Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE������������������������������������������������������TE
Rezultatele 1591 - 1600 din aproximativ 1968 pentru PE������������������������������������������������������TE.
Alexei Mateevici - Pietre vechi
... a fost... Botna seacă dă în șes Și se pierde-n stuhul des, Și nu-i spune nimănui Ce-a mai fost pe-aici și nu-i. Știm ceva de la strămoși, Despre hoții sângeroși, Despre turci, despre tătari, Despre hanii lor cei mari. Știm că Botna a ... Uneori mai dă să-nșire Câte-un baci la povestire... Spune vrute și nevrute Despre pietrele tăcute. Știm ceva, da-i greu de tot Să te-alegi de-ici c-un rod; Numai piatra de mormânt Vrednică-i de crezământ... II Căușenii-s loc bătrân, Târg tătar, lăcaș creștin, Cine știe ...
Constantin Stamati - Imnul lăutei românești
... al oaspeților cântec, tu consolai cu duință Dragostea misterioasă a româncelor fecioare. Tu celebrai cu putere biruințele faimoase, Tu frăgezeai ca un farmec pe românii cei mai aprigi, Tu umpleai de bărbăție pe cei fricoși în răzbeluri; Iar când tăcea lăutarul, toți se cufundau în gânduri, Căci ca tine cine altul, o, lăută mângâioasă, Putea serba mai bine ... lăută a Moldovii! mai deșteaptă-te odată! Oricât de neîncercată este mâna ce s-atinge De-a tale-ncântate coarde, deșteaptă-te, o, lăută! Macar că eu abie numai pot să scot oareșce sunete, Făr' de gust, făr' d-armonie din ruginitele coarde, Care nu este în ...
... Cincinat Pavelescu - Idilă Idilă de Cincinat Pavelescu În brațe-mi de-ai vrea să te lași, Ți-aș face un cuib drăgălaș; Un cuib de amor neștiut Departe, în codrul pierdut; Deasupra, seninul din cer, Jos, iarbă, mireasmă, mister. Izvorul ... O doină din fluier de fag; Voi spune-o și undelor reci, S-o cânte și ele în veci. Iar noaptea, de-o fi să te culci În freamătul tainelor dulci, Din mușchi îți voi face un pat, Ascuns, fecioresc, parfumat; Ce viață departe de uri În taina eternei păduri! De ...
Veronica Micle - Drag mi-ai fost...
... ce-a fost n-a fost să mai fie, Am văzut c-această lume Făr-de tine nu-i pustie. Și luceafărul pe ceruri Place mult cum strălucește, Dar apune și dispare Soarele când se ivește. El cu discul său cel falnic Te deșteaptă la viață Și te face să uiți iute Steaua cea de dimineață. Tu luceafăr mi-ai fost mie Ce în zori de ziuă luce, Și-ai apus, - acum la ...
Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari
... născuți, Ci din cer de sus căzuți, De a fi poruncitori, Celor mici stăpînitori, Iar cei mici sînt născuți, Numai pentru ei făcuți. Pe cei mici îi socotesc Viermi, nu oameni ce trăiesc. Zic cum că le sînt datori A le fi lor slujitori, Cu nume că ... la desfătări Șed la cărți, dau, păgubesc, Pierd avutul părintesc. Vin la zioă, desperați, Par că-s lei înverșunați. Se culcă degrab' gemînd, Spume, foc pe nas lăsînd. Apoi dorm pînă la prînz, Zic, nu-s negustor să vînz Nici nu-s oameni lucrători, A să scula pînă-n ... urît le las. Toți acei mari și bogați Sînt foarte nerușinați. Toți mint, jur, făgăduiesc, La nevoi cînd îi găsesc. De loc virtute nu au, Pe minciuni jurămînt dau Cînd au trebi, sînt în nevoi, Supun p-ăi mici ca pe boi ; Li se jur, făgăduiesc Lucruri ce pă ei hrănesc. Le dau nădejdi pîn' la cer, Ori la cîte ei le cer. Le dau loc ... nici nu-i văd. Trec repede ș-îngîmfați, S-arăt că sînt supărați, Sau de șed, iar nu șed mult, Zic n-am vreme să ...
... ocrotesc, sub umbra deasă a crengilor despletite, un izvor din care și ele își sug viața. Izvorul curge subțire, întinzând în față, ca pe o năframă, o baltă mică, pe care, uneori, o împunge, ca un ac de aur, câte o rază de soare. În frunzișul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de păsări, de ... scatii, măcălendri, sticleți, floreni, câte și mai câte alte neamuri de zburătoare, toate își găsesc aici sălașul. E un ciripit, un piruit, spre seară, de te crezi în rai. Nimeni altcineva nu calcă sub acest umbrar singuratic. Și păsările trăiesc ca-n împărăția lor... Azi e o zi înăbușitoare. E în ... baltă, apoi închise ochii, răsuflând cu poftă aerul răcoritor. O libelulă sosi, zburând zglobie, și, crezând că deasupra apei e o floare, se lăsă, ușoară, pe râtul trandafiriu. O înfiorare dulce, neînțeles de plăcută, gâdili sufletul musafirului pentru întâia dată în viața lui, și, fericit la culme, prinse a guița ...
Veronica Micle - Frumoasă, sfântă poezie
... Frumoasă, sfântă poezie de Veronica Micle Convorbiri literare , XX (1886), nr. 9, 1 dec., p. 799 Frumoasă, sfântă poezie, Ce-ai fost unicu-mi Dumnezeu Pe dulcea ta zădărnicie Cât preț a pus sufletul meu. Cât îmi părea că sunt de mare Că idol eu mi te-am ales, Cu ce avânt și adorare Prinos adusu-ți-am ades. Adânca mea cucernicie De mitul tău când s-a legat, Pe ...
... Cincinat Pavelescu - Madrigal Madrigal de Cincinat Pavelescu Eu nu te-nvălui c-o privire În care dorul meu să țipe Când al tău suflet e un înger Ce-ar tinde albele-i aripe, Și, înălțându ... madrigale-nflăcărate De dorul tău n-o să rostesc; Simțirea-mi gravă și adâncă Să izbucnească în tăcere, Și din cuvintele nespuse Să înțelegi cât te
Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte
... a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne ... admite existența fericirii, când tu nu o poți gusta, ajungi fatal să negi posibilitatea fericirii și, deci, valoarea vieții. Și mintea, advocatus diaboli , se pune pe justificat acest sentiment împotriva vieții, clădind o filozofie care se cheamă pesimism. 11. ... iubirea de viață nu poate părăsi complet pe om (ea e aceea care duce, indirect, chiar și la idealizarea neexistenței). 12. Cine nu cunoaște naiva încredere a tinereții în puterea irezistibilă ... Realitatea este un amestec de tragic și comic. Adesea, dacă nu întotdeauna, același lucru omenesc este și tragic și comic. Unul concepe realitatea mai ales pe partea ei comică, altul mai ales pe partea ei tragică. Scriitorul comic și scriitorul tragic. (Pentru inteligența pură, viața apare comică; pentru sentiment, apare tragică...). 24. În genurile în care este de ...
Dimitrie Bolintineanu - Fost-ai tu frumoasă, tu, Patria mea!
... dulce și plăcută roză, Ce voios surâde rumenelor zori, Ca fluture d-aur ce, venind din flori C-un torent de raze, dulce se repoză Pe ghirlanda verde printre sărbători: Ca vergina jună care, la festine, În antice timpuri candidă părea, Semănând pe cale florile divine Viselor poetici-grațioase, line; Fost-ai tu frumoasă, tu, patria mea! Ca torente turburi ce prin nopți fatale Râură gemânde, spumă furios ... prin inimi inima lor dulce Plină de virtute și de sfânt amor! Astăzi tot slăbește, se preface, piere! Cel ce cunoscuse strălucirea ta, Astăzi să te vază, tristă decădere, Inima-i ar geme ruptă de durere, Ochii săi în lacrimi i s-ar îneca! Ați văzut voi roza care se-mlădie ... Dar pe care viața nu mai revifie, Nu-i mai dă coloare, frăgezime vie, Farmecele sale cu care-ncânta! Astfel strălucește rara-i frumusețe Ce pe toți încântă, farmec înzeit! Dar pierit-a viața care dă junețe, Inima, voința, dalba tinerețe, Tot e veștezit! Nu chemați acele suflete sublime ...
Mihai Eminescu - Scrisori din Cordun
... Cordun de Mihai Eminescu Sună pietricică-n vale, Cine-a pus țara la cale Și acum la bătrânețe S-a întins pe criticale? Ți-am citit cu indulgență Și cu-amor eu criticaua, O hazlie-impertinență, Bat-o poarca, mânce-o caua. Zice Darwin după tine Cum ... Nu se mâncă astfel linte. Fă politică, iubito, Fii cuminte, fii cuminte! Acolo vei putea spune Tot ce vrei  căci ș-așa nime Nici te-aude, nici te crede, O sublime, o sublime. Nu se trec la noi potcoave De la iepe demult moarte  Pune-te