Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FOC
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 1031 pentru FOC.
Vasile Alecsandri - Ceasul rău
... Ei mi se cobor, Și prin cea urdie, Dragă, o să fie Mare, mult omor! Căci tata bătrânul Nu cruță păgânul Când s-aruncă-n foc. El e român tare, Ca Ștefan cel Mare, Și om cu noroc. Pentru el n-am teamă... Dar îmi fac de seamă Când stau de ... dușman: Ea se-ntoarce-n munte Având chiar în frunte Vechiu-i căpitan. Iar sărmana fată În zadar, vai! cată Pe iubitul său! El în foc căzuse, După ce făcuse Vitejii de zmeu!... Din bătrâni se spune Că sunt ceasuri bune Și că rele sânt. Vai de-acei ș-acele Care ...
Vasile Alecsandri - Doina oltenească 2
Vasile Alecsandri - Doina oltenească 2 Mult mi-e dor și mult mi-e sete Să văd frunza-n codrul verde, Să mai strâng vreo șapte cete! Primăvară, muma noastră, Suflă bruma din fereastră Și zăpada de pe coastă, Să văd iar verzind în cale, Să mă las iar în cea vale Cu-o pereche de pistoale. Frunza-n codru cât se ține Toți voinicii trăiesc bine, Iară frunza dacă-i lasă Toți voinicii merg pe-acasă Și la para focului Zac de dorul codrului! Frunză verde de susai, De-ar veni luna lui mai Să-mi aud cerul tunând, Să văd norii fulgerând Ierbulița-n șesuri dând, Să mai văd focuri pe-afară, Copilași cu pielea goală, Cai în câmpuri nechezând Și voinici pe plai
... mirosind. Urma-i ici, urma-i colea, Dolca nici c-o prăpădea. Ziua-ntreagă ea mergea Și-ndeseară ajungea În codru la Pandina Ce de foc se lumina. Când în codru se-ndesea, Bietul Costea ce zărea? Fulga masă că-și gătea, Miei de piele că-i jupea. Care prin frigări ... ale naturii, luminat de razele asfințitului soarelui, iar după ce noaptea presără cerul cu stele, mă așezai cu Udrea și cu alți păstori împrejurul unui foc și petrecui până-n zori cu cântecele de la munte. Udrea îmi spuse că tatăl său știa o mulțime de balade, între care a ...
... Fierbe lapte-ntr-o căldare De-mi gătește-o scăldătoare Și mă freacă-ntr-un noroc Cu floare de busuioc, Doar mi-ar potoli cel foc, Apoi adă-mi haine dalbe, Cusute cu firuri albe; Adă-mi și armele mele Ce lucesc ca niște stele. Apoi cheamă din câmpie Calul meu ... arzându-le satele, prădându-le vitele și răpindu-le nevestele și fetele. Asemenea românii, din partea lor, dădeau năvală în Bugeac și-și răzbunau cu foc și cu moarte. În balada lui Doncilă, tătarul Crâm Hogea cere tot în silă și în putere, el ridică haraci de tot omul câte zece ...
Vasile Alecsandri - Fata ardeleancă
... fetița ardeleancă! Ea-i năltuță, mlădioară, Ca o verde trestioară, Și-i frumoasă, vorbitoare Și de suflet iubitoare. Când văd sânu-i rotunjor Mă ajunge foc de dor, [1] Când văd păru-i de mătasă, Cumplit dorul mă apasă Când văd fața-i rumeoară, Dorul aprig mă omoară. Iar când trece ...
Vasile Alecsandri - Frații Jderi
... se pândesc, Și crâncene redute, și-n dos de parapete, De Văpăi de ochi sălbatici, luciri de baionete. Românii uzi la pele, flămânzi, lipsiți de foc, În șanțul lor, sub arme, stau gloată la un loc, De moarte și nevoie râzând cu nepăsare ... Voinici ei sunt la luptă, voinici și la ...
Vasile Alecsandri - Haidulul rănit
... Dar acum mi-a venit rândul Să mă duc și eu ca gândul, Să mă duc din acest loc Unde-i robota de foc
Vasile Alecsandri - Mehedințeanul
... munți, la Mehedinți. Apoi m-am lăsat în vale Cu trei rânduri de pistoale Ș-am ajuns un voinicel Cu inima de oțel. Aoleo! ce foc de dor! Veni-va badea Tudor [1] Să mai strângă din păduri Cete mândre de panduri Ca s-alunge de la noi Și pe greci ...
Vasile Alecsandri - Noaptea Sfântului Andrii
... fiară, Plină de amar venin! Împotriva țării mele Făptuit-am multe rele, Ș-am legat-o-n lanțuri grele Ș-am vândut-o la străin! Foc și ură-n vecinicie Pe voi cadă, pe voi fie! Strigă-atunci un glas ceresc. Și pe loc cad în morminte Păcătoasele-oseminte. Iar pe ...
Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri)
... mezină, Iarna cu-orizonuri mari. Astfel gerul e de tare Cât îngheață-n orice loc Și a gurii răsuflare, Și cenușa de sub foc. El lipește ochi cu gene, Pe drumeț îl face orb, Și în cuiburi, chiar sub pene, Crapă ouăle de corb. Câmpul lung și lat albește ... Miezul nopței!... totul tace! Lumea pare un mormânt, Unde mort și rece zace Leșul marelui pământ, Și sub bolta cea senină Mii de stele cu foc viu Varsă-o jalnică lumină Pe gigantul său secriu!... Ies pe câmp... Sub pași răsună Câmpul sec și înghețat. Un păr mare stă drept lună ...
Vasile Alecsandri - Serile la Mircești
Vasile Alecsandri - Serile la Mirceşti Serile la Mircești de Vasile Alecsandri Perdelele-s lăsate și lampele aprinse; În sobă arde focul, tovarăș mângăios, Și cadrele-aurite, ce de păreți sunt prinse, Sub palidă lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit; Iar eu, retras în pace, aștept din cer să vie O zână drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lângă masă, având condeiu-n mână, Când scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor, Când ochiu-mi întâlnește ș-admiră o cadână Ce-n cadrul ei se-ntinde alene pe covor. Frumoasă, albă, jună, cu formele rotunde, Cu pulpa mărmurie, cu sânul, dulce val, Ea pare zea Venus când a ieșit din unde Ca să arate lumei frumosul ideal. Alăture apare un câmp de aspră luptă, Pătat cu sânge negru acoperit cu morți. Un june-n floarea vieții strângând o spadă ruptă Țintește ochii veștezi pe-a veciniciei porți. Apoi a mea privire prin casă rătăcindă Cu jale se oprește pe un oraș tăcut, Veneția, regină, ce-n mare se oglindă Făr-a videa pe frunte-i splendoarea din trecut. O ...