Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru POATE (CA)
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 1342 pentru POATE (CA).
Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie
... adevărata filozofie este aceea care se sârguiește a-l scoate din ea; este religioasă și cinstește iubirea de patrie. De bună samă, se poate zice că și lumea întreagă este patria noastră. Toate popoarele sunt o fracție a unei familie numeroasă, care pentru întinderea sa nu poate ... A se da numele de egoism obștesc acelei simpatii și interesului comun, ce domnește între mădulările din care se alcătuiește o nație ar fi totuna, ca și când mania de a defăima ar descuviința iubirea de părinte și de fiu, înfățoșându-se ca pe o conjurație între fiecare părinte și fiii săi. Să ne aducem aminte, că adevărul are purure mai multe fețe și că dintre toate sentimentele ... de patrie este asemene bună, însă să nu împiedice pe iubirea de ominire. Defăimare fie acelui suflet înjosit, carile nu încuviințază chipurile feluritelor înfățoșeri, ce poate căpăta între oameni instinctul sfințit a viețui frățește, a da cinstea cuviincioasă și agiutorul fiecăruia! Doi călători europĂ©i se întâlnesc ... Aceste sunt pentru fiecare temeiuri de agiuns a iubi cu întâietate ținutul, politia sau satul, unde este născut. Însă trebuie să ne ferim ...
Anton Pann - Nu e nimic fără cusur
... Și chemă cu grabă mare Un grădinar iscusit, Căruia cu întrebare Într-acest chip i-a vorbit : -Aș vrea să știu : nu să poate A să altui-ntr-un fel Și trandafirul, ca toate, Ca să n-aibă ghimpi pe el ? El răspunse cum că știe Ș-îl va face în scurt timp După cererea-i să fie Curat fără ... dacă s-a schimbat ? El răspunse : -împărate, Eu nicidecum nu mă mir, Că pilde nenumărate Ne dă acest trandafir. Adică : în lume toate Ca și trandafirul sînt, Fără cusur nu să poate Nici un lucru pre pămînt. Or ghimpi pe dînsul să n-aibă Fără de nici un miros, Or, ca întîi, ghimpi să aibă Și să miroase frumos. Asemenea dar și omul E zidit cu acest dar S-aibă ca floarea sau pomul Un dulce și un amar !... Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum ...
Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor
... Și toți cu totul îl pradă,-l fură Ș-apoi când e o vulpe de rea reputăciune , D-o viață prea urâtă, ce nu se poate spune, Și, culme peste toate, Vecină, din păcate, Îl fură, blestemata, întocmai ca un frate . Și n-o mai poate duce cu portu-i cilibiu , Căci marea-i pațiență îl bagă-n iad de viu. Făcu, dar, peticiune , Cu foc și rugăciune, P-o limbă ... D-un urs cu brânca lată, D-un bucefal-pardos, D-un zripțor și cocoș; Era ș-un 'rangutan, Era și un curcan: Toți judeci ca aceia, înalt areopagiu, De bestii arbitragiu. Petiția pornise pan lupul, sa se plângă, Și-n dreapta-și luă locul, iar vulpea — în a ... fulgera, Sărea, țipa și vulpea: "Calomnie!"striga, Și iarăși la martiriu, și iar la libertate, Și iarăși la onoare, și iar la veritate. Și vulpea, ca isteață, A lupului trecute le da de tot pe față; Ci de trecutul vulpii și lupul se înhață. Ajunseră, în fine, a ... naturii curs, La zgripsor și la urs. Cocoșul și curcanul, Precum și 'rangutanul, Precum și bucefalul vor fi de mărturie, Să puie-aci pecetea , precum ca
George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
... face pe toată lumea să râdă... sunt tocmai eu, sunt chiar eu, domnule doctor! Această mică întâmplare, chiar dacă nu e adevărată, e cât se poate de verosimilă. Ea ilustrează și subliniază adevărul că un humorist nu e întotdeauna un om vesel prin natura lui, că humorul nu se poate confunda cu veselia. Pe de altă parte, un om poate foarte bine să fie vesel de la natură și, totuși, să nu aibă darul de a-i face și pe semenii lui să ... în limba franceză. „Humorul, zice acest autor, e o chestie de temperament. Fiindcă totul e să prinzi raționamentele și icoanele sub un unghi particular, ca acei pictori care găsesc atitudinea cea mai potrivită ca să-și așeze modelul într-o lumină nouă.â€� <...Ați înțeles d-voastră acum, din aceste cuvinte ale lui Lautrec, ce e humorul? Vă mărturisesc ... a humoriștilor francezi, ne spune în prefața lui: „În englezește, orice scriere care are scopul să provoace râsul se numește humoristică.â€� Se poate să fie așa, în englezește. În românește, însă, pentru ca ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2
... ceriului, cu putĂ©re și cu slavă mare; că așa să cuvine, mai vârtos judecătoriului. Iară acuma, pentru că nu vine să judece, ci vine ca să răscumpere și să întoarcă cătră sine neamul omenesc, precum însuș grăiaște, n-au trimis Dumnezeu pre Fiiul său în lume, ca să judece lumea, ci pentru ca să mântuiască lumea printr-însul. Și tocma pentru aceasta i-au trebuit să vie îmbrăcat cu blândĂ©țe și cu smerenie, ca nu doară viind cu altă slavă oarĂ©carea mai mare, să se spară oamenii și să fugă de dânsul, precum odinioară jidovii în muntele Sinaii ... de săvârșit și nespusă mare adâncime a facerilor de bine a lui Dumnezeu, acela adevărat n-ar putea să se oprească ca să nu să aprinză de dragoste și de bucurie și ca să nu vestească de pururea laudele dumnezeiești și ca să nu să răpească în minte de minunea unor faceri de bine, ca acĂ©stia. Și carii socotesc, drept acĂ©ia, acĂ©ste faceri de bine zioa și noaptea oare de ce bucurie vor fi cuprinși? Și cu ... a vindeca pre cei zdrobiți cu inima, a propovedui celor robiț ertare și orbilor vedĂ©re; a chiema Domnului ai priimit, ...
Petre Ispirescu - Cotoșman năzdrăvanu
... alde-astea, ci îl luă cu vorba pe departe și cu un cusur supțire îl făcea să priceapă că are să fie fericit. Trecură zilele ca ziua de ieri și veni sărbătoarea așteptată. Cotoșmanul luă pe stăpânul său și plecă cu el în pețit. Merseră ce merseră și, ajungând într-o ... o rupse d-a fuga spre curtea boierului celui mare. Cum ajunse, începu a striga cât îl lua gura: - Săriți, săriți! ca ne-a jefuit hoții. Toți cu totul ieșiră să vază ce s-a întâmplat. Cotoșmanul, abia răsuflând și cu spaimă în ... suflet să-ți dau de veste și să cer ajutor de la d-ta. Abia, uite, am scăpat cu zilele. - Bre! strigă boierul. Cum se poate una ca asta, ca să jefuiască hoții, p-aproape de palaturile mele, pe Mătăhuzul tău împărat? Să sară cu mic cu mare într-ajutor! - Acum este de prisos, boierule ... muiate numai în fir. Până una alta, cotoșmanul se dete pe lângă stăpânul său, și pe furiș îi dete ghiold și-i șopti la ureche ca să se ție să nu se tot uite pe dânsul așa ca ...
Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale
... în lunile de iarnă. Un teatru așa de mare, cu atâta personal artistic, cu un aparat de scenă și de administrație atât de numeros, nu poate face bune afaceri și prin urmare nu poate nici artisticește progresa într-un chip normal — fiindcă mai ales în teatru cestiunea artistică este strâns legată de cea finanțiară — pe câtă vreme ... câte ori s-a dat la București Lucia, și de câte ori s-a dat Lucia la noi nu se mai poate număra: nu e cucoana de mahala, nu e ștrengar de uliță care să nu cunoască întreaga partițiepe de rost. Și apoi, unde mai pui flașnetele ... românește, o piesă-antichitate — cum ar zice elegantul Gionîn stilul lui tigheluit— și o operă bufă franțuzească... E cea mai prodigioasă productivitate ce o poate da un teatru, cu atât mai prodigioasă cu cât toate patru producțiile acestea s-au bucurat de un succes nemaipomenit. Patru succese nemaipomenite la București ... iată ce pot face eu deocamdată. Înainte de deschiderea stagiunii, s-a făcut multă discuție despre opera și opereta română. Erau și aci, ca ...
Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou
... ne aflăm aici la jumătate de drum între două stațiuni și ne oprim numai un minut, apoi iarăși ne întoarcem îndărăt la stația cea mare, ca să luăm ajutor, fiind calea mai de-parte cu totul troienită. Aceasta vă fac cunoscut, fiindcă poate doriți a vă coborî aici spre a merge mai departe cu sania până la târgușorul megieș, distanță de doi kilometri, unde ... tot trupul. Stătui câtva timp în nedumerire. Ce să fac? Unde să-mi aflu adăpostul? Apoi, plecându-mă, ridicai bagajul de lângă picioare cu gândul ca să mă duc la stație, unde, fie ea cât de mică, aș fi fost măcar scutit de viscol și omăt. — Poate căutați prilej? îmi zise subit la spinare o voce neÂcunoscută. Eu m-am întors și zării prin genele mele lipite de udeală o mare ... Însă lupii fug mai tare și ne pot ajunge, observai eu. — Atunci pârdalnicii pot să ne și mănânce, răspunse el cu un hohot scârțâit, ca o roată neunsă, — uită-te la dreapta! adaose el. Întorsei capul și văzui pe orizont o zare roșie ca ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea)
... bătrân, bătrân, că-și târa barba pe jos de bătrân și de cocoșat ce era. Și era mic, mic de tot... - Cât era de mic? - Poate să fi fost, așa, cam ca tine. - Va să zică, nu era mic, mic de tot... - Era mic, da' nu așa mic de tot. Și cum veni îi zise: "Măria-ta ... spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușurel firul lung din caierul de in. - Și se gândi împăratul ce să facă, ce să dreagă ca merii să facă mere. Unii îl sfătuiau ca să-i ude mereu; și i-a udat mereu; alții ziceau să le dea mai mult soare; și împăratul a tăiat ... Și merii înfloreau în fitece săptămână, și se scuturau, și rod nu legau. Într-o zi veni la împărat o babă bătrână, bătrână și zbârcită, ca mine de zbârcită, și mică, mică, ca tine de mică... - Ca moșu de mică? - Da, ca moșu... - Atunci nu era mică de tot... - Așa mică de tot nu era. Și zise împăratului: "Măria-ta, până n-oi mulge un ulcior de ... la-a-a... Zâna Florilor... Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ...
... prieten al meu, este tronul egalității în privirea fizionomiei ridicole ce câștigă fiecare, când se scaldă în el, și egalitatea este o plantă ce nu poate înflori decât în apă și mai ales în apa grozavului Lobogo . Borsecul e un ce care nu se poate numi nici târg, nici sat, pentru că n-are nici ulițe, nici magazii, nici locuitori. El este o adunătură de vro cincizeci de case de ... toată iarna, pentru ca să învieze în primăvară. Trei părți ale anului Borsecul este o cușcă deșartă, pe care numai urșii din munți o vizitează poate; iar cum sosește luna lui iunie, atunci, ca o persoană leșinată ce își vine în simțiri, el începe a prinde la suflet sau, mai bine zicând, la suflete. Casele se locuiesc ... lui Cezar, e mult mai bine a fi al doilea într-o capitală decât cel întâi într-un sat. Dar mă veți întreba, poate, cum și ce fac călătorii pentru ca să poată găsi gazde și alte neapărate lucruri pentru viețuire, de vreme ce Borsecul este pustiu? La această întrebare vrednică de toată lauda voi avea ... ...
Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F
... vom dobândi. Trebuie să ne dăm bine seama de cele ce avem să cerem și să fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca să nu zică unul una, iar altul alta și astfel să ne încâlcim și să ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ... apropiem de o clipă de cea mai mare văjnicie în viața noastră — de alegerile în dumă — cu atât mai multă nevoie se simte ca noi să adunăm la un loc cele grăite și să dăm o însemnare scurtă a nevoilor și trebuințelor noastre, ca toți frații basarabeni să fie într-un cuget și într-o gândire, pricepând cererile lor în dumă și silindu-se ca între împuterniciții basarabeni să fie mai mulți moldoveni, și anume așa moldoveni, care cu foc să sprijine toate cererile noastre și să fie adevărați apărători ... înaintării. Pe lângă limbă, prin școli, prin biserici, prin cărți și gazete un norod de alt neam, care locuiește într-o țară atât de mare, ca Rusia, trebuie să mai aibă și de sine cârmuirea (autonomia) lui, căci fiecare neam numai atunci se ocârmuiește bine, când se cârmuiește potrivit cu obiceiurile ...