Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE������������������������������������������������������TE
Rezultatele 1571 - 1580 din aproximativ 1968 pentru PE������������������������������������������������������TE.
... Mihai Eminescu - Albumul Albumul de Mihai Eminescu Albumul? Bal mascat cu lume multă, În care toți pe sus își poartă nasul, Disimulându-și mutra, gândul, glasul... Cu toți vorbesc și nimeni nu ascultă. Și eu intrai. Mă vezi rărindu-mi pasul. Un ... Spre-a-ți aminti trecutele petreceri, Condeiu-n mână tu mi-l pui cu silă. De la oricine-un snop de paie seceri, Apoi te uiți râzând la câte-o filă: Viclean te
Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano
... dar respinse. Și câmpu-ntreg de sânge acoperit era, Și, cuib grozav de moarte, reduta fulgera. În șanțuri trupuri multe grămadă, răsturnate, Și altele străpunse, pe dâmburi acățate, Formau un crud spectacol ce lumei arăta Cum știe pedestrașul în foc a se lupta. Romani căpitanul de trei ori cu ... nu-mi place-a ta purtare, Stai tot în urmă!“ „Cine? ... răcnesc în tulburare“ Ostașii lui Romano, arși, rumeni pe obraz. „El! căpitanul nostru?! ... din toți cel mai viteaz!“ „Tăcere, copii!“ strigă Romano la mulțime, Apoi spre colonelul c ... mărime Se-ntoarce, îl măsoară c-un ochi plin de dispreț Și-i zice: „Colonele, de ești și îndrăzneț Pre cât nedrept și aspru, te-ndemn să vii cu mine Să vezi de știu la moarte să merg cum se cuvine ... Copii! ... Zor înainte l-al patrule asalt.“ ... n frunte, Și zboară ... dar un glonte, un sol al morții crunte, Îi vine drept în cale și-i se oprește-n pept. Atunce căpitanul, pe cal stând încă drept, Răcnește: „Colonele! ... departe ești! ... răspunde Cine-i în cap și-n coadă? ... Eu unde ... și tu unde? ...“ Apoi ...
Mihail Săulescu - Durerea lui Faust
... Tot ce e sub puterea acestei vieți enorme, — Cu-adevărat e astfel cum numai pare-a fi, Ori numai un vis-umbră pe care-l voiu sfârși ?... Și toată lumea asta enigmă poate n'are; Ci este-așa cum este — nemărginită, mare, Iar tu, o! biete suflet ... Că nu pot ști nimic, — Că tot ce știi și câte vei ști de-aci 'nainte — Va fi ca o poveste ce pururea te minte. ...Dar cine-mi puse oare otrava asta'n mine, A veșnicei iluzii, a veșnicului dor Să pot să dau deoparte ... Nimic nu-i veșnic, iată, doar trecerea spre moarte Ușoară, fără știre, — e singurul etern. Și peste-atâtea visuri și sbuciumări deșarte, Ca stavilă pe toate, doar clipele s'aștern... « Eu le ascult, din goana lor repede, nebună; De unde vin și unde pornesc așa curând? Mereu, mereu, într ... privesc! Și cu un strop de rouă să fiu eu mulțumit, Vai! cu un strop de rouă căzut la întâmplare Când înainte fuge talazul de pe mare ? » * * * Așa vorbea, din turnu-i, privind nemărginirea; Și mare părea Faust, părea că toată Firea, Descoperind secretu-i, c'un deget doar o ...
Cincinat Pavelescu - Madrigal (Pavelescu, 2)
... Cincinat Pavelescu - Madrigal (Pavelescu, 2) Madrigal de Cincinat Pavelescu Prințului Barbu Știrbej cu prilejul unei serbări date în pivnițele sale și în prezența familiei regale. Pe rimele viță și domniță. Cine bea din vinul tău, Om deștept sau nătărău, Zice, fără să te știe: Ce mai vin și ce mai vie! Însă cine te
... sub farmec, cu privirile uimite. Poezie! Tu atuncea, și când umblu, și când stau, Îmi pui aripile-albastre ce avânturile-mi dau; Nu e stavilă pe care să n-o trec prin cugetare Și-ntâmplările-așteptate le aștept fără-ncetare! Aci dau de o comoară ce se află-n al meu ... poporul mă ridică la mărire, Fermecat de-o vorbă numai, de-o mișcare, de-o privire, Aci sutele de veacuri ce-au să nască vin pe rând Cu minuni strălucitoare ca să umple al meu gând. Aci-n fruntea unei oaste vitejești mă văd deodată, Coifurile scânteiază, tobele încep să bată ... mister Și cu gândul ce sclipește la lumina poeziei Văd în stelele de aur alfabetul veciniciei! Aripi! printre câte visuri poleite mă purtați! Câte raze pe-a mea frunte puneți dacă vă mișcați! De cât soare acest suflet nu mi-l umpleți? Ce splendoare De albastru și de roșu ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia
... un cavaler! Dar junia mea, o, Doamne, Face loc zbârcitei toamne: Bătrânețele-au sosit! Zile reci și fără soare, Ca un negru șir de cioare Pe cadavrul părăsit! Munca geme și suspină Și se roagă la odină, - Invalid neputincios, Care după lungi campanii, Când apar din nou dușmanii, Fără voie cade ... Dându-i spirit pentru pâine, Ea-ți dă oase ca la câine: Schimb de cărnuri și idei! Și de ți-a secat izvorul, Te turtește cu piciorul, Scuipă ca-ntr-o cârpă rea; Căci pe lume n-o atinge Că fitilul, ce se stinge, Ars-a numai pentru ea!... Sărăcia cea flămândă Stă ca un pușcaș la pândă ...
Ion Luca Caragiale - Sărbători mâhnite
... mi numai de ce-ți tânjește sufletul: măcar o cât de mică mângâiere ce ar strica ? Gazda mea și-a pus cotul stâng pe masă, și-a răzemat tâmpla pe palmă și, dusă departe pe gândurile nevoilor ei, mi-a spus liniștit și măsurat următoarele: - Uite, om bun, care-i pricina mâhnirii mele... Ascultă... Eu, cum ți-am ... ridica sufletul, ca să arăt ce ajutor aș putea aduce și eu la fapta mare a binelui și a mai-binelui, pe care a poruncit-o Dumnezeu omenirii... S'a oprit și a oftat adânc... Vorbise așa de cuminte, că n ... urmat gazda, și neclintita-mi nădejde în Dumnezeu au obosit parcă până la urmă pornirea potrivnicilor mei... Or fi ei mai puternici ca mine, dar pe semne au înțeles și ei că tot nu sunt atât de tari încât să mă poată nimici. Și-așa, am simțit bine că și ei ... n'ai face așa întrebare... Tocmai când credeam că soarta mea începe să mai mă ierte dintr'o parte, mă lovește acum și mai adânc
Ștefan Octavian Iosif - Unui luptător
... E mult de-atunci... și, totuși, ai crede c-adineauri Visai că lupți de-a valma cu zmei și cu balauri, Să dezrobești pe mândra copilă de-mpărat... E mult de-atunci... și, totuși, ai crede c-adineauri Visai pe-nvingătorul, încununat cu lauri, În lupta pentru bine, de-o lume admirat... Azi, obosit și sceptic, ai devenit cuminte, De visul de mărire râzi când ...
Mihail Cuciuran - Pavilionul romantic
... ce ochiul meu plânge? De ce atâte lacrimi varsă neprecurmat? Zefirul pintre frunze îmi pare că-mi șoptește: Acel iubit de tine în veci nu te-a iubi! Apa cu-a ei murmură iar pare că-mi vorbește Că-n veci de-a me dorință ... sufletul acela ce inima-ți iubește Cu cât i-arăți iubirea-ți cu-atât ți-e mai străin Ș-adesea a lui gură pe altul drăgostește Când pieptu-ți pentru dânsul răsuflă un suspin. Până a n-o cunoaște fața ce ți-i iubită Plăcerea pretutindeni în ...
Vasile Alecsandri - Cântic haiducesc
... mi-a fi iarna de mare, Ce-o să facem, vai de noi! Fără codru, fără soare, Făr' de bani, făr de ciocoi? Sai pe creanga cea uscată, Dragă corbi, corbișor. Vezi, în calea depărtată Nu-i zări vrun călător? Călător cu punga plină Și cu șal la cap legat ... Daleu! codre, frățioare, Ce-ți făcuși frunzișul des, Unde-n pândă, la răcoare, Stam sunând din frunze-ades? Vara trece, iarna vine, Și tu, codre, te-ai uscat! Trece vara, și ca tine Florile mi-am scuturat! Ne-au ajuns vremea de muncă. De scos arma de la brâu, De lăsat ... dragă primăvară, De-ai veni când aș vrea eu, Să mai ies voinic prin țară, Să fiu iar la largul meu! Să-mi pun cușma pe-o ureche Și să-mi las pletele-n vânt, Și-n potica mea cea veche Să mă-ntind iar la pământ. Să simt iar durda ... Și să-mi văd ici că lucesc Cinci pistoale ferecate, Cu hamgerul haiducesc. Și pe coarda-i cea pletoasă Să-mi dismierd murgul voinic, Și pe ...
Alecu Donici - Norocul în vizită
... tău, Prea bune cititor! Dar trebuie să fii tu singur lucrător, Să iai aminte bine Și vreamea să nu pierzi Când de prilejul bun favorisit te vezi; Căci el ades nu vine. Iar dacă n-ai știut atunci să folosești, Apoi fără cuvânt norocul ocărăști. În margine de târg era o ... pare? De-ndată s-au văzut puternica-i lucrare: Căci unul dintre frați fiind cam negustor, Deși nainte el la toate păgubea, Acum orice vindea Pe loc agonisea folos însemnător Și banii aduna din zi în zi cu spor. Al doilea din frați Era cam cărturari; Citea, scria ca alții, De ... i zic ajutătoare, Prin a norocului puternic ajutor Ajunse boier mare. Acum mă întrebați: Cu ce s-au folosit al treilea din frați? Pe el în adevăr norocul au voit Să-l sprijine mai mult decât pe ceielalți Și vara lângă dânsu-au stat nedezlipit. Dar numai ce folos, Că peste vară el tot muște au gonit, Însă așa de norocos, Încât ...