Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

Emil Gârleanu - Grușan

... nțelesese cu comandantul regimentului ce venea se mute la noi, în locul lui. Peste două zile un furgon aducea lucrurile chiriașului. Ardeam de nerăbdare văd pe colonelul cel nou, dar boala mă vânduse patului. Zilele își luară mersul lor obișnuit. Alături parcă nu stătea nimeni. Chiriașul nu da nici ... știu de ce îmi inchipuiam că n- mai fi tremurat pe spatele calului... Era pe la mijlocul iernii. Auzisem că și regimentul acesta trebuia plece numaidecât. Toata ziua mă plimbam prin grădinuță, dar pe colonel nu-l puteam zări. Mă hotărâi mă scol dis-de-dimineață în cele câteva zile ce mai rămăseseră până la plecarea lui. A doua zi de la hotărârea mea ... bine întrebările și răspunsurile: Nu era nimeni acasă, nici o slugă? Nu. Pe unde l-ai văzut? Pe fereastră. Cum? N-am găsit pe nimeni dau scrisoarea și m-am uitat pe geam, văd pe cineva. Ce făceau? Stăteau la masă. Colonelul tăcu, apoi întrebă din nou: Când ai dat scrisoarea, ce ți-a spus duduca ... trecu prin minte. Începusem ...

 

Alexandru Macedonski - Psalmi moderni

... 11 XI - M-am uitat I - Oh! Doamne Oh! Doamne, rău m-ai urgisit, În soarta mea m-am împietrit Rămân ca marmura de rece... plâng, sufăr, am uitat. Am fost un cântec care trece, Și sunt un cântec încetat Rămân ca marmura de rece... Uscat e tot ce-a ... Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are fie... Din noi nimic n-o rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de ... Doamne, nu m-ai părăsit...     Sunt om ca orice om — iertare. IV - Dușmanii Dușmanii mei se înmulțesc Și nedreptatea mă-nfășoară... Abia mai pot mai trăiesc De cine n-am lăsat moară, Aleargă toți și mă-nnegresc,     Ah! Viața nu este ușoară. V - Zburam Zburam pe aripi strălucite... Copilul cel de altădată Nevinovat ca și o ... Cei trăiți în sărăcie Plâng pe-a lor nemernicie; Cei mai mândri împărați Sunt de chinuri zbuciumați E orice zădărnicie. Vai, născut ești ...

 

Ion Luca Caragiale - Națiunea română

... mele. Am avut o idee fericită. Sunt acuma aproape sigur că ne-am făcut o situație. Națiunea română are fie o moșioară pentru noi. - dea Dumnezeu! am răspuns eu fără mult avânt. Nu știu de ce, dar aveam un fel de neîncredere în viitor. Pe de o parte consideram ... paie, care trebuia se stingă cu atât mai curând cu cât s-aprinsese mai iute. Pe de altă parte mă gândeam că războiul o mai dureze o lună, două, cel mult trei, și că, nemaiavând cu ce hrănim curiozitatea publicului, o rămânem și noi cu prea puțină hrană. Când n-o mai fi război, când s-or termina tratativele de pace - căci nu prevedeam că fără ... așa: corespondențe prin poștă ne trimeată în toate zilele, scriind în fiecare seară absolut tot ce ar fi putut afla peste zi; iar telegrame ne trimeată imediat ce ar afla ceva important, a cărui comunicare ar prezenta vreun caracter de urgență. Pentru telegrame am aranjat un dicționar ... Medoc fini. Votca, Tzuica, dedans." Cetesc de zece ori, ținând alături dicționarul cu cheie: Medoc - Plevna; fini - luată; Votca - rușii; Tzuica - românii; dedans - înăuntru. Ce fac? ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

... temelia viețiÄ­ morale e stăpânirea de sine, iară noÄ­, atât de mult suntem stăpânițÄ­ de trebuințele nĂ³stre exagerate, în cât ni-e peste putință primim gândul, că în strâmtorarea, la care am ajuns, nu ne maÄ­ rÄ•mâne de cât ne îmbărbătăm, renunțăm la o însemnată parte din mulțumirile cu care ne-am deprins, muncim maÄ­ întins de cât în trecut și adunăm fie0care o parte din ceea-ce agonisim, pentru ca cu toțiÄ­ împreună ne formăm un mare capital național. Stat, județe, comune, credite fonciare, așezăminte economice, financiare și industriale, neguțătorÄ­ și particularÄ­, platim în fie-care an dobânzÄ ... slabă, ea ni s’a smintit și zadarnice ne sunt tĂ³te sbuciumările câtă vreme nu ne vom fi venit în fire, ca înțelegem că greșit e în chiar temeliile luÄ­ întregul nostru fel de a vedea lumea. Am putea -Ä­ alungăm pe EvreÄ­ din mijlocul nostru orÄ­ -Ä­ măcelărim, dar, dacă am face-o acĂ©sta, mâine am alerga neastâmpărațÄ­ în tĂ³te părțile ca

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie

... Ca Iacov frumos și tânăr ce-adormise la fântână, Deșteptat fără de veste de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut -mi fii stăpână Și -mi pui pe beregată uriașul tău picior... Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni, Și nici tu nu ești învinsă ... ați făcut o zeitate, Corpuri necorupte însă, suflete electrizate, Voi puteți a mă-nțelege, căci voi singuri ați trăit... Este o poemă-ntreagă poți zice: ,,Am iubit". Voi ce-ați fost purtați pe aripi de-o cerească inspirare, Geniuri ce-mbrățișarăți toată-nvățătura mare, Voi ce-ați despicat ... luptă... Sau dă-mi viață, sau dă-mi moarte căci din somn m-am     deșteptat; Ia pumnalul laș dar sigur, dacă sabia ți-e ruptă -l înfigi pân' la prăsele într-un suflet revoltat, Sapă-mi groapa cât de-adâncă, fă-mi dușmani chiar după     moarte Când topit îmi va ... fi corpul, voi fi câmpul plin de flori, Inimile simțitoare au la piepturi le poarte -- Voi fi cer, parfum și șoaptă, și nu poți ...

 

Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia

... vrea mor, dar și moartea ce poate fi pentru mine,     Abia zorile răvarsă și doresc asfințească,     Abia noaptea înnegrește și vroi zori ivească,     Căci cu nimic nu -mpacă într-a sa nemulțămire     Sufletul meu, ticălosul, ce-i pururea în clătire.     Ah, și acum împace, cum rabde, vai de dînsul,     Cînd îl înec pe tot ceasul cu suspinul și cu plînsul ?     Călători pe văi, pe dealuri, pe cîmpii nemărginite,     Umblu de ... viața și în viață tot durere.     Caut, cerc stîncile toate, mă îngrop în adîncime,     Petrecerea mi-i plăcută întru întunericime.     Acolo neadormita, pustnica privighetoare,     Bocindu- cu durere de-o asămenea-ntîmplare,      vaită și plînge, mă ascultă, mă jălește     Firea toată parcă zice : „Amoriu răstignește !â€�     Toate-mi par acum schimbate, toate-mi par a fi urîte,     De desfătările lumii poftele mele lipsîte,     Nu mai au nici ... plăcere, nu mai au nici o pornire,     De păcate nu am frică, c-am rămas fără sîmțîre.     Ah, ce sîmțîre aibă și ce gust le mai vie,     Cînd nu ești, dragă Zulnio, ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel

... grăia —Iacă, maică, nora ta, Păstreaz-o ca viața mea, La-ntoarcere s-o găsesc Așa cum ți-o dăruiesc. Tu, Voichițo, soața mea, -ți păstrezi tot mintea ta Și cinstea măicuță-mea, Că mă duc la Țarigrad, La-nălțatul de-mpărat, Ca la el jeluiesc Că n-am hal mai trăiesc. Tudorel le cuvânta, Mâna mă-si-i săruta, Pe Voichița-mbrățișa, Drumulețu-și apuca Și la Poartă se ducea. Acolo, de-mi ajungea ... Pe subt pământ Ș-alte nouă Mori de vânt? —Împărate, Le-am avut, Dar pe toate Le-am vândut, Și haraciul Mi-am plătit, mă văz cortorosit, Cu măicuța odihnit. Am plătit cât am putut, Dar de bir n-am mai avut, Ș-am venit jeluiesc, mă lași sângeclesc, Că n-am hal mai trăiesc! Împăratul, d-auzea, Nici mai mult că-l ispitea, Ci din gură-l întreba —De-ai venit jeluiești, Unde vrei sângeclești? Ori în Țara Românească, Ori în a Moldovenească, Ori aici, în a Turcească? —Ba aici, în a Turcească ... ...

 

Ion Luca Caragiale - La hanul lui Mânjoală

... fugi care-ncotro! rămâne mutul cu frate-său mort în cârcă. Acu, ce te faci la cercetare? Toată lumea știa că mutul vorbește; cui putea -i treacă prin cap că mutul nu se preface? L-au bătut până l-au smintit, ca -i vie glasul la loc - degeaba. De atunci li s-a tăiat pofta flăcăilor mai calce hanul... Până -mi treacă toate astea prin minte, am sosit. O sumă de cară poposesc în curtea hanului; unele duc la vale cherestea, altele porumb la deal ... iglița în fel-de-fel de fețe... și cald ca sub o aripa de cloșcă... și un miros de mere și de gutui. Am vrut mă așez la masă și, după obiceiul apucat din copilărie, m-am întors văz încotro e răsăritul mă-nchin. M-am uitat cu băgare de seamă de jur împrejur pe toți pereții - nici o icoană. Zice cocoana Marghioala: - Ce te uiți? Zic ... Căciula parcă mă strângea de cap ca o menghinea; am scos-o și am pus-o pe oblanc... Mi-era rău... N-am făcut bine plec! La pocovnicu Iordache trebuie ...

 

Alexandru Vlahuță - Dormi în pace

... Alexandru Vlahuţă - Dormi în pace Dormi în pace de Alexandru Vlahuță Dormi, iubito, dormi în pace. N-am venit -ți tulbur somnul, Nici plâng... La ce-am mai plânge pe-adormiții întru Domnul! Am venit cuget. Uite, nicăiri nu pot mai bine Gândurile -mi desfășur, și stau la sfat cu mine În mai bun răgaz. Aicea, simt că-s mult mai înțelept, Ș-ale lumii toate parcă le văd limpede și ... astei triste groape, -mi descind-acela care, cu puternica lui dreaptă, Lumile le cârmuiește, și-n văzduh astrii îndreaptă, Și eu, viermele din tină, -i cer astfel socoteală lui, izvorul de lumină: Doamne, dacă nu se mișcă nici un pai de pe pământ Fără știrea și voința ta, și ... a pururi plutitoare, Revărsa atâta farmec, și-n așa sfântă splendoare S-arăta vederii mele, că mă-nfiorai deodată Și-mi zisei: E cu putință fim tot dintr-o bucată? Eu clipa de lut, și dânsa veșnicia de lumină! Eu urăsc și plâng, ea trece zâmbitoare și senină... Eu mă ... Și adânc smerit, cucernic, pocăit în fața lunii, Slavă și-nchinare-adus-am bunului stăpân al lumii. Dormi, iubito, dormi în tihnă. N-am venit

 

Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută

... e... decât tu nu ești băiat prost; o mai cârpești, de ici, de colo; dacă nu curge, pică... Las' că știm noi! PRISTANDA: Știți! Cum nu știți, coane Fănică, trăiți! tocma' dumneavoastră nu știți! TIPĂTESCU: Și nu-mi pare rău, dacă știi faci lucrurile cuminte: mie-mi place mă servească funcționarul cu tragere de inimă... Când e om de credință... PRISTANDA: De credință, coane Fanică, trăiți! TIPĂTESCU: Nu mă uit dacă se folosește și el cu o para, două... mai ales un om cu o familie grea. PRISTANDA: Nouă suflete ... și intru în curtea primăriei. TIPĂTESCU (interesându-se de povestire): Ei! PRISTANDA: M-am mai întors eu, dar închiseseră ferestrele și lăsaseră perdelele. TIPĂTESCU: Cine fie? Ce scrisoare? Nu pricep… Ghiță, eu trebuie mă duc la dejun, nu fac pe nenea Zaharia și pe Zoe m-aștepte. Ei nu dejunează fără mine, și nenea Zaharia nu iese înainte de dejun. Și mai ales cum e Zoe nerăbdătoare... PRISTANDA: Ce-mi ... desăvârșire, ș-apoi -l lucrăm pe onorabilul! PRISTANDA: Curat -l lucrăm! TIPĂTESCU: Stăi un minut până ...

 

Gheorghe Asachi - Soția de modă

... murmura, Însă ea de bucătarul iar începe a-ntreba: Țigan este bucatariu? Crescut în casă la noi. Vai de mine, und-agiuns-am, mănânc de la cioroi! nu văd la mine-n curte ligheoaiele spurcate! Un francez îmi adu-ndată -mi lucreze la bucate, Cotelete, blan-manjele, dupre a lui NodĂ© plan, Peștele -noate-n lapte, fript cu pene vreun fazan. Dar servițul mesei este de Saxonia, Sevr-au Hina? Ai cristale de Boemie pentru prânz și pentru ... de prânz, nici nu-i de cină, Nu încap aicea oaspeți de părechi nici o duzină; Iar salonul de conțerte și acel de convorbit? En mergem mai departe, unde-i acel de dormit? Cabinet de toaletă, altul pentru camarieră, Bibliotica mea unde-i, așez un glob ș-o sferă? După cântec, convorbire, în camară ne-om culca. De dormit, mă rog, aibe fiecare-odaia sa! Iar grădina? E livadă, ce-a plântat a mea străbună! Scoate pomii răzășii și tufari din Angli ... ea, plină de mânie, de trei sate mi-a vorbit. Dar nici nouă n-ar agiunge! De-i așa, pe voia-ți fie,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>