Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI ÎN CAPUL
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 919 pentru FI ÎN CAPUL.
Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)
... Alexandru Vlahuţă - Linişte (Vlahuţă) Liniște de Alexandru Vlahuță Amicului meu Delavrancea Tinere, ce-ți strângi în palme tâmplele înfierbântate, Pe cand mintea ta, în friguri, ca o flacără se zbate, Năbușită înlăuntru, dacă, după nopți de trudă, Migălind vorbă cu vorbă, c-o-ndărătnicie crudă, Ai ajuns să-ți ... moare Zugrumată-n închisoarea vorbelor nencăpătoare. Și dac-ai putut alege și-ntrupa vreo icoană Din deșarta, viforoasa existenței tale goană, Cum vrei tu ca în pervazul altor minți, altă lumină Îmbrăcând-o, să rămâie tot icoana ta, senină? Fiecare în îngusta-i minte, când va fi s-o prindă, Strâmbă și mototolită, ca-ntr-un ciob prost de oglindă, Va vedea-o-n el, pătată de-a lui proprie ... viața ta răsare, Și din haosul de gânduri s-alegi sfintele icoane, Ca să faci frumos cu ele la boieri și la cocoane? Dar ar fi să te cutremuri de dezgust și de rușine Când ai ști cu ce-ngâmfare, ce de sus privesc la tine Toți neghiobii ce-ți dau ... pe-a lor urme dungi neșterse de lumină; Și de vrei să-ți deie arta mângâierea ei senină, Ca un pustnic te închide
... Rosti sfioasă: Când? Și mâine poate... Mai târziu... Ori peste-un an! Nici eu nu știu. Sunt fiu de crai. Cărarea mea Pe-aici va fi... Ne vom vedea: De-acum iubitul tău să fiu, Iar tu iubita mea. Apoi plecă în grabnic pas... Avea atâta dor în glas! Era voinic și tinerel, Înalt și tras ca prin inel: De-atunci și ochii i-au rămas Și inima la el. II Și fata ... aștepta doar o veni Flăcăul mai curând. Grăbitul soare scăpăta, Și fata tot acolo sta; Și noaptea umedă din văi Venea pe-ntunecate căi; Târziu în noapte-abia pleca Și fata la ai săi. O fi bolnav! O fi murit! O, Doamne, el ar fi venit De-atâta timp! mai știu și eu! Și doru-i plângător mereu Creștea de presimțiri hrănit, Din ce în ce mai greu. Trecu și vara, și trecu Și toamna, și pe văi căzu Zăpada iernii, și-apoi iar Sosi-nfloritul Cireșar Dar nici acum ... veni... Nici azi nu vine... unde-o fi? Dar mâine va veni! Știu eu, Că-mi spune inima! Și-al meu, Al meu de-acum în ...
Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis
... cum. Presupuind lumea redusă la un bob de rouă și raporturile de timp, la o picătură de vreme, secolii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, și în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta și ar cugeta tot atâta ca în evii noștri — evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai noștri. În ce nefinire microscopică s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercetători, în ce infinire de timp clipa de bucurie — și toate acestea, toate, ar fi — tot astfel ca și azi. ...În faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spațiu — ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă. Dacă am afla misterul ... și-i loviră fața. Nu era un cap urât acela a lui Dionis. Fața era de acea dulceață vânătă albă ca și marmura în umbră, cam trasă fără a fi uscată, și ochii tăiați ...
Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran
... om care nu 'nțeleg idealurile înalte ale intelectualilor de elită, Ťgândesc astăzi la bătrânețe altfel decum gândea, acu mai bine de patruzeci de ani, în frageda-i tinerețe, fie-iertatul EminescuÅ¥; ba că, pentru întâia oară, eu Ťnăscocesc în anul 1911, ideea despre o înțelegere între români și maghiariÅ¥, care idee nimănui nu i-a trăznit până aci pîn cap, - și că, prin urmare, m'am vândut și eu maghiarilor - poate, Doamne iartă-mă, ca să mă numească Vlădică cine-știe-unde... Iaca, zic, îmi ... de măciuca năpraznică a doctorului Vaida. Toate bune și frumoase; dar mult stimații mei amici, dr. Vaida și Goldiș, sunt cel puțin intrați în horă și trebue să joace... Dar eu ?... eu ce căutai ca să mă vâr în joc ? Căci trebue să mărturisesc că, dacă mi-se 'ntâmplă neplăceri, e vina mea. De ce nu m'am dus să intru în clica sau claca lui Stan ? Ce mai Ťilustru maestruÅ¥ aș fi fost, Ťtotdeauna tânăr, vecinic verdeÅ¥ ca spanacul, Ťromân cu adevărate idealuri !...Å¥ Și ce primiri ! Ce festivări ! Ce aplauze ! Ce buchete ! și pupături ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul
... ogoarele se întind verzi, îmbrăcate în orz aspru, trifoi creț și ovăz orbotat cu grăunțe cari se clatină pe firișoare la fitece adiere. Ne-ar fi fost peste poate să mai ascultăm acțiunea pauliană, sărurile cuprului, funcțiile ficatului și perechile de pârghii. Ne înțelegeam instinctiv. O pornire vagă, ne prevestea, dis ... vede el în pielița albăstrie a cerului. - Să mai zică o dată legenda de alaltăieri cu Fata gândului , "de care când te-ai fi apropiat ai fi înghețat sloi". - Nu, nu, răspunse Trubadurul, cătați în ochii mei și veți vedea dacă-mi arde de basme. Pe supt pielea lustruită a obrajilor lui se resfirau, ca o rețea vânătă ... cărți el nu trebuia să se îngrijească. Ne era drag peste măsură. Durerea, ca și veselia lui erau desfrânate. Nici tragedian, nici comedian n-ar fi putut să-l întreacă în mișcarea feței, în privire, în mlădierea vocii și în răgușeala în care își îneca glasul când vroia să-și arate dezgustul. Fiecare din noi îl întrebarăm, cu un fel de ceartă în
Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti
... oară pe scena noastră, note de ventriloc; fu însă foarte bine recompensat de către un amator de prosperitatea teatrului, atît numai că acea recompensă ar fi fost mai bine daca i s-ar fi făcut în primul act al operii, iar nu la romanța intitulată Die schönsten Augen [2] , în care a fost prea bine și ca esecutor și ca compozitor. D-nu Nicola Benedetti, basul profund, în rolul abatelui Baltasar, ne arătă pe adevăratul călugăr spaniol, iară prin acel umblet plin de gravitate, acea fizionomie impasibilă și gesticularea aceea stîngace, ne dete ... că artistul nostru au studiat foarte bine micele particularități ale stariților de mănăstiri, care propagă poporului sobrietatea, iar ei trăiesc în cel mai mare libertinagiu. În partea muzicală a acestui rol au fost bine, însă în duetul din primul act cu tenorul și în scena scomunicațiunii, ce precede finalul actului al doilea, au dat dovezi că îi lipsesc notele cele profunde; cu toate acestea, o mai repetăm, el au ... de architectură italiană, să pune în mare contradicțiune cu cea din fund, ce este de stil gotic și reprezentă un peisagiu elvetic, iar nu spaniol. ...
Titu Maiorescu - Câteva aforisme
... dar niciodată dimpotrivă. * Treapta dintâi pe care ne înălțăm e un altar de jertfă. * Între un diamant și o grămadă de pietriș cui i-ar fi alegerea grea? Așa, între aprobarea unui om cuminte și aplauzele zgomotoase ale mulțimii. * Ce liberal e Beethoven în orchestrație! Tot instrumentul e întrebat să-și dea părerea și reproduce pe răspunderea sa ideea principală. Ideea principală câștigă astfel o varietate de fețe originale ... greu zugrăvește pe fereastră flori de primăvară. * Tot ce e folositor poate fi și stricăcios; e numai chestie de măsură. Dealtminteri, dacă n-ar putea fi stricăcios, n-ar putea fi nici folositor. * Durerea înalță pe omul de valoare și coboară pe cel de rând. Nu în orice noapte se arată stelele, numai în noaptea cea senină. * Unde e o necesitate, trebuie să fie o posibilitate. * Omul trebuie înțeles ca un element de evoluțiune. Să nu ne întrebăm: ce ... de gheață izbește. * Toate hotărârile importante trebuie să le iai singur, din adâncul individualității tale, fără influența altora. * Nici o putere nu se poate suprima în natură; de aceea e așa de periculos a o comprima. * Imaginea nuielei împlântate în apă se frânge și se abate
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară
... Radu Golescu Anii trec așa de repede, că nu-ți dai seama când și cum cutare flăcău, rotar ori grânar, s-a schimbat în moș cutare, de unde și până unde un bujor de fată, să o fi sorbit într-o lingură cu apă de dragă ce-ți era, să te pomenești cu ea zbârcită, cărunțită, apoi albă-colilie. Așa curge vremea, și ... botezul, din cumetrie cu chef și lăutari, se numește belea la capul omului . Grânarii au ajuns la două mârțoage de cai și nu mai pun în căruțele cu coviltir patru chile mari. Toată mahalaua a sărăcit și se-ngroapă în ruine și bozii. Și, spre batjocură, soarta a făcut să se ridice în locul bisericuței (plină al'dată de credincioși la sărbători), biserică mare și falnică, dar goală chiar la sărbătorile împărătești. În locul școalei lui Nicuță, școala primăriei, ca un palat frumos, încăpător, dar pustiu și fără spor la carte. — Ce e asta, lele Ancuțo? am ... — Ei, maică, ce e de la Dumnezeu și de la stăpânire este. Iacă școală mare, iacă biserică frumoasă, dar de ce le-or mai fi ridicat ...
Ion Luca Caragiale - Cronica de joi
... consiliul e foarte emoționat. Din toate părțile, și mai ales. din partea fericitului tată, se exprimă regretul că doctorul s-a fost înșelat în părerea sa și că n-am avut și un al treilea de botezat. Inchipuiți-vă, să fi fost și un al treilea! După Horia și Cloșca, Crișan — se impunea! Din nenorocire, Crișan lipsind, să nu mai vorbim de Horia și Cloșca ... oră și mai bine, până aproape de Vaslui, ne-a ținut, cu un farmec de nedescris, o magistrală conferență. Încântătorul conferențiar se adresa în deosebi venerabilului șef conservator. Acesta, rezemat de ușa compartimentului său, fără să 'ncerce a face vreo întrerupere chiar binevoitoare, da din cap în semn de aprobare, la fiece cuvânt al conferențiarului. Un zâmbet blând, plin de sinceră bunătate, zâmbetul caracteristic al unui spirit desarmat de orice lipsă de ... cum se ridicase să înfrunte loviturile, încet-încet recăzu sdrobit pe scaun, ascunzându-și fruntea cu amândouă mâinile. Oratorul continua încă și poate ar mai fi continuat încă, în aplausele Adunării, dacă niște fluiere sfâșietoare nu m'ar fi deșteptat din vis. Intram ...
Ion Luca Caragiale - Telegrame
... două palme, atunci agrisorul smucind voit fugi și directoru prima furie lovindul piciorul spate gios. Cred nu trebuie dăm altă urmare pără parchetul nu sezisat în regulă. Binevoiți, d-le ministru etc. Procuror trib. X... * Directorul prefecturii X... Vă invit căutați aplanarea diferendului cu familia Gudurăilor. Contrariu, puneți guvernul în situațiune prea delicată. Nu convine acum, în așteptarea campaniei electorale, ca agenți superiori ai autorității să dea loc la scandaluri, din toate punctele de vedere regretabile. Ministrul de Interne. * D-lui ministru ... tout compromettre. Pourrais plus garantir situation locale. Se duce dracului giudețul. Ami General Gregoraschco. * Procuror trib. X... Raportați imediat cauza arestării lui Costăchel Gudurău. Ar fi bine să înceteze odată scandalurile de acolo. Purtarea parchetului dv. lasă de dorit. Cercetați dacă arestatul suferit maltratări arest. Avem denunțări că ar fi fost torturat poliție. Răspundeți telegrafic. Ministrul Justiției. * Directorul prefecturii jud. X... În interesul serviciului, demisia respinsă. Rămâneți la post. p. Ministrul de Interne secretar general Z... * Ecs. sale ministru Justiției București. Bandă desperată opozanți îndârjiți sub conducerea ... Albert Gudurău, dând înscris primit toată suma. Adineaori ora două post meridiane avocatul statului Pamfil mort subit cafine central. Medic primar constatat caz apoclepsie celebrală. În ...
Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă
... umbra lumii ce-l înconjură. Pe câte-un plan mai ridicat se văd curți văruite cu îngrijire, cu arătarea plăcută și liniștită. Fereștile dreptunghe strălucesc în soare, în cerdacul nalt duc scări curate, în fața curții se-ntinde o ogradă mare în semicerc, încunjurată cu zăplaz șindilit, umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care se numește "sus", sunt în genere grajduri și hambare, în stânga ― acarete pentru bucătărie și servitori, numită "jos", iar din dosul curții se întinde-n patrat, cu șanț, pomătul, florăriile, via și prisaca. Aceasta ... languros sunetul clopotului, care umple inima cu pace. Într-un asemenea sat stătea pe deal curtea bătrânului Oleanu. Ea avea forma descrisă mai sus. Înfundată în cercul curții, încunjurată de pomăt, albă și invitatoare, ea avea un cerdac încăpător, în care sta bătrânul sara, cu ciubucul în gură și cu fesul pe ceafă, uitându-se melancolic la priveliștea ce se întindea sub ochii lui. În această curte se născuse Iorgu. Să ne familiarizăm cu casa întreagă în simpla ei frumusețe și cu copilăria eroului nostru. Cuconul Vasile Creangă era bogat și om bun de suflet. Oamenii din satul lui și din cele ...