Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU
Rezultatele 1721 - 1730 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.
... Ioan Barac - Poezii populare Poezii populare de Ioan Barac Informații despre această ediție Dorit-am de măritat Ca să-mi capăt un bărbat Mai nimic nu mi-am fetit Bată-l piatra de iubit ! În brață m-au aruncat, Bată-l piatra de bărbat, Pînă-n gît m-am îngropat. Unde ... acum fetele Să-mi jelească zilele ? În ce grijă m-am băgat Bată-l scîrba măritat ! Că mi-au dat dorul de cap, De bărbat nu pot să scap. O, dragă luniță, Varsă-mi luminiță, De sus peste mine Caută cu bine, Că-mi e săgetată Inima mea, iată Eu mă rog de ... mi pe mine Dintr-o zăpăceală Care cu greșeală Mi-au fermecat firea Și toată simțirea. Lună strălucită, Însă cu oftare, Te rog foarte tare Să-mi iai o durere, Dacă ai putere, Ce mă bîntuiește Inima-mi căznește Și trage să moară De-un ochi de fecioară, De care deodată Fusă deochiată ; Însa ea nu
Vasile Alecsandri - Dorul (Alecsandri, 2)
... viața tot cu dor. Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului ...
Alecu Donici - Nada și chiticul
... greșală Sub nume de o glumă, de cuget trecător; O! toate trec pe lume, dar fapta rea-i fatală, De-a ei ademenire nu poți scăpa ușor. Judecătorul care La-ntâia lunecare Vrea cugetul s-adoarmă cu pilda unor alți... Să știi că-n mârșăvie va-ntrece pe ceilalți. Un cămătar ce-odată luă pe an dobândă Cât capete e-n stare pe tatăl său să ... vorbit M-ar da de gol la lume că am îmbătrânit, Căci vremea către toamnă se face mai ploioasă, Iar vârsta naintată de vorbă bucuroasă. Să las dar alte pilde și fabula să-mi spun, Așa precum mi-au spus-o și mie un om bun. La heleșteu, nu mare, în unda-i acea lină, De caracudă plină, Cu undițe băieții și leneșii din sat Chitici de toată mâna undea neîncetat. Unditul, ca și pânda, vrea mai ales răbdare... De multe ori pescarul în lungă așteptare La legănânda plută se uită neclintit: Ea piere; el smucește Și-n ... sub mână îi și făcu răpire. Astfel un chitic sprinten, sumeț din a lui fire, Cam înșela adese și pe pescarii mei. Dar
Cincinat Pavelescu - Cântec vesel
... din nou sunt fericit. Iubita iarăși mi-a zâmbit Și iar întreabă după voi. O, cântece, vă mulțumesc, Voi sunteți iarăși lângă mine, Ca și în zilele senine, Când îi spuneam că o iubesc. Eu vă simțeam neliniștirea, Căci sufereați necunoscute. Din fundul inimii tăcute Ieșiți! A re ... nviat iubirea! Și sunteți dulci și sunteți multe, Adesea m-ați făcut să plâng, Dar azi din nou o să vă strâng Că are cine să v-asculte. Ea vă iubește și vă cheamă, Cătați-o iar frumos și blând, Ca să vă uite-așa curând Nu
... n care minunea ce iubesc M-a deșteptat în raiuri cu glasu-i îngeresc! * Era blânda oră a blândelor șoapte, Când nu mai e ziuă și nu-i încă noapte. Pământul și cerul, ca doi frățiori, Își dau sărutare prin stele și flori, Și-n aer parfumul al florilor dalbe Plutea cu lucirea steluțelor albe, Și-n toată natura ... Vărsa-n calea noastră duioasa-i lumină, Și-n lunca pătrunsă de razele ei Zburau caii noștri cu aripi de zmei. Mergeam noi în cale ca umbre tăcute, Pe-un covor de frunze, pe cărări pierdute, Și-n tăcerea nopții ce ne-nconjura, Sufletele noastre ca și noi zbura, Zbura ca doi îngeri din stele în stele, Dându-și sărutare tainic între ele... Deodată fugarii cu ochii de foc La capătul luncii s-opriră pe loc ... sfântă uimire Ce-n suflet revarsă fiori de iubire. Spune-mi dar acuma, tu, ce ești poet, Ce poezii cântă inima-ți încet? Dacă vrei să afli taina ce mă-ncântă, Iată poezia ce inima-mi cântă: De este vreo ființă, de este vreun nume La care să ...
... Gheorghe Asachi - Desacii Desacii de Gheorghe Asachi Fabulă Chemă Gioe dineoară Ca din toată împărăție Cel ce umblă,-noată, zboară, Înaintea lui să vie, Să-i zică de-i mulțămit Precum firea l-au urzit, Că-are scop ca toate trepte Dup-un nou calup să-ndrepte Tu, momițo, vino-ntăi! Între tine și ai tăi Fă o dreaptă asemănare, Cine vro meteahnă are? După o tumbă ce-au făcut, Momița ... al meu chip frumușel Omului au fost model. Însă ursul, unchiul meu, Este urât și nătărău, Și cu minte numa ar fi Când pre mult nu s-ar mândri. Ursul care apoi vine Foarte-i mulțămit cu sine I se pare, după modă, Pe elefant a-l reforma, A ... se crede un colos, Chiar pe lindenea critică Că n-aduce vrun folos. După aceea s-au chemat Din pământului popoare Cât-un ales deputat Ca să spuie ce le doare. Dar ș-aici s-au înțăles Că a fiecărui lege Este propriul interes, Pre care de bun alege. Să ... A preface vro ființă. Că a lumei Împărat, Când pre om au fabricat, Celui tont și lui ghibaci O păreche au dat desaci,
Gheorghe Asachi - Guzganul de cetate și cel de câmp
... câmp Guzganul de cetate și cel de câmp de Gheorghe Asachi Dineoare un guzgan, Politicos cetățan, Pre guzganul de câmpie L-au poftit la prânz să vie, Că nu tot mereu lăcuste, Ce mai bun ospăț să guste Pe vărgat, frumos covor Așternut-au masa lor; Las să giudice oricine Cât li-au fost atunci de bine De confeturi și de pui Fărmăturile adună, Însă pănă a fi sătui Deodată ușa ... strică Cetățanul sprintinel Scapă, ș-altul după el Iată tropotu-ncetează Și guzganii iar s-așază. Cetățanul, mângâiet, La țăranul spăriet Zice: En apucă, frate, Să mai roadem la bucate! Dar acest-au zis: Destul De astă masă eu-s sătul, Vino mâne tu afară De-i gusta ospăț de țară ... Îndopa-ne-vom în pace. Eu te las cu sănătate, Eu voi șegi cu frica-n spate, Nici mai delicată masă Care-apoi pe nări să
Mihai Eminescu - În van căta-veți...
... Eminescu În van căta-veți ramuri de laur azi, În van căta-veți mândre simțiri în piept. Toate trecură: Viermele vremilor roade-n noi. Căci nu-i iubire, ură d-asemeni nu-i Și ce rămase umbra simțirei e: Murmura lumei Netedă, palidă, ca și ea. Nu e antica furie-a lui Achile, Nu este Nestor blândul-cuvântător. Aprigul Ajax Țărână-i azi, și nimic mai mult. Și unde-i Roma, doamnă a lumii-ntregi, Și unde ... Chiar papii mândri cu trei coroane-n cap, Păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâni, Pulbere-s astăzi. Pulbere sunt chiar vii fiind. Căci nu sărută regii piciorul lor, Căci nu se-nchină lumea la glas de sfânt. Semnele tainei Mute rămân și îi fac de râs. Chiar tronul papei azi ca o scenă e Și el își face mutrele lui plângând. Hohotul lumei Lumei întregi îi răspunde-atunci. Căci nu-i s-ardice bolțile de granit, Un Michel-Angelo nu-i să facă iar Ziua din urmă. Templele vechie pustie rămân. Să-nvie pânza, Rafael astăzi nu-i. Nu ...
... a cătat O albă vergină, să-i fie gemene Și te-a aflat. Tu ești cântărilor sororă gemene, Sufletul lor, Regele inimei trebui să-ți semene Ca vis cu dor. În tine vede-se că e în ceriure Un dumnezeu, Purtând simetria și-a ei misterure În gândul său. Mână ... lin. Căci ca în sufletu-ți n-a găsit altele Regele Lin. Cântă cu doliul, ce-l varsă belele Când plâng de-amor, Să creadă lumile, să creadă stelele Că-i tactul lor. Cum zboară îngerii din stele-n stele, Barzii zbor, flutură printr-a lor bele; Din lungul horelor ... Și tot ce mai e-n nesimțire În fire? Vin' dară, Căci ochiu-ți e viață și pară, Și sufletu-ți, blândă magie Ce-nvie. Să cânte Ce secoli tăcu înainte, Și-a munților creștete-nalte Să salte. Și din amestecul de vise dalbe, Dintre danțândele ființe albe, Iese cum cântecul dintre suspine Regina albelor nopții regine. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează. Pe-o liră gingașă și argintie Mânuța-i coardele le-ncurcă vie Și cum din zilele ...
Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie)
... a cătat O albă vergină, să-i fie gemene Și te-a aflat. Tu ești cântărilor sororă gemene, Sufletul lor, Regele inimei trebui să-ți semene Ca vis cu dor. În tine vede-se că e în ceriure Un dumnezeu, Purtând simetria și-a ei misterure În gândul său. Mână ... lin. Căci ca în sufletu-ți n-a găsit altele Regele Lin. Cântă cu doliul, ce-l varsă belele Când plâng de-amor, Să creadă lumile, să creadă stelele Că-i tactul lor. Cum zboară îngerii din stele-n stele, Barzii zbor, flutură printr-a lor bele; Din lungul horelor ... Și tot ce mai e-n nesimțire În fire? Vin' dară, Căci ochiu-ți e viață și pară, Și sufletu-ți, blândă magie Ce-nvie. Să cânte Ce secoli tăcu înainte, Și-a munților creștete-nalte Să salte. Și din amestecul de vise dalbe, Dintre danțândele ființe albe, Iese cum cântecul dintre suspine Regina albelor nopții regine. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează. Pe-o liră gingașă și argintie Mânuța-i coardele le-ncurcă vie Și cum din zilele ...
Constantin Stamati - Bătrânul țăran și moartea
... spate la pământ sarcina sa slobozind, Au căzut și el pe dânsa ostenit și gâfâind, Și așa au grăit: „O, vai mie, ticălosul, ce să fac, cum să trăiesc, Și cum pot să împlinesc Câte se cer de la mine, și când toate îmi lipsesc. Biata babă, copilașii, goi, de foame hămesiți, Nu am pentru dânșii hrană, nu am cu ce să-i îmbrac. Iar zapciii făr’ de milă din casa mea nelipsiți Cer birul, cer boierescul și în multe părți mă trag, Încât de când m ... nu m-am învrednicit! Deci, moarte, vin’ de mă scapă de o viață ticăloasă...â€� Abia cuvântă aceasta, și moartea, ce niciodată De lângă om nu ... lipsește, stă dinainte-i îndată Cu strălucita sa coasă Și zice: „Tu m-ai chemat, apoi, iată, am venit.â€� Bătrânul, știind că moartea nu iubește multă șagă, De tot au încremenit, Dar mai viindu-și în fire, i-au răspuns: „Eu, soro dragă, Te-am chemat ca să-mi ajuți, să pui sarcina în spate, Căci mă grăbeam să mă duc, fiindu-mi casa departe, Și atunci, Poți să te duci Dumneata unde poftești.â€� Dintr-aceasta noi vedem că de-i urât să