Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NE-
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 1684 pentru NE-.
Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna
... la maica Iova. Ei, de mi-l vedeau, Nainte-i ieșeau, Din gură-i grăiau — O, preasfinte Soare, Puternice mare, Ce-mi călătorești, De ne ispitești? La ce te gândești Și la ce poftești? Și el răspundea, Din gură zicea — Iaca, moș Adam, Și tu, maică Iovo, Mie mi ... păsărele Cânta-n versurele Și nu prea cânta, Ci se gongănea, Din gură-mi zicea „Ferice, ferice, Ferice de noi, De părinții noștri Care ne-au făcut, Care ne-au născut Și ne-au botezat Și ne-au creștinat, Că, dac-or trăi, Săraci n-or mai fi!“ De tot ce vedea Bine că-i părea Și se mulțămea. Afarâ ... Niște păsărele Cânta-n versurele, Dar nu prea cânta, Ci se văieta, Din gură grăia „Vai și vai de noi, De părinții noștri Care ne-au făcut, Care ne-au născut, Că ei ne-au lăsat, Nu ne-au botezat, Nu ne-au creștinat Și d-or mai trăi, Tot săraci c-or fi, Greu s-or pedepsi!“ De tot ce vedea Mult rău că ...
Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza
... în sat la ei, de-i horopsește și-i țuhăiește mai rău decât pe vite! Ciocoismul și străinii să trăiască, și las' pe dânșii, că ne scot ei la covrigi!" Ba că "vai de țara care ajunge s-o puie copiii la cale"; ba că "vorba multă, sărăcia omului", și, dacă ... cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca și moș Ion Roată sare cu gura: — Aveți bunătate de vorbiți mai moldovenește, cucoane, să ne dumerim și noi; căci eu, unul, drept vă spun, că nu pricep nimica, păcatele mele! Un oarecare boier întâmpină atunci pe moș Ion Roată, zicându ... cu glas poruncitor și răutăcios: — Dar ce nevoie mare este să înțelegi tu, mojicule? Tacă-ți leoarba, dac-ai venit aici; c-apoi întoarce-ne-vom noi acasă, și helbet! nu ți-a lua nime din spate ce știu eu... Auzi obrăznicie! Tu... cu optzeci de mii de ... Dar bine, cucoane, dacă nu v-a fost cu plăcere să picepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici să vă bateți joc de noi? Ei, cucoane, cucoane! Puternic ești, megieș îmi ești, ca răzeș ce mă găsesc, și știu ...
Ion Luca Caragiale - Națiunea română
... găsit unul - un om cu un nume binecunoscut în societatea noastră, binecrescut, afabil și inteligent, dar boier scăpătat. Am hotărât așa: corespondențe prin poștă să ne trimeată în toate zilele, scriind în fiecare seară absolut tot ce ar fi putut afla peste zi; iar telegrame să ne trimeată imediat ce ar afla ceva important, a cărui comunicare ar prezenta vreun caracter de urgență. Pentru telegrame am aranjat un dicționar cu ... la Crucea Roșie și pe ofițerii români, a intrat numaidecât în relațiuni și cu cei mai de seamă ofițeri ruși. Și în adevăr ne trimetea în fiecare zi corespondențe destul de interesante. Într-o zi, pe la începutul lui noiembrie, merg foarte de dimineață la redacție, înaintea lui Dame ... est faite, mon bon! Dar n-apucă să termine, și auzim un zgomot infernal afară. Publicul dă năvală în înfundătură; huiduiește, lovește, sparge geamuri. - Fugiți! ne strigă un băiețel de la tipografie, intrând prin dos. Fugiți! vă omoară! L-am văzut pe Dame galben ca un mort; nu știu cum m ... strașnic, toată noaptea cu niște muscali, care-l asiguraseră că, pe când ei beau, Osman-Pașa se preda armatelor crucii. Despre ziuă, afumat de șampanie, ...
Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti
... nu este italiană, ba nici chiar română, decît un fel de limbagiu inventat de impresiile trecute și perfecționat de cea actuală, cu toate astea el ne promitea pe Favorita cu o mare punere în scenă! Intrarăm dar în teatru, ne luarăm locul nostru obicinuit și, după o așteptare de vro cincisprezece minute peste ora fixată pentru începerea reprezentării, se dete semnalul. Dar pe cînd speram ... 2] , în care a fost prea bine și ca esecutor și ca compozitor. D-nu Nicola Benedetti, basul profund, în rolul abatelui Baltasar, ne arătă pe adevăratul călugăr spaniol, iară prin acel umblet plin de gravitate, acea fizionomie impasibilă și gesticularea aceea stîngace, ne dete să înțelegem că artistul nostru au studiat foarte bine micele particularități ale stariților de mănăstiri, care propagă poporului sobrietatea, iar ei trăiesc în cel ... o salută cu aplaude și buchete de flori. Corul și orchestrul au fost bine. Despre marea punere în scenă am avea foarte multe de zis; ne mărginim însă a arăta numai că decorația de la introducțiunea primului act, ce reprezentă în profil templul Madonei, fiind de architectură italiană, să ... ...
Titu Maiorescu - Poezii populare române
... cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărții și cuprind observațiuni pline de interes. În articolul de față am dori să ne dăm în câteva cuvinte samă de impresiunea binefăcătoare de care ne pătrunde cetirea acestor poezii. Ceea ce le distinge întâi în modul cel mai favorabil de celelalte poezii ale literaturii noastre este naivitatea lor, lipsa de ... vorbește însăș durerea și însăș bucuria, dar nu un individ care sufere, un individ care se bucură. Însă tocmai aceasta este semnul adevăratei poezii, și ne putem explica cum asupra Iliadei, atribuite lui Homer, s-a născut controversa dacă în adevăr este compusă de un poet Homer, sau este ... parte de busuioc. Vin la horă ici în șir, S-ai parte de trandafir. (pag. 341) Izvorând astfel poezia populară din plenitudinea simțimântului, în ea ne aflăm apărați de acele aberațiuni intelectuale care strică inspirarea multor poeți, chiar a celor cu talent. Politica, declamările în contra absolutismului, reflecțiile manierate ... uscat. Am trece mult peste marginile unui articol de revistă când am sta să relevăm toate frumusețile din colecțiunea d-lui Alecsandri. Un singur punct ne
Ion Grămadă - In Abbiategrasso
... Anzio, un adevărat cuib de rai! Eram răpit de povestirea și de frumusețea ei. În lumina lămpii, îl zării pe Giacomo venind cu vinul. Vacano ne turnă vin în păhărele. Minunat vin e vinul de Genzano! Cum ni s-au deschis inimile la toți! Signora Giulia se îndreaptă către bărbatu-său ... el! Beți, signori, vin, ce vă uitați la mine?! Ce-am rămas eu acum? Un moșneag fără sprijin la bătrânețe! Giovannina, adă-ți mandolina și ne cântă ceva! Să vedeți, signori, cum cântă de frumos Giovannina!… Fata aduse mandolina, se puse pe un scaun și stârni câteva acorduri, neștiind cu ... răpește mințile, și cuvinte îndrăznețe, pline de patimă. Toți încremenirăm cu paharele în mâini: era vorba de bucuriile lumești, care trebuie să aibă, odată, capăt; ne iubirea nevinovată, fermecătoare, după care vine uitarea ce s-așterne ca o pulbere peste toate. Și ne gândim la noi, cum am fost smulși din mijlocul fraților și surorilor, din mijlocul celor ce ni-s dragi, și-am plecat în război să ... iubitele, puilor! Tuturor li se umeziră ochii, numai căpitanul Pavel se uita în deșert și părea că nu gândește la nimic. Signor Vacano voia să ne înveselească și ...
Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848
... cu un accent turcesc destul de comic: -- Boieri, dumneavoastră! Să mergem la pod, la Răpciune, bun este; ama dacă dușmanul trece Bistrița pe aiurea și ne înconjură pe la spate, noi ne găsim deodată între foc și apă, și asta rău este!... Să ne suim pe Dealul Doamnei și acolo să ne agățăm ca momițele prin copaci, bun este, ama dacă dușmanul dă foc pădurii, noi suntem fripți, și asta rău este!... să stăm aici pe loc ... găsea în ajunul bătăliei de la Valea-Albă și asculta, uimit, șoaptele de pe-mprejurul focurilor. Iată ce auzi: -- Măi flăc[...]nțeles-ați voi ce ne-a spus boierul cel fugit de la Iași? -- Ba cât hâciu; el grăia păsărește. -- Cică să ne ducem ca să alungăm pe vodă pentru că vodă a prins pe boieri umblând cu mâța-n sac și i-a pus ... noi cu boierii? Ei ne ciomăgesc pe noi, vodă pe dânșii, parte dreaptă. -- Bătaia-i din rai! -- Dar dacă ar veni oamenii stăpânirii ca să ne calce în locurile noastre? -- Pentru ce să vie, fârtate? -- Pentru ca să ne ...
Ion Luca Caragiale - Cronica de joi
... de forceps. Desigur, mi-aduce poetul vestea că au început durerile unei nașteri mai grele decât a unei poeme lirice. De cu seara ne-am înțeles să ne dea de știre la primul semnal al multașteptatei ușurări. Fusese o sarcină din cale-afară grea; pe lângă asta, teamă de un nou joc de ... nopții nedormite și semnele fricei; îi clănțănesc puțin dinții. Să mergem. Am ajuns. Pășim pragul cu ezitare. În odaie nu se aude încă nimica. Moașa ne întâmpină. Excelenta practiciană are tot sângele rece cerut; ea ne asigură că este un caz normal; că de astă dată n-avem nevoie nici de doctor, necum de forceps; primele încercări au început. Bine c ... lui Aslan; dar zâmbetul d-lui Catargiu n'am să-l uit niciodată. Ghiciți - mă prind încă odată că nu o să puteți - despre ce ne-a vorbit conferențiarul... Despre consecvența în politică ! Atât de adâncă și caldă convingere era în cuvintele acestui idealist, încât eu, crescut la școala ... de inconsecvență în viața politică. Am fost consecvent și voiu să rămân consecvent !" Astfel și-a terminat d. Aslan magistrala conferență, care, literal, ne ...
Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...
... ar face în momentele de iritațiune, - această credință a noastră capătă din ce în ce mai mult temeiu de când simțim bine că ne aflăm în fața dorinței, cât de vag exprimate, a bărbaților sus puși ai Ungariei,de a ajunge la o împăcare a ... pentru asta ei trebue să știe cu cine au a sta de vorbă. Niciun om cuminte nu tratează învoieli cât de puțin însemnate, ne-mi-te afaceri de așa înaltă importanță, cu cine nu este fără contestare autorizat să le încheie. O afacere cât de infamă poate tratată prin ... cu toții să trateze... Ei, și ? Din partea forurilor competente li se va răspunde: - Domnilor, înțelegem perfect bunele d-voastră intențiuni; însă noi voim să ne împăcăm cu obștea românească, și nimic, din câte ne spuneți, nu ne dă a 'nțelege că, învoindu-ne cu d-voastră, ne-am împăcat și cu acea mare masă etnică, din care avem tot interesul să facem niște supuși leali și mulțumiți, niște cetățeni fără mâhnire și ... mai mulți, cu o ceată, cu două sau mai multe; puteți dar conta pe aceea... Dar... despre o împăcare, cum îi trebue astăzi Statului, să ...
Ion Luca Caragiale - Dascăl prost
... noastre, noi românii să încetăm odată cu nenorocita sistemă a favoritismului, a îngăduielii, a hatârului. Când mai cu seamă ne aflăm în fața unui bărbat devotat datoriei, cum sunteți dv., și conștiințios, făra nici o umbră de bănuială, trebuie să-l lăsăm a-și ... a fost și cam bolnav în anul acesta, a trebuit să-i scoatem o măsea, așa că are o mare frică de examen. Ne-ați îndatora foarte mult și pe frate-meu și pe noi mai ales, pe mine și pe soția mea, căci în grija noastră am avut ... care nu știți câtă iubire vă poartă și cu cât respect pomenește totdeuna de dv. De aceea, fiindcă vedem cât ține Costică la d-voastră, ne-am hotărât sa vă luăm pe d-voastră ca meditator, începând chiar din vacanță. Știți ca mergem la țară, la munte. Am fi fericiți dacă ... altceva mai bun de făcut, bineînțeles. Am dori ca și-n vacanță să se mai ocupe cu cartea. N-ar fi rău prin urmare să ne vedem cât mai curând, ca să aranjăm această afacere. Până atunci, primiți, stimate domnule Pricupescu, cele mai afectuoase salutări din partea soției mele și din ...
Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii
... cele două clopote, pe care le trăgeam de frânghii, noi, copiii, pe când, de jos, de la toaca de fier, fără să se-ntrerupă, el ne striga: "Mai încet, mă! că mi le dogiți!" și ne-njura de feștila moașe-ni, după ce ne luase la fiecare câte doi gologani de trei parale și ouă roșii, ca să ne lase sus în clopotniță... Dar venerabilul nostru preot, cuvioșia-sa părintele Marinache! Îl am aci încă, dinaintea ochilor. Ce înfățișare frumoasă! Barba lui strălucește mândră ... strălucitoare viață!" Și-ntr-un rând, când am ieșit de la-nviere dimineața, un vânt și o ploaie!... n-a fost chip să ne-ntoarcem cu lumânărelele aprinse acasă; ne-a făcut leoarcă pe toți; încă dascălul Haralambie - asta era înainte de recolta prodigioasă - zice: "Maica ta Cristache! ce vreme!... feștila!" ba, pare ... Lamartine sunt, în câmpul poeziei, glasul epocei lor; Alfred de Musset i-a fost țipătul!" Da! da! în noianul de necredință în care ne afundăm, când mi-ați luat credința mângâietoare fără să-mi dați nimic alt în schimb decât scepticismul deprimant, îndoiala distrugătoare, țipă și sufletul meu ca ...