Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PREGĂTIT SĂ

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 246 pentru PREGĂTIT SĂ.

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone

... intră pe scenă femeia lui Bernardo, în mână cu un coș, în care sunt căpățâni de curechi.) Eu, Pavlușa, zice ea lui Bernardo, am venit -mi mai dai vreo câteva ruble cumpăr căpățâni de curechi, nu-mi ajunge umplu putina de murat... și... Bernardo (împingând-o de spate afară) . Ieși de aici, toanto, că te va vedea directorul, du-te acasă, eu acuși ... se depărtează.) Actul III Scena I Hamlet (după sufler) . A fi ori a nu fi, de asta e vorba; ce poate fie pentru un suflet mai sublim decât sufere neîn­duratele lovituri ale soartei... În momentul acelui monolog pe scenă vine un tânăr elegant, pe care Burakova văzându-l aleargă la el și ... mea? Burakova. A ta, a ta! (aparte) . La asta vom mai gândi... (către ceilalți) . Auziți, dlor, martori sunteți! Toți răcnesc deodată. trăiască!... (văzând pe directorul că intră mânios pe scenă) . trăiască regele... ura! Directorul. Ce va zică asta că strigați ca nebunii ura!... De când se strigă în Hamlet ura?!... Polonius. Hamlet trebuie

 

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice

... zăpadă, gerul foarte aspru, drumurile troienite, multe poduri dărâmate de sloiuri, calea foarte grea sub toate privirile, însă avântul patriotic ce-mi aprinsese sufletul făcu nesocotesc viforii iernii, înving toate greutățile călătoriei și sosesc la Paris a șaptea zi după plecarea mea din Iași. Aveam mult serioasa și mult delicata însărcinare de a apăra ... cu capacitățile cele mai recunoscute din Europa! cu oamenii cei mai însemnați!... Nu dar fără griji mă întrebam de voi putea mă ridic și mă susțin la înălțimea misiei mele?... însă găseam o îmbărbătare în tainica și deplina convingere ce aveam de mult că Dumnezeu ține cu românii. Și ... meu dl Ruscalla mă lăsă mă odihnesc, făgăduindu-mi că va înștiința pe contele Cavour de sosirea mea și că va veni mai târziu -mi anunțe ora audienței ce mi se va acorda. Pe la amiază, dl Vegezzi mă înștiința că voi fi primit chiar în aceeași zi de ... fără a ascunde defectele noastre, căci mi se părea că vorbesc nu cu un străin, ci cu un compatriot. Apoi rugai pe dl ministru grăbească trimiterea unui consul sard în Principate și ...

 

Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)

... în mine, drojdie de străvechi eres, o iubire păgână și cucernică pentru copacii bătrâni. Lor le datoresc inspirații mult nobile și grave, fiindcă nu cred se afle pe lume viers omenesc sau cântare meșteșugită care mă miște mai viu ca tainicul freamăt ce-l deșteaptă în frunzișul lor vântul serii. Arborii aceia zugrăviți mă încântau totuși mai mult chiar decât ... toate chipurile mai mult nu se putea da. Mai era nevoie, e drept, și de ceva osteneală, zilnic, ca această podoabă a omenirii -și împlinească frumusețea, pentru că atâta găteală nici la o muiere nu mi-a fost dat văd. -l fi presupus după asta că era unul din acei deșuchiați cu năravuri rătăcite al căror număr pare a fi sporit, în timpii ... astfel, în suta a optsprezecea, coconașii din Paris și le spălau în Flandra și cei din Bordeaux la Curaçao și așa știa vorbească de toate, cu asemănări din trecut, cu apropieri și amănunțiri ferme-cătoare de câte ori i se întâmpla

 

Petre Ispirescu - Ileana Simziana

... de nevoie; iară după ce-ajunse la bătrânețe, se supusese și el împăratului celui mare și tare, fiindcă n-avea încotro. El nu știa cum facă, cum dreagă, ca împlinească voia acelui împărat de a-i trimite pe unul din fiii săi, ca -i slujească: fiindcă n-avea băieți, ci numai trei fete. Dintr-aceasta el sta pe gânduri. Grija lui cea mare era ca nu crează acel împărat că el este zacaș și se îndărătnicește a-i trimite vreun fiu, din care pricină vină -i ia împărăția, iară el cu fetele lui moară în ticăloșie, în sărăcie și cu rușine. Văzând fetele pe tată-său tot supărat, se luaseră și ele de gânduri și nu știau ce ... se scutură odată calul, și se făcu frumos, gras ca un pepene și sprinten ca o căprioară. Apoi, uitându-se vesel la fata împăratului, zise: - -ți dea Dumnezeu noroc și izbândă, stăpâna mea, că m-ai îngrijit și m-ai făcut mai fiu odată pe lume cum doream. Spune-mi tu care este păsul tău, și poruncește-mi ce trebuie fac. - Eu voi ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare

... l-a trecut Dunărea... Și-a pus piatra săpată unde a stat bătălia, mărturisind lumii: Aici, eu am fost frânt, cunoască și știe toată suflarea din țară că a fost cu voința lui Dumnezeu ca mă pedepsească pentru păcatele mele, și lăudat fie numele lui în veacul vecilor. TOATE: Amin! REVECA: În patruzeci și șase de ani, treizeci și trei de bătălii, două fără izbândă și treizeci ... vorbă. REVECA: De unde știi?... Șterge-te la nas... Uf! și ai și sabie... Multe urzici ai tăiat... ȚUGULEA: Sunt moldovean... Țugulea al lui Moghilă... nu râzi de mine... Măria-sa doamna m-a pus -nvăț slujbă domnească... Pân la sabie... REVECA: Sât!... Vine... Scena IV ȘTEFAN vine de la dreapta din ogradă. Mustățile și părul, aproape albe. C-o ... pulpa dreaptă zic doamnei: Oana, piciorul meu. Piciorul meu, vrednic ca Oana. (Scapă sabia într-adins.) Oană... (Oana ridică sabia, i-o dă și dă -i sărute mâna, dar n-o ajunge.) mă cobor la tine, ori

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

... vorbesc mai mult inimii decât mărețele mausolee de bronz și marmoră ce arată lumei deșertăciunea oamenilor. Toate vestesc aici liniștea sufletului și dulceața vieții câmpești. ne oprim aici în deal, ca ne uităm puțin la acea frumoasă casă de pe culme, ce se pare zidită de mâna zânelor. Acolo este Șcheea. Pe șesul acesta s-au ... pentru frumuseța ei de romani Molis Dacia sau Molis Davia , și râul și-a luat nume de la țară. Aici iar pedestri trebui trecem podul, dacă vrem scăpăm întregi, căci podelele joacă ca tușele clavirului. Negura de neplăcere ce îți dă înăuntrul Romanului se împrăștie îndată ce ai ieșit din el. Drumul ... — Nu știu. — De unde vine? — De la posta din urmă. Și râzând că l-a pâcâlit, postilionul lasă pre curios caute pre alții, ca -i deie mai lămurit răspuns. În vremea aceasta, locuitorul capitalei se culcă și doarme fără știe ce revoluție a făcut venirea lui. Dar târgul fierbe pănă seara, când toți provințialii se adună și se așează la preferanț. Nu ...

 

Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău

... a-i acoperi fruntea de sudoare. — Domnule, îi zise călăuzul desfăcându-și traista cu merinde, te văd cam ostenit; gustă ceva din vinul ista mai prinzi la putere, și ne grăbim pasul, ca nu cumva fim siliți dormim la Pietrele Doamnei, cu liliecii și stafiile. — Ce, sunt stafii pe-acolo? He, ba ce! Acolo nu-i loc curat, cică în toată ... de vânt, rătăceau și se încrucișau în văzduh, întocmai ca niște legiuni ce se pregătesc de luptă. Turmele împrăștiate pe plaiuri, simțind apropierea furtunii, alergau caute adăpost, și tălăncile lor sunau fioros prin freamătul codrului. Tunetul începu clocotească în văi. — O mă jur nu mai calc pe aici, murmură călăuzul, ia sama unde pui piciorul... Ține-te de mine și nu te prea uita în jos... Bine-mi ... în mine și doar cât l-am sfătuit nu se potrivească unui cap de muiere! Numai dă!... Când se leagă păcatul de om, trebuie -l tragă! Așa-i părdalnica asta de dragoste! — Vra zică era și o femeie la mijloc? — Ba bine că nu! ...

 

Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos

... și tăcea. Apoi, după ce sfârși de spus frații cei mai mari ce li se întâmplase, se ceru și el de la tată-său ca -l lase pândească și el. Cât de trist era tată-său pentru că nu se găsea nici un voinic care -i prinză pe hoții merelor râse când îl auzi. Iară după multe rugăciuni se înduplecă. Atunci fiul cel mai mic se pregăti de pândă. Cum veni seara, își luă tolba cu săgețile, arcul și paloșul, și se duse în grădină, își alese un loc singuratic și depărtat ... și iasă din minți, de bucurie; dară își ținu firea. Puse de strigă prin toată cetatea că fiul său cel mic a izbutit aducă mere și se afle că hoțul este o pasăre. Făt-Frumos zise tatălui său -i dea voie acum caute și pe hoț. Tatăl său nu mai voia știe de hoț, deoarece i-a ajutat Dumnezeu vază merele cele atât de mult dorite. Dară fiul cel mic al împăratului nu se lăsă numai pe aceea, ci stărui până ce împăratul îi ... ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

... izbutit cu încetul am cunoștințe. Vorbeam cu toate fetele urâte. Curios, ca intru în vorbă cu ele, nu simțeam nici o emoție. Voiam fiu încântat cu orice preț, și la început n-am băgat de seamă că, în definitiv, eram tot așa de singur. Față de o urâtă ... ne-a apropiat. Acolo, în fața mămăliguței cu brânză și a cepei, ne descoperirăm amândoi mofturoși (sau că făcea pe mofturoasa ca -mi placă). Amândoi nu reușirăm, ca ceilalți, ne culcăm imediat. După o ezitare, în urma propunerii mele, se hotărî meargă cu mine prin noapte. Din urmă, o amică ne vesti stupid: “Bine, o vă spun mâine domnului profesor!" Pornirăm în întuneric și coborârăm la Argeș. Era liniște, aerul curat, copacii lăsau umbre lichide. Argeșul tremura sprinten, luminând argintiu ... cred că ar fi fost bine primită. O exclamare acolo, în noapte, în singurătatea noastră, departe de târg, ar fi fost ridicolă. Dar am preferat ne întoarcem, nu prea târziu, ca nu ne speriem complect vecinii, trecând pe lângă o prăvălie luminată, fără am curajul

 

Petre Ispirescu - Greuceanu

... că era și meșter la cuvânt Greuceanu nostru. El își puse nădejdea în întâmplarea aceasta și își zise: "îmi voi încerca norocul. De voi izbuti înduplec pe împăratul a ierta pe acești oameni de la moarte, mă voi încumeta mă însărcinez și cu cealaltă treabă; iară de nu, sănătate bună! Mă voi duce de unde am venit. Asta fie în norocul meu; niciodată nu strică cineva facă o încercare". Și astfel, poftorindu-și unele ca acestea, aide, aide, ajunge la curtea împărătească. Înfățișându-se la împăratul, atâtea îi povesti, așa cuvinte ... nu pot schimb nici o iotă, nici o cirtă din hotărârea mea. Și aceasta nu pentru altceva, ci numai și numai pentru că voiesc fiu drept. Poruncile mele voi fie una pentru toată împărăția mea; la mine părtinire nu este scris. Văzând statornica hotărâre a împăratului și dreptatea celor vorovite de dânsul ... Aur; dar și pe acela c-o lovitură îl voi culca la pământ. Greuceanu, auzind, ieși pe pod și strigă: - Vino, zmeule viteaz, în săbii ne tăiem, sau în luptă ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova

... și al doilea, vom arăta ambelor curți și Europei starea opiniei publice în Moldova, de vreme ce până acum comisarii împărătești au suferit ca domnul țină departe de dânșii pe oricine ar fi îndrăznit le vorbească altfel decât în struna domnească. Când la 28 mart, obștea adunată în Iași din toate ținuturile Moldovei a cerut numai acele ... prea slabi spre a lovi driturile altora; dar cer ca și driturile lor fie respectate, dacă este ca dreptatea , iar nu puterea prezideze la soarta lor. Înainte dar de toate, moldovenii protestă despre nestrămutata lor hotărâre de a nu lovi driturile cuiva; însă vroiesc asemene ... va avea slobode bisericile sale ca și înainte. 3) Poarta se îndatorește de a apăra pe Moldova de toți cei ce ar putea o calce, păzind-o în starea întru care a fost mai înainte fără a i se face vreo nelegiuire, sau ... ca i se facă vreodinioară cea mai mică dezbinare sau despărțire. 4) Moldova va fi stăpânită și cârmuită după pravilele și canoanele sale, fără ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>