Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru L��CA��

 Rezultatele 1641 - 1650 din aproximativ 2040 pentru L��CA��.

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... românească din lupta care s-a dus, între mijlocul veacului XIX și al celui următor, contra unor materiale și dogme literare istovite milenar. Ca să vedem puțin minuțiile în lucrarea unui virtuoz: tema e luna e mare ca o pată roșie, e pată de sânge, uriașă boabă de mărgean, o hârcă de mort pe o pernă de catifea aurie, luna e un solz ... amănunte, cum, de exemplu, în acest pitoresc strict, apare, pe alocuri schimbare bruscă de acord, metafora cu farmecul ei de apropieri subtil senzuale în sonorități ca și în icoana vizuală (Ploaia țese țeapăn argint și mătase) și, numaidecât, întoarcerea la impresia directă (Ploaia răpăie pe spinări aplecate. / Pătrunde prin saci și ... sat), în Poveștile necuviincioase și în Întunecatele din volumul, aproape de negăsit acum: Din paharul cu otravă. * * * E o virtuozitate care face ce vrea. Și ca alții, cum se poate vedea în perfecta aplicație tradiționalistă din primele bucăți în Lângă pământ. Maniu se joacă de-a Alecsandri, sau chiar ... unde). Dar, iată, independent de orice joc în felul altora: încântarea prin neașteptat schimb de tonalitate, tempo și figură ritmică în Salomeea Iese luna argintie

 

Vasile Alecsandri - Strofe lui C. Negri

... VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Prietinul meu Negri, iubit și dulce frate, Îți scriu aceste strofe din locuri depărtate În care-odinioară, ca mine călător, Lăsând a ta gândire în tainicul ei zbor Adeseori ca mine ai stat culcat pe maluri, Cu sufletu-ți în ceruri, cu ochii tăi pe valuri. II În orice parte a lumei străin ... Acum, pe malul mărei, la umbră stând culcat, În liniștea adâncă și-n visuri cufundat, Privesc trecând mulțime de vase călătoare Ce lunecă pe valuri ca lebede ușoare, Și gându-mi le urmează sub cerul fără nori, Ca paserea pribeagă ce cată-un cuib de flori. V El merge să revază acele mândre plaiuri, A tinereței noastre armonioase raiuri, În care ... sufletul nu-și perde a sale daruri sfinte. El vecinic are viață și își aduce-aminte De oricare simțire, de oricare cuvânt Ce l-au făcut să afle chiar cerul pe pământ. IX Așa pe vecinicie va sta întipărită În sufletele noastre icoana mult slăvită Acelei ce în lume ...

 

George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc)

... de-atunci, pe fund de lac Și-astăzi părți din mine zac. Iar pe câte le găsiră Le-au adus aici, punând Ciob la ciob ca să mă-nchege. Ah, dar ce pot înțelege Câți îi văd pe-aici trecând? Văd și ei o oală spartă Dintr-un lut sărac și ... prost: Eu, ce-ntr-alte vremi am fost Ultima putință-n artă. Și desenul meu! Ușor C-un cărbune de pe vatră Mult mai bine-l fac pe-o piatră Azi copiii-n jocul lor! Tu ai sufletul mai larg, Scapă-mă! Ce chin ai stinge, Dacă-n lături m-ai ...

 

Mihai Eminescu - Cine-i%3F

... Cu fantasticul lui mur, Printre stânci cu poala-n mare Și cu fruntea-n cer de-azur; În castel izbind de nouri, Stă-n fereastra ca un arc, Într-a mărei lungi ecouri, Fața-n văl de gând și nouri ­ Al serafilor monarc. Un monarc cu fața pală ... i zâna fără nume Ce privește tot în veci, Printre stânci de pietre seci, Cum se scutură de spume Ale mărei unde reci? Ea privește ca o lună Dintr-un nor de piatră, sur, Ce-o întunecă-mprejur Cerul norii își adună Și castelul l

 

Vasile Cârlova - Păstorul întristat

... toate sta împrejur: Râul oprise apa din cale, Vântul tăcuse din lin murmur. Cât colo turme de oi frumoase Se răspândise pe livejuni Și ascultându-l iarba uitase, Pătrunse toate de mila lui. Câinele numai mai cu durere Stând lângă dânsul căta în jos Și ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. Eho, ce zace de om departe, Îl auzise din loc ascuns; Și cu suspinuri de greutate La ... silă, Ce foc, ce chinuri, ce gânduri ai? Viața voastră necazuri n-are: E simplă, lină, fără dureri, Și-n toată lumea nici o suflare Ca voi nu gustă multe plăceri. Vouă natura vă este dată; Câmpii și codrii voă zâmbesc; Vânturi și râuri voă arată Cum curg de dulce, cum ...

 

Vasile Alecsandri - Hora de la Plevna

... de la Plevna Hora de la Plevna de Vasile Alecsandri Colo-n Plevna și-n redute Stau păgânii mii și sute Stau la pândă tupilați Ca zăvozi de cei turbați. Las' să șeadă mari și mici... Trageți hora, măi voinici! Sus, în tabăra turcească Dat-au tusa măgărească. Răpciugoșii crunt tușesc ... hora, călărași! Ziua, noaptea, glonții plouă, Tot pământu-i ud de rouă. Nu e roua din senin, Ci e sânge de creștin. Las' să ploaie ca din nori. Trageți hora, roșiori! Iacă, mă!... din parapete Vine-o scroafă ca să fete Opt godaci ș-un godăcel, Toși cu râtul de oțel. Las' să fete mii de mii... Trageți hora, măi copii! Ne-a ...

 

Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu

... grele, Stîndu-ne spre mărire, pînă într-acest ceas. Suflați și această vale ce rîul sărpuești, Și vă întoarceți iară, cătră acest zid sfînt ; Suflați ca a lui videri în faptă dovidești ; C-a fost din învechime un dușmănesc mormînt. Suflați și încordați lira, astă tînguitoare Ce ... Numai păstoriul turma spre cîmpuri o pornești, Ș-în rădiu privighitoare începi a concerti. Buciumu lui răsună, eho din dipărtări Îi răspunde îndată ca și dînsul cîntînd ; Cînd și cînd să aude a cînilor latrari, A berbeciului clopot ; și oile zberînd, Rîulețul în vale curge ... codru, a cînta începusă, Dar ce-i ? Nu știu pricina, că iar a încetat. Și numai murmurare rîului ce curge, Care ca o oglindă era el de curat, În răpidile-i mers părè că îmi spune Ca cîte mii de dușmani adîncu-i a-ngropat. Eu obosit de trudă vrem să mă odihnesc ; M-am suit sus pi o piatră ... le privesc. A zidiului darmari inima me îmi curmă, Dar ce să-i fac vai mie că nu-i pot agiuta ; Că nu-l ...

 

Ion Luca Caragiale - Concurs și premiuri academice

... premiuri academice Concurs și premiuri academice de Ion Luca Caragiale Academia Română și-a împărțit premiile: pe cel mare, de 12.000 lei. l-a pus la păstrare, negăsind pe nici un concurent vrednic pentru a-l obține; pe cel de 5.000 lei l-a acordat amicului nostru B. Delavrancea pentru Paraziții. Un spirit sucit, puțin în curent cu cele literare, a zis cu această ... Ne-am gândit însă că aceasta ar fi un abuz rușinos și ne-am întrebat: cum se pot întrebuința acești 250 lei mai nemerit, așa ca să răspundem cinstit și frumos la intenția generosului donator? Ne-am gândit, am cumpănit și am hotărât: Moftul român publică prin aceasta următorul concurs: Pentru ...

 

Iacob Negruzzi - Un toporaș

... chinurile-amare     Din trecut mergeam gândind, Pintre iarbă o mică floare     Văzui vesel răsărind. Și perdut în cugetare     Toporașul am sdrobit Dar deoadată cu 'ntristare     L-am cules și l-am privit Toporaș sărmană floare     Spune, cum ai meritat Așa tânăr în pcioare     Fără mil' a fi călcat? L'al meu pept, floare uscată     De acum afl'un adăpost Căci ca tine sfărâmată     A mea inimă a fost Zâmbea veselă și jună     Viața dulce când perdui, Cu'a mea inimă ...

 

Alexei Mateevici - Datoria noastră

... Nu este lucru greu, căci este firesc. Omul nu poate să tacă și să doarmă liniștit când îl doare ceva. Este destul să simți durerea, ca să cauți alinare, însăși firea te face s-o cauți îndată ce ai simțit-o. Asta este o datorie firească. Dacă moldovenii noștri pân-în ... șir de ani au fost pentru el necunoscute. Acum, când răsare soarele deșteptării, moldoveanul simte toată povara cea grea a vieții nenorocite, care-l apasă pe el. Se înțelege că și la noi cel dintâi o simte asta țăranul, care în toate vremile și la toate popoarele a ... și mergea, tot mergea înainte. Așa ne spune nouă istoria — povestirea faptelor trecute a tuturor popoarelor (noroadelor). Prin spusele istoriei, datoria noastră, ca a unui popor, ni se înfățișează și mai lămurit. În scurt, ea constă într-aceea ca țăranul luminat prin faptele ce se petrec acuma la noi în împărăție și pricepând în ce stare de plâns se află, să nu stea ademenit ... rază, o licărire luminoasă în lungul său rând de suferințe. Așadar, fiecare moldovean trebuie să-și aibă în vedere datoria spusă mai sus, dacă vrea

 

Nicolae Filimon - M. A. Canini

... Nicolae Filimon - M. A. Canini [M. A. Canini] de Nicolae Filimon D-l Canini, profesor emerit de limba italiană și filoromân, vrînd a da un serviciu folositor publicului nostru amator al operilor italiane, a socotit ... teatrului nostru. Nu putem mulțumi îndestul d-lui Canini pentru acest frumos concurs al său la înavuțirea bunelor traducțiuni în limba noastră, și am dori ca publicul nostru bibliofil și amator de opere teatrale să știe a profita de această ocaziune ca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>