Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MAI MARE

 Rezultatele 1701 - 1710 din aproximativ 1828 pentru MAI MARE.

Dimitrie Bolintineanu - Domnul Ionașcu

... Ionașcu-adună capii la senat. Cu durere-n suflet el a cuvântat — ,,Poarta cere darea d-astăzi îndoită; Dar Moldova noastră cade mai zdrobită; Însă nu-i acesta lucrul cel mai rău; Dar cu asta țara pierde dreptul său. Drepturile sale sunt tot ce-i rămâne, Sunt tot viitorul țărilor române. Toată fața țării fiilor moldavi ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Fulgii

... Ştefan Octavian Iosif - Fulgii Fulgii de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Zăceau priveliștele moarte Sub cerul sur, în asfințit, Și-abia mai auzeam departe Un glas de crivăț amorțit. În mijlocul naturii mute Eram eu singur călător : Îmi aminteam de vremi trecute Și mă visam în viitor ...

 

Mihai Eminescu - Ondina

... creștetu-i negru și creștetu-i nalt De nouri și ani se-ncăruntă,        Dar astăzi e viu        Și-n ton auriu Răsună din umbra cea mare        Cântare. În mii de lumine ferestrele ard, Prin care se văd trecătoare, Prin tactul cântărei sublime de bard, Cum danță la umbre ușoare,        Cum danță ... Aurie. Ca cerbul ce s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În zboru-i puternic și mare,        Cu nara arzând,        Cu coama pe vânt, O dată-ncă pinten l-împunge        Și-ajunge. Iar junele sare ușor de pe el Sub mantă-i ... Tezaur!        Idee,        Pierdută-ntr-o palidă fee        Din planul Genezei, ce-aleargă        Nentreagă!        Să-nvii vii        Și stânca de care râd timpii        Și tot ce mai e-n nesimțire        În fire?        Vin' dară,        Căci ochiu-ți e viață și pară,        Și sufletu-ți, blândă magie        Ce-nvie.        Să cânte        Ce secoli ...

 

Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie)

... creștetu-i negru și creștetu-i nalt De nouri și ani se-ncăruntă,        Dar astăzi e viu        Și-n ton auriu Răsună din umbra cea mare        Cântare. În mii de lumine ferestrele ard, Prin care se văd trecătoare, Prin tactul cântărei sublime de bard, Cum danță la umbre ușoare,        Cum danță ... Aurie. Ca cerbul ce s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În zboru-i puternic și mare,        Cu nara arzând,        Cu coama pe vânt, O dată-ncă pinten l-împunge        Și-ajunge. Iar junele sare ușor de pe el Sub mantă-i ... Tezaur!        Idee,        Pierdută-ntr-o palidă fee        Din planul Genezei, ce-aleargă        Nentreagă!        Să-nvii vii        Și stânca de care râd timpii        Și tot ce mai e-n nesimțire        În fire?        Vin' dară,        Căci ochiu-ți e viață și pară,        Și sufletu-ți, blândă magie        Ce-nvie.        Să cânte        Ce secoli ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La băile Cleopatrei

... sunt flori de frumusețe Născute în grădina neîmpăcatei morți! Oh! cursul vieții trece cum trece-o sărutare Aicea pe pământ! Putere, fericire și nume mândru, mare, Nu vor putea să-mpuie la viermii din mormânt. O floare se usucă de crivețe bătută; Dar soarele cel dulce o poate-ntineri. Iar tu ...

 

Gheorghe Asachi - Imnul de sară

... Toate-n giurul meu sunt mute; preste murii ce-n vechime Răsunau de imne sânte mușchiul verde se întinde; La serbare și la triumf nu mai cheamă pe giunime Cel cuvânt ce-n inimi nobili patriot-amor aprinde, Ș-a eroilor nepotul, moștenirei lor străin, Azi la fiii săi ...

 

Alecu Donici - Lupul la pieire

... intre tiptil la vro oierie, Nimeri din întâmplare tocmai într-o câinărie. Simțindu-l pe sur aproape, câinii toți s-au întărtat. Lătret, urlet, hreamăt mare, ca în iad au ridicat. Înarmați cu puști, ciomege, Vânătorii se grăbesc care dincotro s-alerge. Câinii în a lor iuțeală Dau pe ...

 

Alexandru Vlahuță - În mănăstire

... ce'ți dau fiori. Dorinți necunoscute încă, Și ne 'nțelese te cuprind, Cînd în muțenia adîncă Zărești o umbră 'ncet viind. II Zadarnic ți-ar mai bate 'n minte Evlavioasele poveți, Căci mai presus de cele sfinte Stă legea vecinicei vieți. — De sbucium și de voluptate, Tîrziu, ca un copil trudit, Așa, cu mînile 'ncleștate De gîtul ...

 

Andrei Mureșanu - Glasul unui român

... născuți pentru nevoi! Eșiți, voi umbre moarte, eroii gintei mele! Și dați dovezi la lume, ce atât v'a înegrit; Strigați în gura mare, că voi de-atâtea rele, Ce cercă strănepoții, nu v'ați vinovățit! Să spuie Retezatul, acel asil de pace, D'a fost Românul ... șterge atunci ca ceața și vechiul meu suspin! De tace omenimea, glas va da stânca'n munte, Și apele nu vuet prin ton nepomenit. Nu mai e timp s'apuie un gen, ce-a mers în frunte, La toată năvălirea, ce țara-a copleșit. Numai e timp ... în lume, Nutrit prin o minune, din zei provenitor, A căruia mărire, virtute și renume Pusese sub picioare p'ai lumei domnitori. Nu mai e timp s'apuie o viță strălucită, Ce-a dat în zeci de secoli din sînul său eroi! De-a și ...

 

Alexandru Vlahuță - Când n-am ce scrie

... nuvele Sunt la mine bagatele: Dă-mi subiectul, spune-mi plata, Și articolul e gata. Parcă cine știe ce e... Fur de colea o idee, Mai un calapod de colo, Și-s și eu de-ai lui Apolo. Ș-apoi sunt atâtea-n lume, Că, să stai, să scrii volume! Stil ...

 

Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure

... că le deznoadă; Ursu , vameș de prisacă, Ține hîțele lui slabe: Scoate sabia din teacă Și salută-n două labe. Vin cu toții, mic și mare, Și purtînd la coifuri mîna, Stau la front în nemișcare, Așteptînd să treacă Zîna. Zîna trece plutitoare În lumina albăstrie, Legănîndu-și pe izvoare Scurta ... pene, Își mlădie-n voaluri gușa Tremurînd ușor din gene. Doamna Clara lui Kir Vulpe Din olacu-i vrea să sară... Ce picior ! Și ce mai pulpe ! Ah ! zglobie doamnă Clară !... Dar deodată printre ranguri Șopăitul încetează; Toți ascultă: patru granguri Imnul Zînei modulează. După dînșii tot poporul Își înalță către ... peste abisuri, Cum de luminezi și tremuri Fața gîndului de visuri? Raza ta, lucind ușoară, Pune-n mintea-mi fermecată Amintiri de-odinioară, Parc-am mai trăit odată. Unde, cînd, sub ce domnie? Pe ce văi de Himalaya? Cine-o crede? Cine-o știe Decît fața ta, bălaia ? Tivoli, 1898 august ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>