Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN CE
Rezultatele 1681 - 1690 din aproximativ 2833 pentru DIN CE.
George Topîrceanu - Doleanțele unui cronicar teatral
... morminte!..." Deodată tace ritmicul meu pas: În scena a III-a, mi-am adus aminte, Madam Pruteanu a strâmbat din nas. De ce-a strâmbat?... Probabil, o nuanță De fin dispreț, când vede pe Carmina, — Fiindcă-și pierde ultima speranță... De n-aș uita nuanța ... n patru: De ce nu vin ieșenii toți la teatru?... O chestiune foarte complicată! Francisca... artă... rasa și talentul... Deci, vasăzică, vor să se răzbune... Ce-i vinovat Onor. Direcțiune? Domnia-sa regretă incidentul... ...Vâr degetul în buzunarul vestii, Sunt plictisit și-mi pare rău de lună. Hm!... bulevardul pare o ... să scriu (Chiar dac-ar fi să nu mai cânt o lună) De Dragomir, de piesă — că e bună. De Tomșa, de Pisoschi, tot ce știu! ...Aș ataca pe d. Sadoveanu (Căci n-a aniversat pe d. Iorga), Aș lăuda pe d-ra Horga, Dar ce-o să zică d. Ibrăileanu? Chiar dacă-n Iliaș a fost perfectă, O să vă pară că... mi s-a părut ...
Ion Luca Caragiale - O nouă societate română
... pentru orice român, și mai ales pentru orice româncă, pentru orice mamă, care, se-nțelege, are copii, căci altminteri nu am mai putea înțelege de ce limbii naționale i se zice limba maternă. Naște numai o întrebare, chiar mai multe. Limba românească este mai grea puțin decât limba franceză, mai cu ... ça!Ça y est!Par exemple! Și totuși, parcă auzi ceva potrivit. Mai ales când e vorba de ceea ce se zice în limba franceză un bout de causerie, ce te faci fără Avec ça? Apoi noua societate mai obligă pe membrii de ambe sexe să scrie numai românește. Foarte bine â ... asta pentru public. Dar presupune că o doamnă voiește să scrie un răvășel trandafiriu, poftim să-l înceapă altfel decât cu: Mon petit chien bleu; ce te faci cu statutele? afară numai dacă doamna nu va împinge respectarea lor până a scrie: Cățelușul meu, albastru! Pe urmă vine chestia ... rar sau chiar de loc — pentru că desigur nu poate fi vorba de citirea publicațiilor politice, ci de literatura propriu-zisă — și tot ce ...
Ion Luca Caragiale - Manifestul "claponului"
... Ion Luca Caragiale - Manifestul "claponului" Manifestul "claponului" de Ion Luca Caragiale Către cocoane Auzit-ați, cocoanelor! Nu e glumă! Până aci a fost ce a fost, văzurăți ce văzurăți — de acum să vă mai țineți, că aveți să vedeți minuni! De când n-ați mai cetit Claponul, a mers chestia ... vie țarul rusesc — și are să iasă la paradă ocolit de 600 de cavaleri închivărați și împintenați, tot unul și unul, aleși pe sprânceană din toată împărăția lui, cari îi fac ștabul împărătesc. În capul alaiului are să meargă muzici și oaste multă; dupe aceea țarul în mijlocul ștabului, și ... dumneavoastră ofițeri muscali, zor cu paroldoner[xiv] , că dacă-i vorba la adică, vă pricepeți doară la franțuzească. Drept aceea, v-am dat de știre din vreme, să scoateți la maidan toată gardiropa. Gătiți-vă care mai de care, și ieșiți din toate patru colțurile ale Bucureștilor: mai de la Delea Veche și Popa Nan până la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor până-n Precupeții Noi și Tirchilești.
George Coșbuc - Povestea căprarului
... artă română , 1899, nr. 1 (25 nov.) Când ne-au respins de la movilă, Căzurăm mulți pe-aceste lunci. Și-ntreg un regiment atunci, De ce-a văzut, a plâns de milă. În șiruri strânse și-mproșcând Necontenit cu foc mulțimea, Se da-ndărăt dorobănțimea, Loc turcilor ... intre-n rând; El a rămas nevrând s-audă. La ochi cu pușca l-am văzut, Îngenuncheat acolo-n cale, Trăgând spre-arapii ce din vale Veneau mereu. O, n-am crezut Că omul în mânie poate S-azvârl-așa de mult omor, Că plumbii-n deznădejdea lor Curg râu ... Și-aștepți pe-ai tăi, plângând pe drum, Tu, suflet pustiit al mamii! Dar iată-l, cade! L-a lovit Pesemne-un plumb din multa ploaie; Pe spate-acum murind se-ndoaie, Dar l-am văzut cum s-a-nvârtit Spre frate-său, căzând deodată Cu fața ... unui frate! Când ne-am retras pe-acele lunci, Respinși de turci de la movilă, Un regiment întreg, de milă, A plâns de ce
... a dreptul, Se duce calul, cel nebun, Cât strâmt îi pare pieptul. Menard, ca și Trill, o iubea Pe Nora; doi, iubiți de ea, Din doi s-alegi pe cine? Frumoși și nobili amândoi, Război trebe să poarte, Și, cel ce biruie-n război, E cel iubit de soarte. Rivalii-ncruntă arma lor, Câștigă Trill acest amor, Menard e-n pat de moarte. Hei! plângă, geamă ... încape patul. E Nora ea? El e Menard? Obrajii ei ca focul ard, Și ochii lui ca focul. A fost rănit, dar nu din greu, Precum credeai tu, Trille El azi trăiește și-i al meu! De mâine-n șepte zile Vom fi, amor în Crist jurat, Nevastă eu ... triplă. Pe mine vrei tu să mă legi? Menarde, tu pe mine? Dar n-ai ochi, n-ai, să mă-nțelegi C-aș rumpe azi din tine, Aș rumpe-n dinți?! Vai fugi, vai fugi, Că-mi pari vampir, că tot îmi sugi Răsufletul din suflet! Spre Nora-ntoarce-un ochi zdrobit: Așa să-l vezi, în rană Pierind, pe cel ce
Vasile Alecsandri - Moldova în 1857
... Vasile Alecsandri - Moldova în 1857 Moldova în 1857 de Vasile Alecsandri Scumpă Moldovă! țară de jale! Ah! în ce stare tu ai ajuns! Lasă-mă-a plânge rănile tale, Căci pân-în suflet mă simt pătruns! Tu, ce ești bună, dulce, iubită, Tu, ce ești fiica lui Dumnezeu, Cum te lovește soarta cumplită! Cum te îneacă amarul greu! Lupii, și corbii, și vulpi străine Fac a lor ... protesta! Pentru coroana-ți de suverană, Pentru-al tău nume și al tău drept Eu înfrunta-voi hidra dușmană Ș-un scut ți-oi face din al meu piept! Voi zice ție: Mamă-ntristată! Prinde la suflet învietor, Căci tu scăpa-vei de munci odată Și-i avea parte de viitor ... zidul, și tu, ferice, Vei fi unită cu a ta sor. Căci tot se află în Românie Inimi aprinse de-un sacru dor, Ce vor românul ca să re-nvie Mare, puternic, ca dorul lor! E scrisă-n ceruri sfânta Unire! E scrisă-n inimi cu foc ceresc! O ... a ta mărire Lucrează brațul dumnezeiesc! Voi zice, zice până la moarte Celor ce ...
... suie Cu oiștea-n jos. Și doarme și apa și vântul. Iar spaima și oștile ei Țin mort, subt călcâie, pământul. Și-atâta e roua ce-o plânge Câmpia, că-n palme-o poți strânge Ca-n cupă s-o bei. Pe-ncetul tăria-nflorită Cu galben ca strugurii copți S ... face; S-albește strâmtoarea cărării, Pe rând depărtările zării S-apropie-ncet. Văd clăile-n câmp, pe coline Cunosc singuratecii ulmi, Și-acum, la lumina ce vine, Încep să se miște greoaie, Făpturi purtătoare de ploaie, Se urcă pe culmi. Din stânga, din dreapta, din față, Din râpi și pe-o sută de căi, Ies dungi plutitoare de ceață Și-n cale s-adună cărunte Târându-se-alene spre munte De-a ... lungul câmpiilor reci - O dungă de soare s-arată, Și-i crește pe șesuri lucirea, Și iată-l în toată mărirea Puterii pe veci! Murmurul din dealuri pătrunde Prin văi, și din vale-n păduri; Ca-n farmec, eu nu știu de unde E plin de mișcare pământul, Și cântă și codrul și vântul Și-o mie ...
Ștefan Octavian Iosif - Scrisoare lui Goga
... pe-ai tăi Și-Ardealul plin de cântec și de jocuri, De mândre fete și voinici flăcăi... Știu eu de mai revin pe-aceste locuri? Ce dor mi-era de ele — căci pe-aici Am petrecut, ca prunc odinioară! Te sperii când de pe trecut ridici Păienjenișul care-l înfășoară ... Într-o căsuță albă, sub un deal, Ferită de primejdii și furtune; Să fi rămas acolo, să muncesc Înconjurat de oameni cumsecade, În albele cămăși ce strălucesc Ca spuma de șuvoaie în cascade; Să fi rămas în casa de sub deal, De unde-n neguri vezi sclipind Carpații... Dar eu m ... glas Și să v-ajut în lupta pentru bine. Să stau și eu de tine-alături azi, Și eu ca tine să-mi încheg cântarea Din vuietul eroicilor brazi Ce strigă peste culmi redeșteptarea! Și de scriam un vers mai avântat, Aprins de-obida silei seculare Și eu de bună seamă-aș fi gustat Ce ...
... tu dorești; Toate-mi sunt deopotrivă, dacă mă duci în pace, Dacă cu mulțumire vederea-mi rătăcești. Voi cunoașteți, o unde, cu câtă bucurie, De ce sfârșit pornită, cu ce cuget curat, Barca mea totdeauna pe-a voastră-mpărăție Ca-ntre-ale ei cuprinsuri jucând s-a preumblat. Înghițiți pe tâlharii ... plăcerea, Priimiți-le vesel ca pe ai voștri fii; Eu vă cunosc mărirea, eu vă slăvesc puterea, Când alerg pe-ale voastre mult umede câmpii. Din rătăcita-mi barcă, ce-o las la întâmplare, Ochii mei către ceruri uimit îi ațintez; Seninul lor însuflă sfială și mirare; Eu mă rog în tăcere, vărs lacrimi și ... mi rămâne-aș da-o ș-aș zice: am trăit. Mergi, mergi, ușoară barcă, în dreptu-acelei stele, Căreia i-am dat nume... un nume ce slăvesc, Nume ce-n înfocarea închipuirii mele Pe strălucita-i frunte îl văz și îl citesc. Acolo te oprește, acolo priveghează, Cât raza ei asupră-ți ș-asupră ...
Gheorghe Asachi - Odă (Asachi)
... Gheorghe Asachi - Odă (Asachi) Odă de Gheorghe Asachi Urzitoriule a lumei, tu, ce-Imperului Roman Ai dat glorie, virtute și putere, decât care Soarele în a lui cale, de când născu din noian, N-au văzut nimic mai mare, Tu, ce-a sale legioane pănă-n Dacia ai condus, Unde, după-naltul triumf, ai fondat o Romă giune, Ca să fie despre barbari viu ... a gloriei cale. Preste câmpurile noastre vars, o, Doamne, darul sânt, Fie purure mănoase grâie, turme și albine, Și în schimbul lor întoarnă nouă din străin pământ A lui aur și lumine. Dă la tânăra română, lângă harul cel plăcut, Cuget nalt, inimă blândă, ca și ea la ...
Alexandru Mocioni - Conștiința națională
... Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios ... prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de marile sale cuceriri, de cuceriri ce fac ca, inima fiecărui român să bată mai iute, națiunea în totalitatea ei totuși încă departe este de a-și vedea realizate toate ... că, nu norocul răsboiului, nu puterea crudă a armelor, nu preponderența fizică decid durabil soarta popoarelor, nu, ci cultura, puterile spirituale și morale ce le desvoltă aceea, și via conștiință națională sunt acele potențe ideale, cari și în lupta istorică a poparelor se arată ca cele mai ... tocmai în prezent. Ating deci sigur o materie de interes actual, când vin a însera aci unele reflexiuni rapsodice asupra conștiinței naționale I Ce