Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��CA��
Rezultatele 1721 - 1730 din aproximativ 2040 pentru L��CA��.
Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18
... și arareori de păcate. Toată palma de pământ de care voi vă bucurați și asupra căruia voi socotiți nobilitatea voastră a fost stropită, ca de o rouă cerească, de sângele moșilor și părinților voștri, ce au știut să apere și să vă lase drept moștenire drepturile voastre. Draga mea ... într-însul pe a voastră patrie, supuneți-vă legilor al cărora el este îngrijitor; uniți întru dragoste și ascultare, faceți dimpreună cu dânsul ca fiii voștri să simtă facerile de bine ale așăzământurilor ce ați dobândit; și eu voi scri epoha aceasta ca cea mai fericită a pământului vostru, și numele lui, pe care îl serbați astăzi, va fi atunci nume de cinste și de sărbătoare ... și lumii să-i vestesc; A lor sfântă țărână la glasu-mi înviază, Și faptele lor toate p-urmași însuflețesc. Târgoviștea e templu l-a mea călătorie Și p-ale ei ruine în pace mă așăz, Și lupte fără număr pă-ntinsa ei câmpie Și biruințe-atâtea ... fapte pe ea o-nsuflețiră, Din veac până la altul în veci au fost cântați. Dar mi-a plăcut adesea cu glasul veseliei ...
Ion Heliade Rădulescu - Coada momițelor
... între momițe, în neamul somifier, Era un post prea mare, sarcină însemnată, Un fel de minister, Pe care trei partituri briga care de care Să-l poată însuși. Căci era post c-acelea! Poporul în mișcare Sta chestia să vază cum, ce fel va ieși. Pagonii și loricii, maroții și gibonii ... tocește Cu cât coada mai crește. Ieșir-atunci la lume genonii, sapajucii, Talapii și malbrucii, Momițe lungi în coadă, și susțineau mai tare Că minte ca să aibă și gust, talent, știință, Prestigiu cu diplome ca cei din seminariu, E foarte necesariu La o momiță coada. Și spre încredințare, Zicea că de spinare Și cap, și coad-atârnă; și unul la ... unul se puse a-i numi În posturile nalte, să vază ce-a ieși. Și el, și țara-ntreagă văzură-nvederat, Ca lucru luminat, Că, cum intra în funcții, momița tot momiță; Și coadă, și codiță, Și ciontul, tot un drac: De smorfuri nu se luasă, ce ...
Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti
... au trecut prin toate fazele artei. Ce ar fi oare daca s-ar da unui om cu puțină cunoștință de carte Divina Comedie sau Faust , ca să le facă lectura pentru distracțiune? El ar adormi în adevăr! Ei bine, tot cam așa s-a întîmplat și cu publicul nostru ... făcut în primul act al operii, iar nu la romanța intitulată Die schönsten Augen [2] , în care a fost prea bine și ca esecutor și ca compozitor. D-nu Nicola Benedetti, basul profund, în rolul abatelui Baltasar, ne arătă pe adevăratul călugăr spaniol, iară prin acel umblet plin de gravitate, acea ... și foarte puțin naturale. Publicul însă, țiind astă-dată socoteală de meritele ei, îi aruncă mai multe buchete compuse din cele mai simbolice vegetale. D-l Colombo, prin vocea sa convulsivă și tremurătoare, făcu din partea muzicală a rolului lui don Alfonso, regele Castiliii, un ce de puțină importanță ... muzicală și cîntă după un metod foarte bun; are însă defectul de a forța prea mult la notele de sus și aceasta face ca acele note să iasă alterate sau mai bine neîntonate. ...
Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"
... žde unde, vărsându-se prin o gură de leu, se împărțea pe la mai multe cișmele“, și apoi continuă: „am citat aceasta pentru ca să arăt că inspirațiunea lui Conachi nu era o adulațiune, ci exploziunea unui entuziasm nobil pentru îmbunătățirile ce poetul vedea că se fac în țarăâ ... se făcea precum ne spune poetul Alecsandri în Barbu Lăutaru: amantul umbla cu lăutarii cântând toată noaptea pe sub ferestrele Dulcineei; sau, dacă era poet ca Conachi, făcea versuri, pe care... nu le da la gazete, nici la tipar, ci punea pe lăutari să le cânte. Nu voiu să zic că ... a termina critica în ceea ce privește partea dlui Sion din Revista contimporană prin citarea ultimelor sale cuvinte: „Iată materia mea epuizată. Fie ca această lucrare să se urce ca fumul de tămâie către sufletul acestui veteran al Parnasului român, care a depus premiile geniului și cugetării sale pe altarul culturii naționale! Respect ... Marele vistier Cândescu. Ce palid devine dl Sion, cu toată „înflăcărarea convulsiunilor“ și cu toată „profunzimea craterului în irupțiune“, îndată ce-l ...
Anton Pann - Lupul, țapul și varza
... Un lup, un ied și o varza. Nevrînd nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un rîu mare, Care era sa-l înoate Și să le treacă pe toate. Stînd în loc, se socotește Și întru sine șoptește, Cum și în ce chip să facă Cîte una ... Să trec varza, ș-așa încă, Lupul capra îmi mănîncă." Deci dacă-i veni în minte Și trecu capra nainte, Stătu iar să se gîndească Ca cum să o nemerească. Gîndind, zicea întru sine; "Trecui una, merse bine, Pîn-aci toate scăpară; Acum care să trec dară? Trecînd varza și lăsînd ... să înlesnește, Prejudecînd cele grele, Le găsește ușurele, Că pe cît el să gîndește, P-atît mintea-i să tocește. Și orce, cu judecată, Nu-l
Dimitrie Bolintineanu - Mihai la Vidin
... n frunte luminat mereu De lumina dalbă sufletului său. Nimeni nu mai poate domnului să urme. Căpitanii roagă pasul să-și înturne. Câțiva turci văzându-l repede-l atacă. Mândrele lui arme furia-i împacă. Unul dintre dânșii care mai trăiește Își ridică lancea. Domnul se sfiește. El apucă lancea cu-ambele lui ...
Mircea Demetriade - Păianjenul de aur
... Sub noaptea străvezie, albastru oranisc, Mă clatin de beția luxuriei nebune; Orhestra de senzații în mine nu apune Și drumul cel mai neted îl urc ca pe un pisc. Din ceți mi-apari, Astarte, cu ochii tăi de iad; Tresar, din roșii buze când șoapte-n sânge-ți cad, Pe când ... cu tentacule înfipte-n craniu-mi toarce Un tort de raze scumpe, din ceru-ntins tezaur, Un tort ce mi-l cuprinde și creierul mi-l
Vasile Alecsandri - Străinul (Alecsandri)
... am crezare, Ci am numai ochi de plâns Ș-un suflet de dor aprins. Frunză verde rozmarin, Rău e de voinic străin! Numai luna că-l iubește Și soarele-l încălzește. Trece-n jos, se duce-n sus, Nime nu-i dă un răspuns, Nici îi zice: ,,Bun ajuns!" Suie-n deal, coboară-n vale ...
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... groparul Îmi ia cadavrul și, posac. Șoptește între dinți în silă: „După ce-i greu... e și sărac!â€� Am renviat apoi, și iarăși Ca mai-nainte strofe fac... 1 Amețit de băutură, cherchelit; zăpăcit, năuc. Un critic fără milă-mi spune: „Ai început iar prea sărac!â€� Și ... de marele dramaturg într-un moment de extremă veselie, împreună cu subsemnatul care, pe cât îmi aduc aminte, nu eram tocmai trist și nicidecum indispus. Ca să se știe și mai bine ordinea în care am colaborat, pot spune că cea dintâi strofă e de Caragiale, a doua de ...
Ștefan Octavian Iosif - Gorunul lui Horia
... Luptară dîrji, dar, prinși prin viclenie, S-au săvîrșit — martiri-eroi — pe roată. Trecură ani... Cumplit ofta iobagul, În lanțuri și mai crunte ca-nainte, Îngenuncheat de cei atotputernici, Cînd, iată, tînăr crai ridică steagul... Și sub gorun aceleași jurăminte Răsună : „Moarte domnilor nemernici !â€�. * Dar n-au ... plîns ar vrea să-i spună C-ai lui uitară drept și datorie ; El cere-un semn din ceruri, să-i îmbie La luptă sfînt, ca în vremea bună... Și iacă ! Trăsnet zguduie gorunul Și val de crengi acopere mormîntul, În care mîndrul crai își doarme somnul... Ci toți stau muți ...
Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Heine)
... însă prind lămurit în auz O dulce-aiurire de harfă; Un cîntec mă cheamă răzbind sălbatec, Nespus de duios, dureros de nespus, Și glasul acesta-l cunosc... Departe, pe țărmul stîncoasei Scoții Se-nalță turnul castelului sur Dasupra năprasnicei mări; Acolo, subt arcul înaltei ferești, Veghează o mîndră femeie bolnavă â ...