Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru VEZI FUSE
Rezultatele 1621 - 1630 din aproximativ 2012 pentru VEZI FUSE.
Alexei Mateevici - Un vis dorit
Alexei Mateevici - Un vis dorit Un vis dorit de Alexei Mateevici Un vis grozav eu am visat Și-acum nu-l pot uita: Că sufletul meu în păcat Și patimi dormita. Viața repede trecea Și moartea-mi sta în prag Și tot mai scurt mi se făcea Al zilelor șirag. Și vestitori de-acuma sânt A morții — boli, dureri, Ș-al viitorului mormânt Simțesc eu reci suflări. Dar păcătos, nepăsător Sărmanul suflet stă Și nici un gând mântuitor Lumină nu-i mai dă. Ș-așa sfârșitul m-a găsit În dormitare grea, De drumul morții negătit, Robit de viață rea. Și îngerul meu păzitor De jalea mea plângea, Dar plânsetul lui jelitor L-a suflet n-ajungea... Din somnul meu am tresărit Cu scârbă-amară eu Și văd: de sufletul robit Departe-i Dumnezeu! Și către suflet am strigat: Fii treaz și nu dormi, Dormind în patimi și păcat Pe veci vei adormi. Puține zile ți-au rămas Pentru căința ta, Deci, scoală și fii treaz, Mai mult nu dormita. Îndreaptă-ți mintea spre Hristos, Dreptate și-adevăr: Căința unui păcătos Îi sărbătoare-n cer. Iulie
Saadi - Thogrul şi străjerul Thogrul și străjerul de Saadi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Albina , an. VIII, nr. 4, 24 octombrie 1904. Thogru = un principe al turcilor ( n.a ) Odată, cînd, pe-o noapte furtunoasă, Thogrul trecea pe lîng-un biet străjer Și la văzut în bunda-i zdrențeroasă Cum zgribura, învinețit de ger, Îi zise, căci era milos din fire : — Am să-ți trimit pe loc o haină groasă. Zicînd așa, cu inima-mpăcată Intră-n palatu-i plin de strălucire : Acolo însă-i răsări în prag Soția lui, făptură minunată, Care-l primi zîmbind cu-atîta drag, Încît uită făgăduiala dată Precum uită și pe străjer și gerul. Dar ia aminte tu ce-a zis străjerul : A zis : — O, rege, tu m-ai dat uitării, Căci ai dormit în raiul desfătării, Ai dus-o noaptea într-un vis plăcut, Ce-ți pasă noaptea mea cum a trecut ! Ce-i pasă caravanei care scapă De-aceia ce-n nisip își află groapă ! Un blînd noroc te leagănă în somn, Ai călăuză bună și ești domn, Nu te oprește dealul, valea, nu. ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos
... mijlocul mieu și între voi și între mijlocul semenției tale, după tine între neamurile lor, să se tae voao împrejur toată partea bărbătească și va fi făgăduința mea peste trupul vostru, întru făgăduință vĂ©dnică. Și copilul carele nu să va tăia împrejur a opta zi, să va piiarde ... și mĂ©rge să-i ispitească; altul că au luat muiare și pentru acĂ©ia nu pot să meargă, carii să înțeleg a fi oamenii cei păcătoți și iubitori de cĂ©le lumești, carii nu să vor învrednici să mănânce din cina acĂ©ia, adecă nu vor vedea fața lui Dumnezeu. Deci, de pe acĂ©ste nume ce am zis, că înțelĂ©geț Iisus mântuitoriu. Că au mântuit neamul omenesc din tirăniia diavolului ...
Andrei Mureșanu - Simpatie la Viena
Andrei Mureşanu - Simpatie la Viena Simpatie la Viena de Andrei Mureșanu Spune-mi, mamă, ce să fie, Ce mă trage-așa cumplit, Cât abea aștept să vie, Ceasul care e menit, Ca să-mi treacă pe-nainte În pas bine regulat Cavalerul cel cuminte De ostași încunjurat. Ah, mamă, sunt vulnerată D-o săgeată care-n veac Va sta-n inimă vibrată, Și s-o vindec nu am leac. Mă usc, mamă, pe picioare, De mă culc, de stau sau șed, Nicăiri n-aflu răcoare Ceas bun, sau minut nu văd. Ce te prinde dar mirare, Măiculiță, când mă vezi, Că mă scol de la mâncare Numai ca să mă așez Vizavi cu-a lui ședere Ochii mei în ochii lui, Să-l descriu după plăcere, Când altă scăpare nu-i. De mă duc la promenadă, Ochii-mi zboară-n sus și-n jos, La surori fac semn să șadă, Și-ntorcându-mă dau dos, Fac pasuri înduplecate Cu scop ca să-l întâlnesc, De-aș merge chiar și-n cetate P-acela care-l doresc. Bate ora, una, două, Bate, c-încă n-a sosit; Bate două peste nouă Aud marșul, a ...
Mihai Eminescu - Întunericul și poetul
Mihai Eminescu - Întunericul şi poetul Întunericul și poetul de Mihai Eminescu ÎNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin și efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gândurile-n cer, Poet gonit de râsuri și înghețat de vânt Ce cânți ca o stafie ieșită din mormânt, Sfarmă-n stânca rece a ta nebună liră, Căci lumea este piatră și ea nu te admiră, Ci tu, nebun și palid, la poalele ei plângi Ca valul care cântă trecutul unei stânci, Ce veștedă, bătrână se leagănă prin nori, Când stânca e eternă și valu-i trecător. POETUL Și tu crezi, geniu negru, că fără scop și țintă A lumei und-amară mă-neacă, mă frământă ? Tu crezi că eu degeaba m-am scoborât din stele, Purtând pe frunte-mi raza a națiunii mele ? Voi să ridic palatul la două dulci sorori, La Muzică și Dramă... în dalbe sărbători Voi să le-ngân viața și-n cupa lor aurie Să torn zi și-ntuneric, dureri și bucurie, Să văd trecutu-n viață, să văd româna dramă, Cum din mormânt eroii istoriei îi cheamă, Și muzica română chemând din munții-n nouri, Din stelele căzânde, din văile-n ecouri, ...
Ștefan Octavian Iosif - Apă beu!
... Ştefan Octavian Iosif - Apă beu! Apă beu! de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Priviți la mine, oh, prietini, Și vă cruciți de fapta mea: La noi așa minune mare Cam rar s-a ...
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Apă beu!
... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Apă beu! Apă beu! de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Priviți la mine, oh, prietini, Și vă cruciți de fapta mea: La noi așa minune mare Cam rar s-a ...
Mihai Eminescu - O călărire în zori
... cîntări: „Ah! ascultă, mîndruliță, Drăguliță, Șoapta-mi blîndă de amor, Să-ți cînt dulce, dulce tainic, Cîntul jalnic Ce-ți cîntam adeseori. De-ai fi, dragă, zefir dulce, Care duce Cu-al său murmur frunze, flori, Aș fi frunză, aș fi floare, Aș zburare Pe-al tău sîn gemînd de dor; De-ai fi noapte, -aș fi lumină, Blîndă, lină, Te-aș cuprinde c-un suspin Și în nunta de iubire, În unire, Naște-am zorii de rubin; De-aș fi, mîndra, rîușorul, Care dorul Și-l confie cîmpului, Ți-aș spăla c-o sărutare, Murmurare, Crinii albi ai sînului!“ Ca Eol, ce zboară ... păr ebenin. Iar Eco își rîde de blîndele plîngeri, De junii amanți, Și rîul repetă ca cîntul de îngeri În repede danț: „De-aș fi
George Topîrceanu - Un duel Un duel de George Topîrceanu Eroii mei sunt doi cocoși De rasă, pintenați, frumoși Ca ofițerii la paradă. Doi cavaleri aristocrați. Dintr-o privire ofensați Încep duelul fără spadă. Au martori puii speriați. Teren — o parte din ogradă, Dar n-au motiv de sfadă, Căci nu se știe-a cui e vina — Misteru-nvăluie pricina, — Deci: căutați găina... Din amândouă părțile Se-ncep ostilitățile. Ei stau o clipă față-n față Cu ciocurile la pământ, Apoi deodată-și iau avânt Și lupta-ncepe săltăreață: Sar deodată, Dau cu ciocul. Cad alături, Schimbă locul. Bat din aripi, Dau din gheare. Unul cade, Altul sare... Iar s-atacă, Iar se pișcă... Dar deodată nu mai mișcă... Față-n față, multă vreme, Stau așa, ca două gheme Neclintite Și zburlite, Până când, pe nesimțite, Unul părăsește sfada, Întorcându-se cu coada... Atunci ieși de sub șopron Un folozof-clapon, Urât Ș-atâta de bătrân încât A dat în mintea puilor... El s-a oprit în fața lor Cotcodăcind sonor: — Eu dezaprob acest conflict. E o rușine, un delict Nedemn de vremi civilizate. Dar așteptăm un viitor Când, mândri ...
Mihai Eminescu - Locul aripilor
Mihai Eminescu - Locul aripilor Locul aripilor de Mihai Eminescu Strecor degetele mele printre buclele'ți de aur Raze cari cad în valuri pe un sân ce n'am văzut Căci corsetul ce le-ascunde e o strajă la tesaur Iară ochi-ți gardianii mă opresc și mă sumut. Ochii tăi, înșelătorii! A ghici nu-i pot vr-o dată Căci cu două înțelesuri mă atrag și mă resping Mă atrag când stau ca ghiața cu privirea desperată Mă resping când plin de flacări eu de sânul tău m'ating. O, atunci mâna ta-i tare și respinge cu putere Mâna mea care profană ar intra în santuar Să se-ascundă 'n sâni-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea 'n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar. Astăzi însă nu-s ca flama cea profană și avară Inima mi-e sântă astăzi, cald și dulce-i pieptul meu Azi sunt cast ca rugăciunea, și timid ca primăvara Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu ne 'ncrezare? . . .Cât de rea ești tu copilă! Lasă ca sub gazul rosa eu la sânu-ți să pătrunz, Să descheiu ...
Mihai Eminescu - Locul aripelor
Mihai Eminescu - Locul aripelor Locul aripelor de Mihai Eminescu Strecor degetele mele printre buclele-ți de aur, Raze cari cad în valuri pe un sân ce n-am văzut, Căci corsetul ce le-ascunde e o strajă la tezaur, Iară ochii-ți, gardianii, mă opresc și mă sumut. Ochii tăi, înșelătorii! A ghici nu-i pot vreodată, Căci cu două înțelesuri mă atrag și mă resping  Mă atrag când stau ca gheața cu privirea desperată, Mă resping când plin de flăcări eu de sânul tău m-ating. O, atunci mâna ta-i tare și respinge cu putere Mâna mea, care profană ar intra în santuar Să se-ascundă-n sânii-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea-n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar. Astăzi însă nu-s ca flama cea profană și avară, Inima mi-e sântă astăzi, cald și dulce-i pieptul meu, Azi sunt cast ca rugăciunea și timid ca primăvara, Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu nencrezare?... Cât de rea ești tu, copilă! Lasă ca sub gazul roșu eu la sânii-ți să pătrunz, Să deschei corsetul ista... ...