Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru VEZI FUSE
Rezultatele 1571 - 1580 din aproximativ 2012 pentru VEZI FUSE.
Alexandru Vlahuță - În mănăstire
Alexandru Vlahuţă - În mănăstire În mănăstire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție Această lucrare este incompletă. Ne puteți ajuta adăugând completările necesare. Vezi și modificarea textelor , manualul de stil , paginile de ajutor . I Încet răsunetul de clopot Se risipește tremurînd, Și numai apele în ropot S'aud din munte scoborînd: Iar umbrele de brazi, lungite, Spre vecina mînăstire curg — Păduri și văi, pe nesimțite, Se 'neacă 'n vînătul amurg. Sub muta stelelor domnie, Cu zgomot porțile se 'nchid Ce trece-așa ca o stafie Încetișor pe lîngă zid?... De după dealuri depărtate, De-asupra codrilor pustii, Se 'nalță luna și străbate În adormitele chilii. Puterea nopții se așază Ca un zăbranic pe pămînt — Un singur suflet stă de pază În tot acest repaos sfînt... Măicuță, nopțile de vară, Sînt înfiorător de dulci... Încremeniși privind afară, — Pe cine-astepți de nu te culci? Tu ești fecioara înțeleaptă, Ce candela 'și-a pregătit, Și strajă neclintit'așteaptă Sosirea mirelui iubit... Dar ochii, ca nealtădată, Îți ard, bolnav strălucitori, De patimi surde ce te 'mbată, De 'nchipuiri ce'ți dau fiori. Dorinți necunoscute încă, Și ne 'nțelese te cuprind, Cînd în muțenia adîncă Zărești o umbră ' ...
Cincinat Pavelescu - Îmbătrânesc
... sufletul și inima La orișice chemare. Îmbătrânesc!... Și tot mereu mă-ntreb: La ce mă chinui oare? Ce ceas ferice, Ce zi mare Putea-va fi o sărbătoare Și pentru mine? Care soare Putea-va timpul nencălzit de nici o rază Să-ncălzească? Ce flacără ar fi în stare S-aprind-o inimă în care Au înghețat atâtea simțuri D-atâtea ierne grele, rele. Îmbătrânesc!... Și zi cu zi oglinda tot mai ...
Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale)
Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale) Tatăl nostru de Ion Luca Caragiale Bunica s-a sculat de dimineață cu spatele-n sus. Nepoțica ei s-a sculat din contra foarte bine dispusă. Bunica o spală, o gătește ș-o piaptănă; nepoțica, la fiecare trăsătură a pieptenului, se strâmbă. Gata... Bunica: Așa. Acu zi Tatăl nostru. Nepoțica (stând dreaptă-n picioare și cu o figură gravă, plină de componcțiune): „Tatăl nostru carele ești... carele ești... ești în..." B.: În ce, proasto? N.: „...carele ești în...!" B.: Iar ai uitat! N.: N-am uitat, bunico! B.: Atunci, de ce nu zici? Unde ți-e gândul? începi iar! „Tatăl..." N.: (repede): „Tatăl nostru, carele ești în ce..." B.: „...ruri!..." N.: „...ruri!..." B.: Ei? N.: „...sfințească-se numele tău, vie... vie... vie..." B.: Ce să vie, urâto?... Vezi că iar nu știi?! N.: Ba știu, bunico! B.: (pe același ton): Apoi, dacă știi, de ce nu spui, ciumulico? N.: (reculegându-se): „Facă-se voia ta!..." B.: Hoho! nu așa, strâmbo! „Vie-mpărăția ta, facă-se voia ta, precum în cer și pe pământ..." N.: ...
Vasile Alecsandri - Fata de birău
... la pârău? Rogi pe Dumnezeu Ca să te iau eu? Nu mai plânge, fa, Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un iepure schiop Într-un vârf de ...
Panait Cerna - Părâul și floarea
Panait Cerna - Părâul şi floarea Părâul și floarea de Panait Cerna Părâului se tânguiește-o floare: "Ce blând erai în vremuri mai senine! Purtai în unde numai dezmierdare. Plecată peste valurile-ți line Aveam tăria pururi lângă mine, Iar noaptea-mi coborai și-o stea pe-aproape. Vorbind mereu de cer, de paradisuri, Îmi strecurai în suflet foc și visuri Și mă lăsai cu umede pleoape. Și mă plecam robită dezmierdării, Mireasma mea o dăruiam suflării, Și zi cu zi te-aveam mai drag, blajine. Căci steaua mea trăia numai prin tine Și tu-mi trezeai viața fără nume Nelămuritul zbor spre altă lume; De-aceea îți iertam, când, plin de teamă, Îmi murmurai cuvinte de iubire Ci tu erai copil și nu-ți dai seamă… ...Dar vremea ți-a răpit acea blândețe; Tot crești mereu, și fără stăpânire, Azi îmi arunci cuvinte îndrăznețe; Azi cerul meu numai arar se-arată, De mult ce plângi și te frămânți în spumă, Mi-e fața-n veci de lacrimi râurată; Iar când vorbesc cu steaua mea, vâltoarea Îmi fură vorbele și le sugrumă Și astfel tu ne turburi sărbătoarea... Tot plângi, și chemi, și blestemi: Vino! Vină! Și tot ...
Dimitrie Bolintineanu - Siretul
Dimitrie Bolintineanu - Siretul Siretul de Dimitrie Bolintineanu I ,,Viața, orice bunuri într-această lume Dăm cu fericire pentru-al țării nume. Toate sunt plăpânde pe acest pământ; Numai bărbăția trece de mormânt. Bărbăția noastră pe străin încântă... Limbile vecine bine ne cuvântă. La numele nostru toți se-nturnă blând Și privesc românul de mărire-arzând. Din vrăjmașul sânge, cu-armele sublime Scris-am dreptul țării în viitorime. Iată ce ne face voioși să luptăm, Pentru țara noastră zilele să dăm." Astfel este cântul celor care mor Și vestește fala sufletelor lor. II Leahul strică pacea și prin țări robește. Rareș cheamă capii și-astfel le vorbește — ,,Scris-am prin solie răilor străini Să nu calce pacea, dulce la creștini... Iată cum soliră: Pacea nu-i călcată, Numai mintea voastră este turburată. Aste vorbe-s bune pentru staturi mari, Între două nații libere și tari... Nu pot să le zică o vasală țară Ce de-atâtea oare am supus la heară." La aceste vorbe toți se inimau; Toți spre răzbunare brațul își armau. III Pe Siret la vale Petru Rareș pasă. Capii leși cu toții stau fălos la masă. Siguri de izbândă, împletesc cu flori Cupele de aur printre ...
Grigore Alexandrescu - Șarlatanul și bolnavul
... ce-n academii luase, cum el zicea, Prin țări care niciodată Nu au figurat pe hartă, Dar care cu bună seamă el nici le-ar fi părăsit, D-ar fi mai avut acolo vrun bolnav de lecuit. Bunul pătimaș îl crede, Doctorul vreme nu pierde, Ci-l unge c-o alifie, apoi la ochi l ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer
... mi se bătu inima... și nu știu pentru cine. Nu-i bănuiesc nici partea, nici chipul, nici soarta. Dar-ar Domnul, de-a fi băiat, câmpul lui să dea nouă spice dintr-un bob, plugul lui să taie pân' la izvoare, boii lui să lase de-o șchioapă copita ... cât căldările, ceilalți merg cu privirea în jos, ca într-un alai de jale. Tolopan, Cătănuță și Deliu poartă pe umeri sarcină, ce, de-ar fi mai mare decât pământul, nu i-ar strivi mai greu. Parcă numără pașii, parcă dibuie locul în mersul lor. Să ducă ei, pe patul de ... în mijlocul tuturor, își aruncă dulama și strigă: — Deșteaptă-te, copil, în măruntaiele mele, c-a pierit viteazul codrilor! Și codrii vor fi moștenirea ta, c-ai mișcat pe crivăț, pe fulgere și viscol. Apoi, înduioșată, plecându-se pe trupul mortului: Iartă-mă, Șuere, că blestemai și soarta ...
Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări
... cale legală cetățeni români; ei sunt comercianți, profesori, advocați, medici și chiar ofițeri în armată, funcționari publici; în fine sunt ceea ce, fără deosebire, poate fi orice cetățean român, ei sunt români și ca atari se bucură și dânșii de toate drepturile și private și publice de câte se bucură tot ... cu ce ton, cu ce aere, s'au făcut toate acestea ? Ziarele evreești au pornit contra Statului pe față un războiu, care, dacă n'ar fi cunoscut cineva tradiționala impertinență biblică, ar fi crezut că este pornit din demență. Citind acele foi cineva, care n'ar fi cunoscut situația Evreilor în raport cu Statul român, ar fi crezut că acești Evrei sunt aci poporul autochton, locuitorii străvechi ai acestor țări, și că Românii sunt niște cuceritori de curând tăbărâți aci, contra cărora ... în țară foi nemțești, ungurești și ovreești cari, în toate ocaziunile, insultă instituțiunile și demnitatea României și îi combat interesele, fără ca cineva să se fi gândit a cere să fie censurate sau pedepsite, necum să atenteze la existența lor prin depărtarea proprietarilor și redactorilor...Å¥ Și astăzi, aceeași ...
Alphonse de Lamartine - Crucelița soției mele
... pe cruceliță unde-au fost a ei guriță, Ca să se întorloace și suflețelul său Cu-al meu din împreună. Ah! de ar fi atuncea de patul meu aproape, O rudă, un amic să-mi facă jurământ Că luând de la gură-mi crucea să o îngroape Cu mine ...
Constantin Stamati - Crucelița soției mele
... pe cruceliță unde-au fost a ei guriță, Ca să se întorloace și suflețelul său Cu-al meu din împreună. Ah! de ar fi atuncea de patul meu aproape, O rudă, un amic să-mi facă jurământ Că luând de la gură-mi crucea să o îngroape Cu mine ...