Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE��IN
Rezultatele 1591 - 1600 din aproximativ 3997 pentru PE��IN.
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Gaudeamus
... ternel que s’endort Le mourant qui s’affaisse en fermant la paupière... Iulia Hasdeu Când o fi să mă duceți la criptă... Nu pe mine, ci vasul rămas: Docamdată în vasu-i înfiptă O făclie sclipind din cel vas O senină lumină pe-un ceas; Când o fi să-mi rostiți la cuvinte De iubire, dulceagul volum Ce se-ndrugă la toți pe morminte Ba la unii popasuri de drum: Să rămâie tămâie cu fum; Aș dori să văd fețe voioase Și s-aud împrejuru-mi cântând: "A ... gând, Printre glume din lume plecând!" Și cu suflete dragi, cari în soare Tot adastă sosirea-mi cu jind, Eu veni-voi la cea sărbătoare Pe coșciugul meu, raze-mpletind, O zglobie chindie sâ-ntind! Să mă bucur, sătul de-a mai plânge, Ce mai lacrimi vărsai pân’ să ... le-aș strânge, Înotând prin durerea-mi să trec cea groapă de-o șchioapă s-o-nec! Să mă bucur, căci omu-i o treaptă Pe
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La Iulia
... Bogdan Petriceicu Hasdeu Când văz o floare Lucind la soare Ca o lumină din curcubeu, Mă fac o rază, Ce colorează Flori și mai mândre pe chipul tău! Când pe sub seară În primăvară Previghetoarea cântă cu dor, Printre suspine Gândind la tine, Te-auz, iubito, șoptind amor! Când luna-n unde Galeș s-ascunde ... de scântei, Eu jur, Iulie, Că-i mult mai vie Văpaia dulce din ochii tăi! Când în altare Vin cu-ntristare S-ador în pace pe Cel-de-Sus, Văz pe icoană Sânta Madoană, Și bietul cuget la tine-i dus! Nimic nu-mi place! Anima tace, Dar mintea-ntreabă de multe ori: Să fii tu ... n ochiul tău? Să fii tu oare Lună și soare, Lună și soare și Dumnezeu?... Suflet, junie Și poezie Astfel se-nchină la zâna lor, Pe lângă care Totul se pare O noapte neagră, un negru nor! Suflet, junie Și poezie Sunt călătoare p-acest pământ: Orice le place Vor să ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)
... România (Hasdeu) La România de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. II, nr. 21/83, 31 mai 1871. Allons, enfants de la patrie! Purtând pe trup înfipta gheară Și-n suflet drojdii de venin, De zece ori sărmana țară, Rămasă-n voie la străin, D-abia putând să mai respire ... trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Deschide cronica străbună La anii marilor nevoi, Când soartea fulgeră și tună Potop și flacără pe noi: Să vezi c-acea grozavă ciumă, Ce-n veci de veci te-a otrăvit Ș-acuma iarăși te sugrumă— E veneticul înfiat ... O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Românul geme-n bătătură Pe când străinii chiuiesc Și urlă cântece de ură, Sugând pământul românesc! Iar tu, o scumpo Românie, Tu nu știi singură ce zici, Lovind,pe fii-ți cu mânie În loc să bați pe venetici! O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Sunt mulți românii ...
... neveste! Fămei și croitorii abia le prinzi de veste Când vin, când se strecor! Părinții schimbă cifre în foile de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai face bătrâni și juni în parte În ... bune De la întâiul bal! Voi, câți vă râde soarta! gândiți că-n aste zile Stau sub pământuri, ocne, prin temniți și exile Atâți nevinovați, Pe care pizma, ura și neagra calomnie I-au părăsit cruzimei, și oarba tiranie Îi ia necercetați! II Când armăsarii voștri, cu coama lor pletoasă, Alerg ... Când cina vă așteaptă în sala de mâncare, Și-n giurul vostru vase cu flori mirositoare Vă-mbată de miros; Când ochii vi se pierde pe mese încărcate D-argint, de porțelane, cristale tot-săpate, C-un viu foc luminos; Și când pe masa voastră cea plină de legume Ce globu-ntreg produce, d-esențe și de spume, De vinuri spumegând, Vedeți îndestularea ce cară, grămădește, Ș-un ... Dă-mi pâine! Pune masa!' și ea,-n delir, tresare! Nu poate a-i mai minți. Se scoală,-și smulge părul și iese ...
Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F
... Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i capricioasă și strălucește ca o candelă ambulantă pe întunericul mișcător și rece al lagunelor. Lampionul însă are nevoie pentru a lumina să fie înfășurat de banda largă a întunericului ... a ascultătorilor este tăiată în fețe strălucitoare și multiple, cu atât spiritul poetului e sorbit și se răsfrânge în mințile luminoase, întocmai ca o imagine pe care o înfrumusețează claritatea unei oglinzi de preț. Epigramistul aruncă în aer o droaie de săgeți, dar numai acelea care nimeresc ținta adică impresionează sunt ... te înțelege! El seamănă cu fântânile fără ecouri. Succesul epigramei e pururea condiționat de calitatea auditorului. Publicul ales care te citește sau te ascultă completează pe scriitor și-l clarifică. Această colaborare începe cu atenția și continuă cu înțelegerea și se sfârșește prin entuziasmul nestăpânit al aplauzelor. Dacă epigramele vor avea ... filtrează printr-o logică ageră, le dă o formă adecvată cu sentimentul exprimat și, punând concluzia într-un vers lapidar, aruncă epigrama din umbră ca pe o racheta de lumină. Ca să reușești o epigramă, nu-ți trebuie numai vervă și talent, ci și obișnuința de a te exprima ...
Cincinat Pavelescu - Mamei (Pavelescu, 3)
... ști că al tău suflet ar putea să mă auză Plângerilor mele toate într-un țipăt le-aș da glas. Îmi spuneai odinioară, mângâindu-mă pe frunte: E frumoasă poezia, dar te lasă nemâncat. N-ascultai a ta povață, fiindcă poate și-un grăunte De mândrie înmuiase glasul tău ... închis pentru vecie nestatornicu-i profil. Peste fața mea lăsat-au anii urma lor adâncă. Am iubit măcar? Sau poate avui timpul să trăiesc? Totuși pe mireasa albă o aștept și astăzi încă Și, văzând că prea-ntârzie, plâng, simțind că-mbătrânesc. Unde-i, mamă, -nvingătorul ce vedeai cu drag în ... să fiu copil, Și-am rămas copil și astăzi, pe când corpul e în mine Ca palatul unui rege mort de veacuri în exil. Dar pe pragul cărții-n care vin de scriu a vieții dramă Amintirea ta pioasă mă-ngenunche și-o slăvesc; Și rupând din al meu ...
Cincinat Pavelescu - Muzică de cameră
... Văd sânuri albe, mâini ca ceara, Rochi decoltate, domni în frac. Tăcere! Ora este gravă, Căci într-un colț a răsunat Un pian pe care stă o tavă, Și trei viori s-au acordat. Arcușul a-nceput domol, Atacă forte un andante Dintr-o sonată-n mi ... o duducă Ce-și poartă-al sânilor trofeu Spre domnul matur, cu perucă. Unii timizi abia suspină; Din nădușeala unui chel Minune! crește o verbină Pe-o coardă de violoncel. O văduvă în demi-doliu, Nu suferă violoncelu, Și, ghemuită p-un fotoliu, E tristă c-a pierdut cățelu ... Acest răspuns e lapidar. Biata virgină-și ia o mască, Căscând și ea, însă mai rar. Cu toții sunt cuprinși de splinul Ce te apucă pe vapoare, Dar toți, gentili, îndură chinul Cu zâmbete admiratoare. Unul se scarpină la ceafă, Altul stă țeapăn ca un graf; Plutește-un zâmbet de caiafă ... Iar notele, ca dintr-un caier, Se torc mereu în sala-ngustă. Când plâng subtilele gavote, Majoritatea-nghite sabur; Și sorb, sărmanii, mii de note Pe lângă baia cea de abur. Un domn cu cioc și cap de faun D-un bacfiș s-a apropiat, Un altul sforăie p ...
... scutura în vântul serii Florile durerii, Simțind că-n darul ce le porți E viața vie din cei morți. Tu nici nu crezi Că cei pe care mergi să-i vezi Etern într-înșii n-au avut Decât al corpurilor lut. În ei pe tine te iubești: Cu toată fața ta cea tristă Și-nduioșările din glas, Din al lor suflet n-a rămas Decât durerea-ți ... înfrunziți, Și-n seara clară și adâncă Mai cântă râul: auziți! O, voi ce mai trăiți o clipă În ritmul vieții și-al iubirii Lăsați pe morți în groapa lor Să-ndeplinească legea firii. Și voi, în pripă, Sorbind mirosul primăverii, Din vântul care mișcă merii Înfloriți, Veți bănui într-o ...
Cincinat Pavelescu - Vulturul (Pavelescu)
... Cincinat Pavelescu - Vulturul (Pavelescu) Vulturul de Cincinat Pavelescu Pe lângă râul ce se pierde în umbra sălciilor sure, Pe când amurgul întristează singurătatea din pădure, Se duce-alături o pereche de-namorați tăcuți și dragi Să-și piardă urma pe cărarea șerpuitoare de sub fagi. Ea, zâmbitoare și senină ca răsăritul blond de soare, Cu fruntea ca petala albă a unui crin abia ... trist: Îl vezi, copilă, e cel mai mare împărat, Căci țării lui, dumnezeirea hotare strâmte nu i-a dat. El are-un cuib pe-un vârf de munte și-n zori de zi îl părăsește, Căci setea lui de libertate, când stă în loc, îl chinuiește. Și cuibu-i ... de-aceea, pururi solitar, El cată lumi nețărmurite și-mpărății fără hotar... Tot ca și el sunt visătorii, copil frumos cu ochi de zână, Și pe-al lor suflet doar o clipă iubirea poate-a fi stăpână. E drept că au și ei nevoie adeseori de mângâieri, Ca să ...
Constantin Negruzzi - Potârnichea și rândunica
... are a lor stare Și dintru toată făptura după a lor socoteală Cel mai cumplit era omul, fără nici o îndoială Pe lume nici că se află mai groaznic dobitoc. Rândunica s-a făcut foc: — De unde această țensură de nemulțumire plină? Eu omului ... mi zice nimica, Și încă când mă vede îmi zice: — Ia vezi, biata rândunică! De nime altul n-am frică Decât de motanul casei, pe care când îl zăresc Tremur și frigure a patra pe loc mă și năpădesc. — Of, cât ești de bucuroasă, potârnichea i-a răspuns. Dar dacă i-ar veni gust să ... rândunele, Te-ași vedea mai retirată și mai cu melanholie Și n-ai vesti primăvara cu atâta veselie. Zi mai bine că interesul face numai pe oricine Ca să judece pe
Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei
... trecutelor sale biruinți, abia scăpase rănit în Moldavia la Tighine (Bender). Nenorocirea lui Carol aduse însă și căderea regelui Stanislav, pre care el îl suise pe tronul Poloniei, de unde coborâse pre August Electorul de Saxonia. Dar trebui să dăm mai întăi o lămurire despre acest rege polon. Carol văzuse pre ... Haran, întovărășit de baronul Sparre — care a fost mai apoi ambasador în Englitera și în Franța — și de un colonel, plecă pe ascuns într-o noapte spre a merge ca să se întâlnească cu regele sved. Întâmpinând mai multe necaze și primejdii în calea lor ... es, zise prințul zâmbind și, sculându-se, îl salută cu respect, căci îl cunoscu că era regele Stanislav, pentru că a fost văzut pe tatăl său Leșcinski (cu care acesta semăna foarte) când fusese ambasador lângă Poarta Otomană. Îndată porunci să-i gătească gazdă la Trisfetitele, unde rândui spre ... Bender venirea acestui oaspet la Iași. Nicolae Costin, Hron. Așteptând răspuns, Mavrocordat se întâlnea ades serile cu Stanislav care nu ieșea, ascultând liturghia în casă, pe care o zicea în toate diminețile un preot franciscan. Răspunsul n-a întârziat. El cuprindea că domnul Moldaviei să trimiță îndată sub bună ...