Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEL MAI TÂRZIU
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 323 pentru CEL MAI TÂRZIU.
... timp, degeneraseră: unul, în o pereche de mustăți cu ochelari după ureche, iar altul, în o umbrelă - cari împreună cu un sol diez ce îi mai rămase, dădură lui Fuchs forma precisă, alegorică și definitivă... Mai târziu, la pubertate - zice-se - îi mai crescu lui Fuchs și un fel de organe genitale cari erau numai o tânără și exuberantă frunză de viță, căci era din firea lui afară ... de jos, îl mângâie, îl ridică de două-trei ori până în tavan și, privindu-l lung, îl sărută o dată cu patimă. Apoi îl mai mângâie, îl mai sărută de o mie de ori și îl așeză ușor între sâni... Fuchs începu să tremure de bucurie, și de teamă ar fi voit să ... a căror muzică inspirată venea, de astă dată în adevăr, chiar din Olymp. În sfârșit, soarta lui Fuchs era hotărâtă. El avea să rătăcească mai întâi în Haos cu o iuțeală nemaipomenită, în circuituri de câte cinci minute în jurul planetei Venus. După aceea, pentru a expia pe ... dânsul... I se admise să cadă tot pe pământ, însă cu o singură cond țiune: este acolo atâta progenitură inutilă, artistică și neartisticâ încât nu mai
Ion Luca Caragiale - Ultima oră
... cum stă lucru? - Vine din America... S-a găsit la el un pachet de dinamită, cam de vreo patru kilograme, otravă și... - Și mai multe scrisori... - Da, mai multe scrisori... De unde știi? - Ei, bravo! se putea fără scrisori?... Fac prinsoare că scrisorile sunt de la Bresci și de la Luccheni... - Exact. - Și ... să smintească lumea! Pe urmă, cătră mine: - Ei, cum îți vine dumitale să crezi așa baliverne? - De! domnule ministru - zic eu - știu eu ce să mai crez și ce să nu mai crez? De exemplu, istoria cu evaziunea bulgarului. - Care bulgar? - Care a fost prins aseară la Valea Largă și închis la cazarma vânătorilor din ... l-au adus chiar pe un om ca dumnealui, care de! orișicât... om cu condei... Zicând acestea, d. ministru ne salută frumos și după ce mai mă-mbărbătează încă o dată, asigurându-mă că războiul nici n-a început, nici n-are să-nceapă, se depărtează. Amețit, mă rentorc ... și șez la loc, să aștept pe d. reporter, care trebuie să se întoarcă de la telefon. Nu aștept mult; iată-l. - Ei? întreb eu. Mai ...
... Pentr-un nimic oricare, cu lumea să mă lupt De-ar fi să mă strivească puterea-i dedesupt, Dar nu țin la nimica, căci nu mai cred nimic... Doar genele-ți umbroase în visu-mi se ridic. Puțin îmi pasă dacă cu mine voi spori Mulțimea care numai se naște spre ... viscolire sălbatecului cânt Își scutură copacii frunzișul la pământ, Căci sufletu-mi copil e al viscolelor reci... Tu, ramură-nflorită, pe visul meu te pleci. Mai e încă în mine ceva de amăgit? Au moartea ca s-o merit destul n-am suferit, Trecutu-mi de durere prea este uniform Ca ...
Constantin Negruzzi - Flora română
... onoare a-mi vizita grădina. Parterul meu e semănat cu chir agropyron, neghină lolium perenne și trifoi. Neghina, atât de uricioasă în grâu, face cel mai frumos efect ca gazon, încât pare că e un covor verde împestrițat de dedițe pulsatilla și de brândușe galanthus nivalis. Unde și unde am răsădite ... mea e frumoasă, și că am cuvânt să iubesc flora română? Peste zece zile voi avea plăcerea a vă trămite un buchet de mai frumoase flori. Până atunci depun pe acesta la picioarele d-voastre. Brustureni 26 mai Angelica Florineasca, D-lui Onisim Cerențel Am priimit cu o vie plăcere buchetul și mai ales scrisoarea d-tale, adevărat martirolog a bietelor flori. Ce nume, domnul meu! îți iert viorica și lăcrimioara, dară nu mă pot învoi ... a vă trămite cu scrisoarea aceasta cuprinde: roze simple rosa centifolia, singura roză ce-mi place, și care înflorește o dată la finitul lui mai; ea este însă cea mai frumoasă și cea mai odorantă. Roza la noi se numea rujă pană ce au venit grecii și i-au zis trandafir t??a?t?f????? (cu treizeci ...
Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)
... învățat ei așa frumușele lucruri? Acasta nu știu. Dar glumele lor mă băteau la ureche ca clopotul de la Barnovschi într-o zi de sărbătoare. Mai pune încă și acel râs lancaviu, ce samănă cu muzica broaștelor. Și duhurile frumoase de societate, și jucătorii de șarade în faptă, și, mai ales, acei istorisitori de povești fantastice care totdeauna ți se par un tăciune ce fumegă în vatră, și, în sfârșit, îți pică peste picioare. În ... întreită era înlăuntrul palatului. Toate strălucea, toate era îndestule. Vinul și laptele curgea, cum zice Scriptura. Gazda ce da balul nu se înjosea la cele mai mici amărunturi ale unei cotredanse; nu o vedeai alergând în dreapta și în stânga spre a scoate la iveală un vis-Å•-vis ... tabla, din ceas în ceas. La mijlocul suarelei, zama de ciorbă numită bulion sau ceaiul cu franzelă prăjită își face intrarea triumfală... ș-apoi să mai vezi acolo cincizeci-șaizeci de voinici, jucând ca niște fericiți, asudând sânge și apă la sunetul cobzei. Rămășița șede împrejurul odăii, privește, critică, încuviințează. Alții ... Ea a fost micul Fenix din Târgul Cucului; ea dețifră destul de bine muzica, zugrăvește înfricoșat trupuri goale; cu toate aceste, talentul său cel
Ștefan Octavian Iosif - O viață
... și nu cunoaște vreme, Acest erou romantic visat și zi, și noapte De brudnicele fete cu mințile necoapte... "Îl știu și eu! va zice băcanul cel simpatic. E vreun "împușcă-n lună", un tânăr ușuratic Ce scrie cărți cu versuri, — ei și?... ce-mi pasă mie, Că eu doar nu ... stâlp al țării, și, prin urmare, nu e Împins de spete scara măririlor s-o suie... Pârinții lui muriră departe, în bordeiul Deasupra cărui, singur, mai stă de strajă teiul Ce i-a umbrit străbunii în zile mai senine... La umbra-i primitoare era așa de bine! Dar, din copilărie rămas orfan, băiatul A fost silit din vreme să-și părăsească ... Cum cresc mai toți orfanii în țara românească. Azi dă-n familii lecții și scrie la gazetă, Ducându-și viața-n studiu și liniște discretă. Mai greu e însă iarna: doar la-nceput de lună O muzică de flăcări în sobă-i dacă sună Și-aruncă prin odaie un zâmbet cald ... chiar și surtucu-i, ieșit de ploi și soare, Își ia atunci un aer voios, de sărbătoare... Încolo, totdeauna atotstăpân e gerul. Zadarnic soba veche ...
Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul
... datorii de bani. Ischiuzar-Mehmet. Interesul poartă fesul ! Calpuz-efendi. Cer cuvântul în chestie personală: m'a lovit la fes ! Președintele. Carnacsi ! Nu mai dau cuvântul nimenui. Uite, a venit Zăuc-aga, a cărui interpelare este la ordinea zilei. Poftim la tribună, ago: să te ... Bravo ! știe bine Istoria. Zăuc-aga. Vreau să zic... Gianabet-Edin. Că nu știi ce să zici ! (risete) Zăuc-aga. Rog Adunarea să nu mă mai zgândărească... Prezidentul simte festa ce-i joacă secretarul cu paiul... și-i trage două palme strașnice. Secretarul își formulează pe dată demisia către Adunare, pe ... constituțională a faptului. Mă explic. Ce sunt eu ? O voce. Un zevzec ! Prezidentul trage clopotul și chiamă la ordine. Zăuc-aga. Nu sunt mai mult decât un deputat, și ca atare nu pot lăsa suveranitatea națională să fie câtuși de puțin atinsă. Am citit și am răscitit și am ... nu e atinsă de astfel de pată, și de aceea am curagiul a vă declara sus și tare, că în ziua de astăzi mai bine să ai să dai decât să ai să iei - și aceasta numai și numai pentru cuvintele: primo: că nici Dumnezeu nu-ți poate lua ...
... cer, cu temei, Zburat-a săgeata, dar unde s-a dus Nu știu, căci avântu-i a dus-o mai sus Ca raza cea slabă-a ochilor mei. Zvârlit-am în aer o dulce cântare Și dânsa zburat-a. Dar unde ...
... a Universul. Urechea-i fu menită ca să-ți asculte viersul, De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins. De-atunci, fecioară blondă ca spicul cel de grâu, Veneai la mine noaptea ca nimeni să te vadă Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă, Îmi întindeai o gură deschisă pentru ... regii pe frunte le așază Și stelele ce vecinic pe ceruri colindează, Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. Ah! unde-i vremea ceea când eu cercam un vad Să ies la lumea largă... și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n viață să nu te văd pe tine - Să fumege nainte-mi orașele-n ruine, Să se-mplinească visu-mi din codrii ... latră, Lătrat cu glas de zimbru răsună în urechi. Pe-un jilț tăiat în stâncă stă țapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mână, preotul cel păgân; De-un veac el șede astfel - de moarte-uitat, bătrân, În plete-i crește mușchiul, și mușchi pe a lui sân, Barba ... ...
... românești trecea Oltul. La o stație, unde careta domnească și caleștile suitei trebuiau să schimbe caii, călătorii noștri deteră peste o scenă destul de neplăcută mai ales pentru dânșii, care, tot drumul până aci, se deprinseseră cu strigăte și aclamațiuni vesele. Căpitanul de poște bătea cu gârbaciul îndoit pe unul dintre ... pe drum cine știe ce primejdie măriei-sale. M.-sa se supără de această brutalitate și făcu niște mustrări bine simțite superiorului sălbatic; dar și mai supărat fu conul Mihalache, care luă numele căpitanului, făgăduind acestui parșiv să-l destituie telegrafic. Careta domnească pornește în goană cu suita, și înăuntru-i ... maltratărilor corporale. Conul Mihalache, omul reformelor, progresistul înflăcărat, susține că o lege aspră trebuiește numaidecât, o lege care să oprească sub pedepse strașnice bătaia. Vodă, mai moderat, recunoaște că un popor liber trebuie să șteargă din moravurile sale aceste deprinderi barbare, dar nu vede încă putința aplicării unei asemenea legi, fiindcă ... și până la podul lui Traian pe flori și aclamați de un popor întreg. Lume paradă entuziasm oltenesc banchet luminație. Seara în sfârșit, într-un târziu, cei doi iluștri amici sunt la gazdă împărtășindu-și impresiile. Cu tot zgomotul și entuziasmul, vodă n-a uitat discuția de cu ziua ...
Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului
... grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. Și, tot mergând mai departe, numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit și mai-mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată, zice: — Fată frumoasă și harnică, lipește-mă și grijește-mă, că poate ți-oi prinde și ... ca simbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod și vede acolo o mulțime de lăzi: unele mai vechi și mai urâte, altele mai noi și mai frumoase. Ea, însă, nefiind lacomă, ș-alege pe cea mai veche și mai urâtă dintre toate. Și când se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam încrețește din sprâncene, dar n-are încotro. Ci binecuvântează pe fată, care ... pe drum, iaca cuptorul grijit de dânsa era plin de plăcinte crescute și rumenite... Și mănâncă fata la plăcinte, și mănâncă, hăt bine; apoi își mai ia câteva la drum și pornește. Când, mai încolo, numai iaca fântâna grijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața. Și ... cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea de părul