Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FEȚEI

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 1387 pentru FEȚEI.

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V

... Atâta hodini câte le place, Să mânce, să beie și să joace. Numa de una grijă să poarte: Când s-ar tâmpina cu turci în față, Să nu-ș aducă-aminte de moarte, Dar' inimă s-arate-îndrăzneață, Că, de-or fugi ș-or întoarce spate, Nu le va mai trimite ... turcii vin în chip de fortună, Hăi! pe dânșii-acuși, acuși să deie Și dulce viață să le ieie. [5] Dar' când sosi vrăjmașul în față, Toți la pământ căzând își plecară Grumazii și întinsără brață, Milă cerșind cu lacremi amară: ,,VĂ ileo, vai! (striga ei plângând) iacă, Pierit-au țigănia ... purta după noi lungă jele." Aici Neicul era să mai zică, Când Răzvan țiind ochi la povață, Cu bucurie glasul rădică: ,, Eta ! domnul măria-sa, față!..." [8] Căci cunoștea pe Vlad foarte bine, Măcar era-în hainele străine. Ș-aiavea cu călărime-aleasă Vlad era, pe care ca mai lesne Să ... tâmplarea le-adusă De-a-ș' stâmpăra dârzia nespusă. Căci OmĂ¡r PĂ¡șa iacă le vine Cu o groasă-ordie tocma-în față. Omar, care-a oștilor păgâne Atuncia era-întia povață, Eșisă din tabăra turcească Locurile-împrejur s-iscodească. Cum țiganii zăriră departe Venind cu ...

 

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

... hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acestora, se făcea vorbă multă; și era lucru firesc să se facă, fiind în luptă timpul de față cu cel trecut, pentru cea mai dreaptă cauză a neamului românesc: Unirea, sfânta Unire! Boierii cei mai tineri, crescuți de mici în străinătate ... m-am dus la boier să mă jeluiesc. Și boierul, în loc de un cuvânt bun, m-a scuipat drept în obraz, de față cu slugile sale și cu alți oameni ce se aflau atunci la curte, încât am crezut că a căzut cerul pe mine de ...

 

Ion Luca Caragiale - La conac

... zice unchiul, ia-ți calul și mergi de-ți caută de treabă!... Ai auzit?... Dar țângăul se uită în ochiul tovaroșului, care-i stă în față, și se face că n-aude. Merge înainte și bine merge! are noroc nemaipomenit. - Mă, Secule! zice unchiul. Ți-e destul... Pleacă! Aș!… S ... nnorat de pe la miezul nopții și e întunerec adânc. Flăcăul nostru stă pe prispă cu fruntea-ntre mâni, pe când, în picioare, drept, în față-i, stă tovaroșul său de drum. Înecat de gânduri, tânărul ridică fruntea-n sus și-i pare că vede în întunerecul nopții strălucind ochiul ciudat ...

 

Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului

... este nimini. D. Bumbeș își scoate pălăria pe care o ține-n mâna stângă, pune umbrela lângă un scaun, apoi trece drept la oglinda din față, își potrivește cravata și manișca egretie, care tot iese afară din jiletcă, își scoate bine manșetele și așteaptă-n picioare. O ușă se deschide... E ... să ia loc, apoi șade și ea, ștergându-se cu batista udată. Tânărul ia cu precauțiune de la spate poalele redingotei, le aduce bine în față și se așează. — De mult nu am avut plăcerea a vă vedea, domnule Bumbeș... — Ei! doamna nu m-a văzut ... Jupâneasa îl împinge. D. Tiberiu pleacă înjurând ungurește. De prisos a mai spune că, seara, la d. prefect al județului, unde era de față și d. Mandache Ionescu, s-a petrecut o scenă foarte penibilă, când d. prefect, în vreme ce d. Mandache citea o gazetă, i ...

 

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului

... nu poți să te saturi. În părul ei negru lucesc amorțite Flori roși de jeratic frumos încâlcite, Rubine, smaranduri, astfel presărate, Sălbatec-o face la față s-arate... Și ochi de-un albastru, bogat întuneric, Ca basme păgâne, de-iubire himeric, Lucesc sub o frunte curată ca ceara ­ Zâmbirea-i ... Căci lumea-i cuprinsă de-un dulce cutremur. Din nori curge-o bură, un colb de diamante, Pe văi se așează, pe dealuri înante; În față li-i luna, prin șuiet de șoapte S-ardică pe cer curcubeie de noapte... Ea calu-și alătură. mâna întinde, Iar părul ei negru încet ...

 

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio)

... nu poți să te saturi. În părul ei negru lucesc amorțite Flori roși de jeratic frumos încâlcite, Rubine, smaranduri, astfel presărate, Sălbatec-o face la față s-arate... Și ochi de-un albastru, bogat întuneric, Ca basme păgâne, de-iubire himeric, Lucesc sub o frunte curată ca ceara ­ Zâmbirea-i ... Căci lumea-i cuprinsă de-un dulce cutremur. Din nori curge-o bură, un colb de diamante, Pe văi se așează, pe dealuri înante; În față li-i luna, prin șuiet de șoapte S-ardică pe cer curcubeie de noapte... Ea calu-și alătură. mâna întinde, Iar părul ei negru încet ...

 

Nicolae Gane - Sfântul Andrei

... ochi fantastici. În câteva minute ajunsei la scară. Dar ce întâmplare!... Pe scări erau întinse covoare și, de sunetul muzicei, răsunau zidurile. Elena, albă la față ca zăpada, îmbrăcată în haine de mireasă, ținea de mână pe un tânăr nalt și uscăcios, și o mulțime de lume se îngrămădea în jurul ... pe feciorul meu Ion cu o talancă în mână, sunând și strigând cât îl lua gura: Mânați măi! hăi! hăi!.... Era gras și rumăn la față ca un om netrecut prin mâna judecătorilor. Mă uitai drept în ochii lui, însă el nu mă cunoscu, tuns și ras cum eram și îmbrăcat ...

 

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi

... tineri, îndeosebi celor nemoldoveni, substanța acestei cărți, care lor le poate apărea ermetică. * * * Meșteșugit se conturează filigrana psihologică a dlui Ibrăileanu. Avem în față iscusința pe care numai maturitatea desăvârșită, nutrită în pasionată meditare a scrisului literar, o poate aduce. Jurnalul lui Emil Codrescu este de un ... temei și cu ornament de filozofare biologică, aflau, probabil, tinerii intelectuali moldoveni din timpul acela, un fel de răzbunătoare consolare, speculativă, pentru stângăciile lor complicate față cu sexul blestemat, stângăcii atât de bogate în efecte dureroase. Răzbunare de intelectuali superdelicați, înfundată și indirectă. Sfiiciunea și politețea acelor tineri aveau o natură ... o ușoară tristețe în plus. Trecutului îi atribuim naivitate și inocență înocența a ceea ce a devenit inefectiv. În cazul de față acest sentiment ni se precizează, de exemplu, și așa: pe doctorul Codrescu îl stăpânește frica de a trăi. De această frică, tineretul actual ...

 

Titu Maiorescu - Poezii populare române

... azilului Elena Doamna, 1 vol. în 8, VIII și 416 pag., București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de d. Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și ... note explicative, care, în cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărții și cuprind observațiuni pline de interes. În articolul de față am dori să ne dăm în câteva cuvinte samă de impresiunea binefăcătoare de care ne pătrunde cetirea acestor poezii. Ceea ce le distinge întâi în ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

Vasile Alecsandri - Borsec Borsec de Vasile Alecsandri Iarna a venit aducându-ne cu ea plăcerile strălucite ale balurilor, primblările în sănii, concertele încântătoare, petrecerile teatrului și mai ales priveliștea drăgălașă a focului în sobe. Dulci sunt minutele în care poetul, culcat pe un jilț elastic, dinaintea unui jăratic bogat, își simte trupul pătruns de o plăcută căldură, în vreme ce închipuirea lui plutește în visuri misterioase și dă viață întâmplărilor trecute. Iarna și bătrânețile sunt epocile suvenirelor. Când pământul este acoperit cu zăpadă, omul gândește cu drag la frumoasele și călduroasele zile ale verii, la iarba ce învioșea câmpii, la frunzele ce împodobeau pădurile, la cerul albastru, la cântecele voioase ale păsărilor. Asemene și nenorocitul ce a ajuns în vârsta bătrâneților trăiește numai cu aducerea-aminte a anilor tinereții sale. Eu care, slavă Domnului! sunt încă departe de a fi în numărul celor ce jelesc primăvara vieții, găsesc o mare mulțumire a mă pune seara în fața sobei și a privi jocul fantastic al focului. Îmi place s[...]nviez în închipuire icoanele depărtate ce s-au șters odată cu trecerea zilelor și să le înfățișez ...

 

Vasile Alecsandri - Iașii în 1844

... îi și tare; cine-i mic, tot nimic,Șlicul și pălăria, sau idei vechi și idei noi. Un bătrân onorat, care a fost față la multe întâmpl[...]n îndelungata lui viață, a făcut observarea aceasta: că românul e ca ceara și că primește foarte lesne toate întipăririle ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>