Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NU MAI

 Rezultatele 1571 - 1580 din aproximativ 2740 pentru NU MAI.

Vasile Alecsandri - Dorule, odorule

... Vasile Alecsandri - Dorule, odorule Către mine te jurai, Dorule, odorule! Că pe nimeni nu mai ai, Dorule, odorule! M-ai făcut de te crezui, Dar cu altul te văzui; Ș-acela mi-e frate bun, Nu-mi vine să mă răzbun. Poți să-mi fii de-acum cumnată, Că de mine ești lăsată, Cu foc mare blestemată Și de mine-n ...

 

Gheorghe Asachi - Soția de modă

... ai azi odorul ce atâta ai vânat, Te urez, al meu dorite, iac-amu te-ai însurat! Mulțămim! Ce vra să zică astă răce mulțămire? Nu-nțălegi pănă-acum încă a ta naltă fericire? Nu cumva jugul lui Imen nu-ți se pare prea plăcut? Nu de tot, căci, cum se zice, măritișul la-nceput În noian de miere-noată. Poate-amar acum îți pare? Parc-așa! Deci, vere, ține ce ... ea respins-au, când vru mâna să-i sărute. Stăm la scară; doamna iesă cu gaița și cu cățel, Recomând p-al nostru paroh, nici nu caută la el. Unde-i sala? Ce camară! Nu-i de prânz, nici nu-i de cină, Nu încap aicea oaspeți de părechi nici o duzină; Iar salonul de conțerte și acel de convorbit? En să mergem mai departe, unde-i acel de dormit? Cabinet de toaletă, altul pentru camarieră, Bibliotica mea unde-i, să așez un glob ș-o sferă? După cântec ... pe voia-ți fie, Să ne-ntoarcem la Iași iară, să m-așez p-economie. Așezatu-ni-am aice, însă, dupre bunul ton, Anul nou nu poate naște, de ...

 

Vasile Alecsandri - Peneș Curcanul

... obuz   Trăsnind ... mânca-o-ar focul! Retează capul lui Cobuz   Ș-astfel ne curmă jocul. Trei zile-n urmă am răzbit   Prin Dunărea umflată, Și nu departe-am tăbărât   De Plevna blestemată. În fața noastră se-nalța   A Griviței redută, Balaur crunt ce-amenința   Cu gheara-i nevăzută. Dar ... acum rămăsese Cinci numai, cinci flăcăi din ea,   Și cu sergentul, șese! ... Veni și ziua de asalt,   Cea zi de sânge udă! Părea tot omul mai înalt   Față cu moartea crudă. Sergentul nostru, pui de zmeu,   Ne zis-aste cuvinte „Cât n-om fi morți, voi cinci și eu,   Copii ... un pas.   â€žUra!-nainte, ura! ...“ Dar mulți rămân fără de glas.   Le-nchide moartea gura! Reduta-n noi răpede-un foc   Cât nu-l încape gândul. Un șir întreg s-abate-n loc,   Dar altul îi ia rândul. Burcel în șanț moarte zdrobind   O tivdă păgânească. Șoimu-n ... cade răcnind:   â€žMoldova să trăiască!“ Doi frați Călini, ciuntiți de vii,   Se zvârcolesc în sânge; Nici unul însă, dragi copii,   Nici unul nu se plânge. Atunci viteazul căpitan,   Cu-o largă brazdă-n frunte, Strigă voios: „Cine-i Curcan,   Să fie șoim de munte!“ Cu

 

Mihai Eminescu - Iubind în taină

... în taină am păstrat tăcere, Gîndind că astfel o să-ți placa ție, Căci în priviri citeam o veșnicie De-ucigătoare visuri de plăcere. Dar nu mai pot. A dorului tărie Cuvinte dă duioaselor mistere; Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere A celui suflet ce pe al ...

 

Cincinat Pavelescu - Cântecul omului

... dorm. Sunt ani, sunt ani de când alerg Tot înainte, înainte! Cu-aceeași întrebare-n minte: De unde viu și unde merg? Și barca-mi nu mai e la fel, Iar pânzele-i imaculate, De la plecare, sunt pătate, Ca și o masă de hotel, O mânam eu sau mă ducea În ...

 

Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana

... plini munții de oștire, sună zalele de fier; Pintenii lucesc; la lună săbiile scânteiază; Basarab încheia pacea cum vrăjmașii lui o cer [2] Dar românii nu vor pacea, nu vor trista umilință Ce asupra-le aduce un necinstitor tractat: Ura lor e nempăcată; în a lor crudă dorință Cuprind munții, închid drumul ... a sa țară se întoarce blestemând. Niciodată astă lună ce înoată în tărie, Ca fanal purtat de valuri pe a mărilor câmpie, Mai mult număr de cadavre de atunci n-a luminat, Niciodată mândru vultur ce-n văzduh se cumpănește, Acel domn al atmosferei ce un ... cinsti, care odată se-mpărțeau drept răsplătiri, Monopol fac azi de drepturi; în a lor scurtă vedere Propășirii neînvinse pun ei dese-mpotriviri. Nu e-așa legea naturii, nu e-așa a țării lege; Ca tot ce nu e la locu-i va cădea trufia lor: Al sudorilor străine rod ei nu-l vor mai culege; Va fi mare tot românul, țării lui folositor. Cugetări adânc ascunse, idei drepte și înalte, Ce în inimile-alese ura lor le apăsa, Vor ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Te duci... (Iosif)

... cum zâmbești nepăsătoare, M-abat din cale și mă simt murind... Pierdut spre tine brațele-mi întind Ca-n urma unei viziuni fugare, — Dar nu mai pot în ele să te prind. Te duci — și ca o umbră rătăcită Te voi dori în zilele pustii, Te voi striga în nopțile ...

 

Emil Gârleanu - Filozoful

... când lumina zilei i le-ar fi pătat într-adins. Din capul cu fruntea puternică, mare, ochii verzi înfloresc noaptea ca două scântei. E cel mai frumos motan al târgului. Dar de frumusețea lui nu-și dă seama, — de bărbăția lui însă, da; pentru aceea, în ceasuri de veghere, când i se pare că-și zărește chipul în talerul ... stă ascuns cum poate și unde poate. Ziua doarme; numai când sosește ceasul prânzului, care îi vine singur în labă, se trezește, morocănos. Căci mâncarea nu l-a ispitit niciodată. Să bei și să înghiți aer când ți-e sete de înălțimi amețitoare, aceasta e adevărata hrană, dar aceasta ... mahalalelor, căci n-are dragoste deosebită pentru nici un colț. De-aici ca și de-acolo, firea lui îl îndeamnă mereu aiurea. În sufletul lui nu tresare nimic, decât în cele câteva zile când dragostea îl chinuiește. Căci dragostea e pentru toți același veșnic chin. Și niciodată nu se șimte mai fericit decât după nopțile aceste de zbucium, când, liniștit, gândește la ele cu dezgust. Numai farmecul nopții îl îmbată. Când târgul se cufundă-n tăcere ...

 

Alecu Donici - Stiglețul și ciocârlanul

... Alecu Donici - Stigleţul şi ciocârlanul Stiglețul și ciocârlanul de Alecu Donici Stiglețul s-au fost prins în laț, cum e mai greu, Și deznădăjduit de moarte se bătea; Iar ciocârlanul rău De el încă râdea, Zicând: "Ce nătărău! Se poate ziua mare Să cazi în laț ... Când eu n-am frică De nimică?" Dar învârtindu-se pe lângă stiglețel, S-au prins în laț și el. Vezi, după faptă, Plată: Să nu mai

 

Cincinat Pavelescu - Pescuitorii de perle

... urcă valuri, Picioarele-i se-nnămolesc Într-o pădure de coraluri Roșite-n sânge omenesc. Și mâna-i pipăie cu spaimă Și se tot lasă mai afund... Ce dacă drumu-i plin de chinuri Când perla albă stă în fund? O vede, o atinge, iat-o! Sub năzuința care-l mână ... fără preț... Multicolora perlă fină, În zare zace neștiut, Tot răsăritul aurorii, În coaja tristului trecut. Ca să găsesc și eu comoara Acestor flori ce nu mai mor, În marea plină de primejdii Aș vrea nebun să mă cobor. Spre largul ocean de vise, Scafandru nou mă las și eu, În fundul ...

 

Dimitrie Anghel - Spre Cythera

... Dimitrie Anghel - Spre Cythera Spre Cythera de Dimitrie Anghel Publicată în Cumpăna , 5 martie 1910 O, ascultați chemarea primăverii Și dacă mai puteți veni cu mine, Luați-vă ghirlănzi și mandoline, Să ne-mbarcăm spre insula Cytherii... Veniți acolo unde palmierii Împresură un templu în ruine, Spre ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>