Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (LUNA) MAI
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 703 pentru (LUNA) MAI.
... de primăvară. Asemenea cu păsărica, Și tânărul nu avea loc, Deprinde nu putea nimica Nici nu credea el în noroc. A lui era mai lumea toată, Pentru de grijă-a sa purtare Lăsa la pronia înaltă, De mulțumiri, de desfătare Mai înainte el știa, Căci slăbiciunile ardeau În pieptul lui nepotolit. Viețuind în lume mare, De slavă el s-a măgulit, În toate a ... doi ani Petrece tot între țigani Într-o firească desfătare. Cu dânșii bine s-a deprins Și rareori el, ca prin vis, Abia mai aducea aminte Petrecerea de mai nainte. Vieții lui soție bună Cu dâns' Zamfira dimpreună Se duc cu ursul pe la sate, Alecu prea frumos mi-l joacă, Moșneagul daireaua bate ... cine poate zice lunei: Stăi într-un loc fără mișcare, Sau cine stavilă va pune Femeii la a ei plecare? Alecu Dar cum mai înainte ea Pe mine tare mă iubea? Moșneagul Ascultă, eu să-ți spun de mine: Și eu în lume am iubit Mai mult pot zice decât tine, Nemăsurat fiind robit, Cunosc această pătimire Întâi țin minte eu abia. Pe Dunăre când nu avea Moscalii încă stăpânire. Pe ...
... de primăvară. Asemenea cu păsărica, Și tânărul nu avea loc, Deprinde nu putea nimica Nici nu credea el în noroc. A lui era mai lumea toată, Pentru de grijă-a sa purtare Lăsa la pronia înaltă, De mulțumiri, de desfătare Mai înainte el știa, Căci slăbiciunile ardeau În pieptul lui nepotolit. Viețuind în lume mare, De slavă el s-a măgulit, În toate a ... doi ani Petrece tot între țigani Într-o firească desfătare. Cu dânșii bine s-a deprins Și rareori el, ca prin vis, Abia mai aducea aminte Petrecerea de mai nainte. Vieții lui soție bună Cu dâns' Zamfira dimpreună Se duc cu ursul pe la sate, Alecu prea frumos mi-l joacă, Moșneagul daireaua bate ... cine poate zice lunei: Stăi într-un loc fără mișcare, Sau cine stavilă va pune Femeii la a ei plecare? Alecu Dar cum mai înainte ea Pe mine tare mă iubea? Moșneagul Ascultă, eu să-ți spun de mine: Și eu în lume am iubit Mai mult pot zice decât tine, Nemăsurat fiind robit, Cunosc această pătimire Întâi țin minte eu abia. Pe Dunăre când nu avea Moscalii încă stăpânire. Pe ...
Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice
... aveți de ce fi mâhniți că ați jertfit averile voastre colosale cauzei liberale române. Voi ați lucrat pentru această cauză fără socoteală - pretinșii voștri continuatori mai socotiți, lucrează prin această cauză. Voi ați murit ruinați; dar nu face nimica - v'ați îndeplinit o datorie sacră pentru patrie. Mai târziu, prin patrie, copii săraci, luați de voi pe procopseală, începând cu doi galbeni pe lună, au ajuns milionari... Și d. Carada să nu iubească patria română? Dar de sigur că o iubește mai mult decât ați iubit-o voi! Voi ați abolit privilegiile, pe cari le puteați moșteni; v'ați răsturnat boieriile voastre proprii, v'ați vândut moșiile ... iar pe de alta, acei ce v'au cumpărat proprietățile, cei ce au cules averile risipite, au restatornicit privilegiile, au reclădit cetăți de trei ori mai tari decât bietele voastre bătrâne boierii. Avem bănci și credite, instituțiuni de toate felurile, tot atâtea castele tari, de unde nu se scoate ușor o ... diplomați de mahala, de vânători de slujbe și de mici gheșeftari: avocăței lătrători, samsarași dibaci, toate lichelele și drojdiile sociale, tinzând să suie sus, cât mai ...
Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă
... niște flori roșii zugrăvite cu puțină artă; însă aceste vestigiuri arată că apartamentele au fost acoperite cu frescuri, peste care s-a lățit mai în urmă varul vandalismului călugăresc. În unghiul din fund, în dreapta camerei din fund, este o ușă foarte îngustă și scurtă care se deschide în ... un fel de tindă îngustă, în al cărei fund se deschide o vizunie ce are multă asemănare cu un cuptor de pitărie; nivelul ei e mai ridicat decât acel al tindei. În stânga se vede o cameră boltită, tupilată, întunecoasă, în al cărei colț, de-a stânga, se arată ... ce înconjoară Cetățuia. Poarta Cetățuiei se deschide în partea zidului ce cată spre dealul Pietrăriei. O clopotniță se înalță pe dânsa, însă nu are nimic mai însemnat decât toate celelalte clopotnițe de pe la mănăstiri. În fruntea porții, pe dinafară, este săpată în piatră stema țării: cap de zimbru, purtând o ... se arheologii să o copieze, căci timpul macină. În stânga porții se înșiră niște case mari cu două rânduri, ce par a fi mai moderne; iar de acestea se țin un rând de case vechi, care au o sală lungăreață de o frumoasă arhitectură. Proporțiile sunt bine chibzuite, iar ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"
... înalt nu poți să-l ții, Nici să alergi pe-ale slavei pline de sânge câmpii. Felurile-s osebite, și voiesc osebit dar: Cine-n mai multe se cearcă, osteneala-i e-n zadar. Eu dar, ce din cruda-mi vârstă, de când ochii am deschis, Când a-nceput ... plan ce îmi croiesc, Nu pot păzi cuviința, nici c-un umblet măsurat La sfârșit s-ajung de-a dreptul, fără să mă mai abat. Dacă descriu o pădure, suma de copaci îi las Și la un stejar mai mare trec cu un repede pas. Dacă sunt într-o grădină, pe la flori de rând nu merg, Ci la trandafir îndată și apoi la ... pot orice a dobândi. Însă eu, ca să mă apăr, las un lucru început Și-ntr-un sfert stric câteodată ce-ntr-o lună am făcut. De pământ trântesc condeiul, meseria o urăsc, Și să nu-l mai iau în viață, eu mă jur și hotărăsc. Dar precum Boileau zise: un astâmpăr nențeles Nencetat se-mpotrivește hotărârii ce-am ales; De urechi parcă ... ...
... cărui frunte Dumnezeu a scris geniul, și iadul îndărătnicia, un Satan dumnezeiesc care, trezit în cer, a sorbit din lumina cea mai sântă, și-a îmbătat ochii cu idealele cele mai sublime, și-a muiat sufletul în visurile cele mai dragi, pentru ca în urmă, căzut pe pământ, să nu-i rămână decât decepțiunea și tristețea, gravată în jurul buzelor, că nu mai e în cer. Repedea umflare a nărilor și vioaia sclipire a ochilor lui semnala o inimă din cele nebune, un caracter ... citi cu o semivoce sarcastică: Opera italiană... Ughenoții. — Ai vrea să fie română? zisei indiferent. — Se-nțelege. N-am putea avea o muzică... mai dulce și mai frumoasă ca cea italiană? — Nu ești venit de mult. — Nu. — Înțeleg, zisei. — De ce? — Oamenii noștri, zic eu, sunt de ... Românie. Și încă dacă și-ar ăfiî câștigat prin ceva dreptul de-a se numi români; dar nu. Ei își urăsc țara lor mai rău și mai ...
Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17
... și pleacă. — Aveți cartă permanentă? întreabă domnul. Sunteți poate la Senat... — Ba nu... am bilet de abonament... Am multe alergături și-mi vine mai ieftin... Chitila... — Puțină lume astăzi în tren. În tot vagonul suntem numai noi și încă un pasager în alt cupeu. E bine... putem dormi ... niciodată în tren, zice negustorul... Știți, umblu cu bani... Pungași... — Frate, să fie adevărat?... — Ei, bravos! Nu s-a-ntâmplat și mai acu o lună?... — Eu, drept să-ți spun, nu m-am gândit niciodată... S-o fi întâmplat așa o dată. — Numa o dată? — În clasa ... să se răcorească puțin în coridor. Peste câteva momente, domnul se reîntoarce la locul lui. — Mă rog — zice provincialul — trenul ăsta se mai oprește undeva până la Ploești? — Da... la Periș, două minute. — La Ploești, ne dăm jos, să luărn câte-o dulceață... — ...Ne dăm ... cald! Apoi, dă geamantanul jos, îl deschide și scoate un șipușor elegant; deșurupează dopul și oferă negustorului. — Cognac... — Mersi... De zece ani nu mai ...
Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga
... dintîi strofe ale poeziei Noi, iar în Oltul se personifică amintirea trecutului și răzbunarea viitorului, tot cu prilejul unei ape curgătoare, care atrage cu atît mai tare pe poet cu cît valurile ei se duc spre țărmurile binecuvîntate ale României libere. „De mult, în vremi mai mari la suflet, Erai și tu haiduc, moșnege, Cînd domni vicleni jurau pe spadă Să sfarme sfînta noastră lege : Tu, frate plînsetelor noastre Și razvrătirii ... atît impresia e mai adîncă. Vechiul adevăr : prin strigăte violente se risipește emoțiunea și dispare, prin vorba stăpînită se păstrează și crește. Și, poate, cea mai frumoasa. strofă a mult admiratei poezii este aceea în care o priveliște descrisă ne încîntă în afară de nota specială a patriotismului ... a face cu patriotismul, ci sunt din veșnicul tezaur al emoțiunilor omenești, poeziile de veseiîe, de amor, de întristare intimă. Puținele exemple ce le mai adăogăm pentru a întregi caracterizarea noului scriitor le începem cu unul din „cîntecele" sale; „Măi crîșmare Niculae, Ce mai zici de lumea asta ? Dumnezeu să-ți ție vinu Și norocu și nevasta,! Cum mai ...
Ștefan Octavian Iosif - S-a-nnoptat
... despre această ediție S-a-nnoptat încet cu-ncetul, Luan vraja și-o îmbie, Singur-singurel poetul Bate ulița pustie. La perdelele închise Mai aruncă o privire, Unde dorm atîtea vise, Fermecate, de iubire. Aiurit, apoi rămîne Și cu ochii duși în lună : Cîntectul cel nou, de mîne, Tot mai
Ion Luca Caragiale - Apelul la unire
... rostirea unei păreri oarecare în cestiunea israelită. Este cu putință ca guvernul acesta, care posedează toate datele și elementele necesare în cestiunea israelită, care știe mai mult decât oricine, sau care mai bine zicând știe singur, cum stau dispozițiile puterilor străine în privința aceasta, să nu aibă și dânsul o părere hotărâtă în această cestiune ? Care este ... cineva vr'o anume hotărîre în acea privință, căci a prejudeca într'o cestiune, va să zică a lua o hotărîre mai nainte de a asculta și alte păreri în drept a se rosti. Nimini, mai ales acum, când voturile din ambele corpuri s'au cam cântărit, nu ar avea să se teamă de primejdia unei hotărîri nestrămutate a guvernului ... umblat în lunile trecute prin tot apusul european, unde, după cât știm, numai admirație nu prea i s'a acordat. D-sa este mai bine decât oricare dintre bărbații noștri politici în poziție a-și fi făcut o idee despre prețul admirației europene, adică despre limita concesiunilor ... Camere este o părere propusă, asupra căreia neîntârziat trebue să se deschiză arzătoare desbateri, și nu minoritățile sunt chemate a propune o deslegare ...
Dimitrie Anghel - Balul pomilor
... Dimitrie Anghel - Balul pomilor Balul pomilor de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , 4 mai 1913 Cu legănări abia simțite și ritmice, încet-încet, Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii, Înveșmîntați în haine albe se clatină în ... un arc sub fiecare ram Boltește-albastre perspective, sub care alte cete ninse Coboară pe pămînt din ceruri, venind cu candele aprinse Să facă și mai albă noaptea acestui alb epitalam. Așa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri, Despodobiți de-atîtea grații, ce le-mprumută luciul lunii, Vor ...