascălului cauza confuziunii: la amândouă perechile de sfeșnice, zambilele erau pembĂ©... Chiar un om în vârstă putea greși; darmite un copil nevinovat! Dar apoi, cozonacii și plăcinta de drob, și căpățânile de miel la tavă pe orez, cu iaurt cu caimac, după opt săptămâni de fasole sleită și de varză acră! Și părintele Marinache cu dascălul Haralambie cărând în curtea bisericii toată ziua, în niște basmale mari cadrilate, recolta de ouă roșii și de pască! Sărmanul nostru bun protector, dascălul Haralambie! i s-a stins și lui feștila chiar într-o săptămână luminată din cauza unei excesiv de bogate recolte de ouă răscoapte! El trebuie să fie acuma, acolo, sus, alături cu drepții, și, desigur, când micii cheruvimi fac prea multe nebunii... "feștila!" Și, pe deasupra ... souvenirs: "Victor Hugo și Lamartine sunt, în câmpul poeziei, glasul epocei lor; Alfred de ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română
... caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i ... înainte a fost naivă, dacă vreți — ne zic apostolii trecutului —, dar a avut credințele ei, credea în basme, în vremea de apoi, în răi și îngeri; acuma însă științele pozitive i-au răpit aceste credințe naive, dar care linișteau, și nu i-au dat nimic în schimb. Dar omenirea nu poate, ca un simplu muritor, să trăiască fără credință, și de aici pornește decepționismul ori pesimismul: aceasta e pricina boalei veacului". Alții învinovățesc ba filozofia metafizică, ba pe cea pozitivistă. ,,Filozofia metafizică — zic unii â ... să-l răscoale, nici să-l batjocorească; el e la locul său, încheie o serie; să privim cum se naște, cum crește, și vom înceta de a-l lua în râs ori de
Mihai Eminescu - Apari să dai lumină
... Mihai Eminescu - Apari să dai lumină Apari să dai lumină de Mihai Eminescu Apari să dai lumină arcatelor ferești, Să văz în templu-i zâna cu farmece cerești. Prin vremea trecătoare lucește prea curat Un chip tăiat de daltă, de-a pururi adorat. Privi-te-voi cu ochii în lacrime fierbinți... O, marmură, aibi milă de-a mele rugăminți! Îndură-te și lasă privirea-mi s-o consol La alba strălucire a gâtului tău gol, La dulcea ... sloiurile par ca ruine de cetăți, Plutind de asprul viscol al morții cei de veci... Tu ramură-nflorită... pe visul meu te pleci! Din lumea de mizerii și fără de-nțeles Cu ochii cei de gheață ai morții m-am ales Și totu-mi pare veșted, căzut și uniform. Sunt însetat de somnul pământului s-adorm, Încât numai de nume îmi pare că exist... Tu doar răsai c-un zâmbet în visul meu cel trist! Cu ochii tăi de înger mă mângâi și mă minți, Căci ei cuprind o lume de dulci făgăduinți, De-amor fără de ...
George Gordon Byron - Cântarea dracilor în preziua potopului
... George Gordon Byron - Cântarea dracilor în preziua potopului Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din ... zbor ce serbăm. Om nu va mai fi, jertfa va lipsi. Al nostru tiran fără de prinos Va cere-n zadar scrumul cu miros. Cine-i va jertfi? cine-i va jertfi? Șiroiul căzând, valul alergând Lumea va-nghiți; și vântul turbat, Peste ocean zburând dezlănțat, Alți munți va nălța, unda volborând. Blan, bluc, colcăind ... verșunat, tigrul furios Loc își vor căta cu mielul fricos, Pare c-ar fi frați ș-un lapte au supt. Izvor cu șiroi spumegând vâjoi, De sus șiroind, de jos volborând, Totul dezlegând, totul mestecând, -- Ce haos frumos! umed mușuroi! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui ... din joc, din zbor ce serbăm. Moartea-apoi va sta, puțin va-nceta. Pe dărâmături alți oameni mai noi, Mai spurcați, mai răi, mai vrednici de noi Se vor înmulți, — ea-i
Ion Heliade Rădulescu - Cântarea dracilor în preziua potopului
... Ion Heliade Rădulescu - Cântarea dracilor în preziua potopului Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din ... zbor ce serbăm. Om nu va mai fi, jertfa va lipsi. Al nostru tiran fără de prinos Va cere-n zadar scrumul cu miros. Cine-i va jertfi? cine-i va jertfi? Șiroiul căzând, valul alergând Lumea va-nghiți; și vântul turbat, Peste ocean zburând dezlănțat, Alți munți va nălța, unda volborând. Blan, bluc, colcăind ... verșunat, tigrul furios Loc își vor căta cu mielul fricos, Pare c-ar fi frați ș-un lapte au supt. Izvor cu șiroi spumegând vâjoi, De sus șiroind, de jos volborând, Totul dezlegând, totul mestecând, -- Ce haos frumos! umed mușuroi! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui ... din joc, din zbor ce serbăm. Moartea-apoi va sta, puțin va-nceta. Pe dărâmături alți oameni mai noi, Mai spurcați, mai răi, mai vrednici de noi Se vor înmulți, — ea-i
Alecu Donici - Racul, broasca și știuca
... Alecu Donici - Racul, broasca şi ştiuca Racul, broasca și știuca de Alecu Donici Racul, broasca și o știucă Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducă Un sac cu grâu încărcat. Și la el toți se înhamă: Trag, întind, dar iau de samă Că sacul stă neclintit, Căci se trăgea neunit. Racul înapoi se da, Broasca tot în sus sălta, Știuca foarte se izbea Și nimic nu ... isprăvea. Nu știu cine-i vinovat; Însă, pe cât am aflat, Sacul în iaz nu s-au tras, Ci tot pe loc au rămas. Așa-i și la omenire, Când în obște nu-i
Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)
... nici bărbat; care strânge mănușile, apărătorile și basmalele acestor dame, poartă șalul și umbrela lor, le trimite lojii la teatrul francez ca să se mire de frumosul comic al lui PĂ©lier și de țipetele d [emoaze ]lei Jenni . Un om plăcut este și acela care își prăpădește banii de câte ori joacă vist cu damele... Așa-i că-i plăcut acest elegant care spune complimente, ce amirosă la apă de mintă și nu intră niciodată într-o adunare fără să aibă buzunarul plin de confeturi și capul de cimilituri, calamburguri și șarade, ființă premenită a fi pișcat de fetițe și a purta băieții pe genunchi. La nevoie, omul plăcut spune și câte o istorioară. El este un dobitoc prețios pentru educația ... au sosit la Galați și cât se vinde chila de grâu și de păpușoi. Deci, toată această lume este un adevărat vinograd , numai că nu-i sărat, alcătuit de pălării de paie și straie negre, de pelerinuri și capele sau turbanuri stacoșii; scriitori pe la secții, vechili pe la divanuri, doftori de dinți și de ...
Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret
... mândre, dulce mă răpesc Din amare gânduri unde rătăcesc! Dar, înalte doamne! mult ar fi mai bine Să-mblânzim pe heară prin cuvinte line. Țara-i obosită ca un trist mormânt, Aur, arme, brațe, doamne, nu mai sânt. Apărarea noastră, cât de dalbă fie, Ar scorni pe țară zile lungi d-urgie. Inimile noastre zboară călduros Peste-al bărbăției zid alunecos, Dar înțelepciunea caută-a ne ... ne duce Prin furtuni turbate către țelul dulce." Zice. Dar eroul astfel a vorbit — ,,Înțeleaptă-mi pare vorba ce-ai grăit, Dar de-nțelepciunea robului ce-n fiare Tremură să piarză zilele-i amare. Poate-al țării tale nobil, sfânt amor A putut să-ți facă gând îndoitor? Este-nchisă calea pacea dulce-a cere ... realță brațu său în sus, Arătând pe cruce chipul lui Isus — ,,Crist muri pe cruce pentru-umanitate Și prin moarte dete lumii libertate. Nu-i creștin acela ce nu știe-a da, Pentru-al țării bine, pacea, viața sa! Dincolo de moarte radios străluce Soarele măririi eroilor, dulce. Ochii-nțelepciunii, cei de moarte plini, Nu pot să pătrunză dulcile- ...
Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele
... Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ ... după tată Brunswick, după mamă Smith. El a rătăcit în tinerețe, în urma unei dureri sufletești, prin Suedia, pe mare până la Constantinopole, de unde venise la Galați. Aici fu botezat de colonelul Schelety, tatăl generalului Carol Scheleti, care-i dădu numele de Dimitrie și-i schimbă tot odată și familia din Brunswick în Xenopol, adică fiul străinului. Acest botez a trezit ușor bănuiala protivnicilor familiei mele, mai ales ... însă nu din Evreu, ci din protestant și întors la credința ortodoxă. El se strămută la Iași, unde fu mai mult timp dragomanul consulatului prusac de aici, încă o dovadă că el nu era Evreu, ...
... George Coşbuc - Prin Mehadia Prin Mehadia de George Coșbuc Și era un vuiet jalnic prin porumburile coapte. Carul-mare scoborâse jos de tot spre miazănoapte Și-i păreau pe deal înfipte roțile de dinapoi; Lira ne-nsoțea la dreapta, iar Antares după noi. Prin răcoarea mult-a nopții îmi vedeam suflarea gurii Eu mergeam pe strâmta ... zori acum. Dar pe culme sus, deodată, Doamne, tu, Părinte-al vieții! Când ieșii pe culmea goală în răcoarea dimineții, Sufletu-mi simții deodată liber de uimire plin: Încetase-acum și vântul, cerul scapără senin. Iar în zarea limpezită ca un scut de aur luna Sta pe piscul unui munte, roșiu aurind cununa Muntelui, și până-n vale ca și ziua luminând. Iată turle de biserici cum s-arată rând pe rând, Sate risipite-n lungul văilor, grădini prin sate, Toate-n alba zare-a lunei și-n ... răpaos cufundate, Iată, dealuri pe-unde via își întinde vița ei. Rîul colo-n negre maluri ca un fulger cu scântei Ce-alergând în strâmbu-i umblet a-mpietrit păstrându-și locul. Iar departe, de sub poala codrului, de ...