Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LUMEA
Rezultatele 1721 - 1730 din aproximativ 2033 pentru LUMEA.
Vasile Alecsandri - Cucoarele (Alecsandri)
Vasile Alecsandri - Cucoarele (Alecsandri) Cucoarele de Vasile Alecsandri Din cea zare luminoasă vine-un lung șir de cucoare Aducând pe-aripi întinse calde raze de la soare; Iată-le deasupra noastră, iată-le colo sub nor, În văzduh călăuzite de-un pilot, bătrân cocor. Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India Brahmină, unde fearele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în jungli tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trombe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpigiune ale Africei misteruri, Lacul Cead și munții Lunii, cu Pustiu-ngrozitor, Nilul Alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au lăsat în a lor cale Asia cu-a sale râuri, Cașemirul cu-a sa vale, Au lăsat chiar Ceylanul, mândra insulă din rai, Și revin cu fericire pe al țării dulce
... rodire, Din suflete și câmpuri sămânța de serbire, Acum te odihnește gustând eterna pace În taina măiestoasă a morții care tace, Lăsând o lume-ntreagă la tine să gândească Ș-a ta legendă, Cuza! cu fală s-o rostească... Sunt nume destinate, ca numele tău mare, Să ...
Vasile Alecsandri - Decât ruda și vecinul
... pentru-o glumă, Mai bine c-un bărbățel, Dacă-i blând și tinerel, Că-ți spune două, trei glume Cum îți e mai drag pe lume Și-ți așează-o pernioară Pe prispă serile-afară. Decât un bărbat urât, Mai bine-un străin iubit, Cât șezi cu el împreună Nu te ...
Vasile Alecsandri - Doina haiducească 1
Vasile Alecsandri - Doina haiducească 1 Murgule coamă rotată, Mai scoate-mă-n deal o dată Să-mi fac ochișorii roată, Să mă uit la lumea toată. Veni-ar timpul, să vie Ca românul iar să-nvie Și de hoți să mântuiască Țara lui ardelenească! Asta nu-i țară de câini, Și e țară de români, Nu-i pământ de ungureni, Și-i de neaoși
Vasile Alecsandri - Doina haiducească 3
Vasile Alecsandri - Doina haiducească 3 Mândră mămucă-am avut, Frumos copil a făcut, S-a-nfășat cu flori de munte Ca s-jung viteaz de frunte, Gura toți să mi-o asculte, Mândrele să mi-o sărute, Zi-le, maică, să se strângă Ca oițele la strungă, Mie-acum că mi-a venit Mi-a venit timp de iubit. Strigă-n capul satului Pe fata fârtatului, Mândra vine alergând, Eu îi zic cu glasul blând: ,,Copiliță, Liță, fa, Mai dat-ai gură cuiva?" Ea prinse a se jura: ,,Să mă bată anaftema De-am mai dat gură cuiva Afară de dumneata!" Iar de dreaptă ce era Soarele se-noura. De-atunci, vere,-am pribegit Și m-am dat la haiducit. Că mi-e sufletul amar Și mi-e traiul în zadar! Vai de mine și de mine! Nu mai știu ce-i rău, ce-i bine. De când mama m-a făcut, Tot prin codri am șezut Și lumea n-am mai văzut Decât numai soarele, Decât căprioarele. Căprioară a codrului, Du-mă-n valea Oltului, Doar oi mai răzi o dată Pe șerpoaica cea ...
Vasile Alecsandri - Doina oltenească 3
Vasile Alecsandri - Doina oltenească 3 Lumea-ntreagă ocolii, Ce căutai nu găsii, Căutai șir de mărgele Să-l aduc mândruței mele, Dar cine cât mă vedea Averile-și ascundea. Puiculiță fa, Marie, Hai cu mine-n haiducie, Ce-oi câștiga ți-oi da ție. Și-oi anina doi cercei, Doi cercei de brebenei, Să tragă ochii la ei, Și pe sânu-ți drept mărgele Oi lipi buzele mele Să-ți pară că-s
Vasile Alecsandri - Doina voinicească 1
Vasile Alecsandri - Doina voinicească 1 Frunză verde șapte brazi, Fost-am noi vreo șapte frați Ș-au pierit cinci într-o marți, Și rămas-am numai doi De umpleam lumea de noi, Ș-a pierit unu-ntr-o joi, Și rămas-am numai eu, De arde sufletul meu, Frunză verde siminoc, De scârbă, de mare foc, Stau în codru și gândesc Ce să fac ca să trăiesc? Să m-apuc de plugărie, Ori s-apuc în haiducie? Măiculiță, ce m-oi face Plugăria că nu-mi place, Că de când eram eu mic Aveam semne de voinic. În loc să mă leg de sapă Eu duceam murgul la apă, Iar când murgul necheza Doru-n mine se trezea, Dor de codru înverzit, Cum e bun de voinicit. Când eram de șapte ani Luam miei de la ciobani, Fără plată, fără bani. Când eram de optsprezece, Cercam vinul dacă-i rece, Pivnița de-i răcoroasă, Crâșmărița de-i frumoasă. Când eram de douăzeci, Mă legam de turci, de greci Și de capete-i scurtam Și aleanu-mi ușuram. Dar acum sunt om stătut, Și pățit, și priceput Și văd bine că-i dat mie Ca să mor în
Vasile Alecsandri - Dor de călătorie
Vasile Alecsandri - Dor de călătorie Dor de călătorie de Vasile Alecsandri Primăvara cea verzie Cu cosița-i aurie Mi-au sosit voios în țară, Drăgulița primăvară ! Ș-au adus un dulce soare, Ș-un sîn plin de lăcrimioare. Ș-au adus o lună plină Ca s-o scalde în lumină. Lunca rîde și-nverzește, Doru-n suflet se trezește. Izvorașul curge-n vale Și-mi aduce dor de cale. Dați-mi, dați-mi aripioare, C-aud glasuri de cucoare. Dați-mi aripi sprintenele, C-aud glas de rîndunele. Să mă duc în depărtare Peste munți și peste mare. Să mă duc în lumea-ntreagă Ca o pasere pribeagă. Duce-m-aș în cale lungă, Dor să nu mă mai ajungă ! Duce-m-aș și m-aș tot duce, Dor să nu mă mai apuce ! 1852,
Vasile Alecsandri - Dorul (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Dorul (Alecsandri) Dorul de Vasile Alecsandri Cântec de lume Ah! Mi-e dor, mi-e dor de tine, Îngeraș cu dulci lumine! Ah! mi-e dor și plâng de jale Tot privind în a ...
Vasile Alecsandri - Drumul la deal...
... Vasile Alecsandri - Drumul la deal... Drum la deal și drum la vale Îmi fac veacul tot pe cale, N-am în lume sărbătoare, Nici n-am partea mea la soare. Bat-o crucea ursitoare Care s-a ursit pe mine Să n-am nici o ...
Vasile Alecsandri - Erculean Plecat-au în zori Trei surori la flori. Sora cea mai mare S-a dus înspre mare, Sora cea mezină Pe mal, în grădină, Sora cea mai mică Și mai sălbățică S-a dus, mări, dus Pe Cerna în sus [2] Iar în urma lor Mulți voinici cu dor S-au luat cântând Ș-au venit plângând. Iată-un căpitan Căpitan râmlean, [3] Că mi se ivește, Pe mal se oprește, Cu Cerna grăiește: ,,Neră limpezie, Stai de-mi spune mie Despre trei surori Plecate din zori." ,,Sora cea mai mare S-a dus către mare Pe Dunăre-n jos La un plai frumos. Sora cea mezină S-a dus din grădină Peste nouă munți, În codri cărunți. Sora cea mai mică Și mai sălbățică Plânge colo-n stâncă La umbră adâncă". Ercul Erculean, Căpitan râmlean, Își repede calul De răsună malul, Ș-ajunge-ntr-un zbor La stânca cu dor. ,,Ieși, fată, din piatră Să te văd odată!" ,,Cum să ies din piatră, Că sunt goală toată Și mă tem de soare... Nu m-a soarbe oare?" ,,Să n-ai nici o frică, Fată sălbățică, ...