Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN EA
Rezultatele 1631 - 1640 din aproximativ 2045 pentru DIN EA.
Alexandru Macedonski - Formele
... pleacă și adoarme pe-adormitul tău amor! Iată ce-nsemnează-ntocmai, legiuita cununie, A societății de-astăzi principală temelie, Formă ce nendeplinită face din copii bastarzi, Din femei, prostituate ce-ar fi bune să le arzi, Și din tații de familii, ce de forme s-au scutit, Monștri de nerușinare, oameni de disprețuit! Dacă treci la tribunale, spre-a lăsa căsătoria ... legii, fondul este la dosar! Trebuie să naști în formă, dacă vrei să porți un nume; Trebuie să mori cu formă, dacă vrei să pleci din lume; La intrarea ta în viață, trebuie ca să-ți plătești Toate taxele intrării, că de nu, te păcălești. La ieșirea ta de-asemeni, fără ...
... vreo nălucă, În pustiu ducă-s-ar, ducă! Mircea-n vale se ducea, Dar el cruce nu-și făcea, Peste apă nu sufla, Ci la ea năvală da. Înghițea, bietul, o dată Și-l lovea dorul de fată. Înghițea de două ori Și-l apucau reci fiori. Înghițea iar de trei ... augur bun a sufla în fața apei sau a vântului dintr-un vas și chiar a vărsa o parte din băutură pân-a nu duce vasul la gură. Acest soi de libație el o face pentru ca să alunge nălucile morților ce zbor ...
Iancu Văcărescu - Stanțe la List
... zefiri lina Suflare și răsunet. VII Tu cînți ca libertatea În inimi împilate ; C-amoru, ca dreptatea Cînți ; răni sînt alinate. VIII Tot tonu-ți din simțire Românul nu-și mai scoate ; A ta întipărire El a uita nu poate. IX Adu-ți și tu aminte. Oriund ...
Dimitrie Anghel - Dureri ascunse
... închiși nu mai visează și foile ce mai-nainte Erau o floare roșie-acuma-s doar un prilej de amintiri, Iar viața re-nnoită-ncepe din purpura de trandafiri. Așa mor florile-n neștire, așa-și sting ochii buni lumina Și-n preajma vieții care râde, cine-ar gândi, privind grădina ...
Dimitrie Anghel - Garda imperială
... mai jos, și întreg fundul pădurei, cu painjenișul de crengi luminat, pare un vitraliu misterios, după care se petrece agonia unei lumi. Tăcerea creștea ca din pămînt, tăcerea aceea tristă a lumei vegetale care te învăluie, te pătrunde, te face să cauți căldura unei mîni, prietenia unor ochi. Și ... și în afară de muzica aceea dulce ce înfiora codrul, nimeni nu venea înspre noi. Sonore notele răsunau, și acum ai fi spus că vin din cer, de undeva, călătoreau prin aer, apoi, tot mai aproape parcă, pînă ce deodată culorile unui steag se aprinseră în aer și răniră cuprinsul. Și ... precum nimic războinic nu era în tot alaiul acela de capete bălaie, cu mustața abia mijindă, îmbrăcat numai în aur și în fireturi, care plecase din țara lui spre necunoscut... Era mai mult o armată gătită de paradă, o armată ca să facă frumos la cucoane, un alai elegant, gata să ... codrul bătrîn treceau mai mult prevestiri de moarte, și eleganța aceea părea stranie în pustiul acela, unde fiecare era un călător. Și parcă văd apoi din nou, după un ultim salut și o ultimă mîngîiere pe obrazul meu, pe general urcat pe negrul lui cal înflorit de spumă. Mîna domoală a ...
... car nu știu să poarte, Ia uite la Boțolan! Se târâie ca broasca... Ia vezi alde Prian În jug cum tot se lasă; Ar vrea din el să iasă. O, Doamne! Și ce boi! Cu ce renume mare! Mai bine ar căra gunoi, Sau ar ședea la bragă, pe somn și ...
Alexandru Macedonski - Imn la Satan
... și nemișcarea și robia... Satan, — oh! Iartă-mi neghiobia! Satan, fermecător Satan, Nemilostiv, cum e dorința, Și ager, cum e iscusința, Tot mai activ din an în an; Semeț cum este biruința... Satan, dorință de știință, Satan, dorință de frumos, Satan, voință și putință, Pe-altarul tău mă-aduc prinos ... crinul fraged ca să smulgi beția rară printr-o crimă, Oh!... singur rodnic pestetot, când spargi a cerurilor boltă Și plumb topit în ea țâșnești a vieții aprigă revoltă, Satan, — oh! iartă-mi neghiobia. Arhanghel de-aur și de foc, Ce-nsămânțezi Dumnezeirea, Urmându-ți vecinic ...
Ion Luca Caragiale - "Spitalul amorului". O prefață
... era un adevărat cult pentru muzica greco-turcă-țigănească, pe care, pentru exigențe politice, am numit-o mai târziu muzică națională. Repertoriul țigănesc se compunea din danțuri primitive populare și câteva danțuri fanariotice de salon, și mai cu seamă din așa-numitele cântece de lume: toate saloanele, toate mahalalele, hanurile, grădinile, cârciumile și noaptea târziu chiar ulițele urlau de ahturi. În mijlocul acelei mode stupide ... rare exemplare oneste, câte o bucată a unui adevărat poet și câteva încă populare românești propriu-zise, nu grecești sau țigănești. Câteva specimene din stupida grămadă va ilustra destul de bine cele ce spunem. Destul și prea destul. Anton Pann a făcut un adevărat serviciu literaturii culegând ...
Ștefan Octavian Iosif - Copii eram...
... Dormeam în paie amândoi... Iar oamenii veneau afară Când noi cucurigam drăcoși, Și ei credeau de bună seamă Că este cântec de cocoș... Cu lăzile din curtea noastră, Grămadă una peste altă, Întruchipasem noi o casă: Gospodăria laolaltă... De prin vecini bătrâna mâță Ne cerceta-n răstimpuri dese, O-ntâmpinam cu ... de sănătate, Politicoși, care de care; De-atunci, la câte mâți bătrâne N-am pus aceeași întrebare! Ba stam adesea la taifasuri, Ca doi bătrâni din vremi uitate, Ne tânguiam că-n vremea noastră Erau așa frumoase toate; Că dragostea, credința, cinstea Pe zi ce merge, tot dispar, Și cât de ...
... colții înfipți în creierul meu moartea vine pâș-pâș cu mutra ei ascuțită printre cuvinte unde animalul de pradă și-a făcut culcuș din oasele mele împrăștiate alaltăieri pe asfaltul din fața poemului turn și ziua mea am dăruit-o la cină printre rămășițele cărnii încolăcite în jurul trupului meu amețit ca un gând virgin ieșit ...
Heinrich Heine - Copii eram...
... Dormeam în paie amândoi... Iar oamenii veneau afară Când noi cucurigam drăcoși, Și ei credeau de bună seamă Că este cântec de cocoș... Cu lăzile din curtea noastră, Grămadă una peste altă, Întruchipasem noi o casă: Gospodăria laolaltă... De prin vecini bătrâna mâță Ne cerceta-n răstimpuri dese, O-ntâmpinam cu ... de sănătate, Politicoși, care de care; De-atunci, la câte mâți bătrâne N-am pus aceeași întrebare! Ba stam adesea la taifasuri, Ca doi bătrâni din vremi uitate, Ne tânguiam că-n vremea noastră Erau așa frumoase toate; Că dragostea, credința, cinstea Pe zi ce merge, tot dispar, Și cât de ...